Login
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
După trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Următoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Deputatul AUR DanTănasă compară situația politică din Spania cu cea din România și susține că, în timp ce guvernul spaniol a ales să apeleze la electorat după pierderea majorității parlamentare, autoritățile de la București încearcă să evite alegerile anticipate.
„În loc să prelungească un blocaj și să pretindă că nimic nu s-a întâmplat, Sánchez a ales să lase electoratul să decidă”, este de părere deputatul AUR.
Potrivit lui Tănasă, România se află de mai multe luni într-un blocaj politic, iar partidele aflate la guvernare ar încerca să mențină actuala formulă politică.
Deputatul îl critică în acest context pe președintele Nicușor Dan pentru poziția exprimată în privința alegerilor anticipate.
Deputatul AUR susține că argumentul privind reacția investitorilor și a piețelor financiare nu poate avea prioritate în fața dreptului alegătorilor de a decide.
„Investitorii pot analiza România, creditorii pot cere garanții, piețele pot reacționa, dar niciunul dintre aceștia nu are vot în România”, afirmă Dan Tănasă.
Acesta susține că investitorii și creditorii pot decide dacă finanțează statul român și în ce condiții, însă nu ar trebui să aibă un rol în stabilirea formulei politice de guvernare.
În opinia deputatului AUR, argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea genera instabilitate temporară nu justifică prelungirea unei situații politice pe care o consideră blocată.
„Dacă alegerile sunt prezentate ca un pericol pentru România doar pentru că ar putea produce instabilitate temporară, atunci ce facem cu instabilitatea politică pe termen lung?”, întreabă Tănasă.
Dan Tănasă contestă și argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea produce aceeași configurație parlamentară și ar prelungi negocierile politice.
Deputatul afirmă că rezultatul unui scrutin nu poate fi cunoscut înainte ca românii să voteze și că anticiparea rezultatului ar însemna înlocuirea voinței alegătorilor cu propriile calcule politice.
„A presupune rezultatul unui scrutin înainte ca românii să voteze înseamnă, de fapt, să înlocuiești voința alegătorilor cu propriile calcule politice”, susține acesta.
În același timp, parlamentarul AUR afirmă că România are nevoie atât de stabilitate economică și responsabilitate financiară, cât și de respectarea mecanismelor democratice.
„Creditorii nu trebuie să primească drept de veto asupra politicii românești, iar votul cetățenilor nu poate fi pus pe ultimul loc”, mai spune Dan Tănasă.
Deputatul își încheie argumentația susținând că alegerile nu ar trebui tratate ca o amenințare dacă actuala configurație politică beneficiază de suficientă legitimitate.
„Într-o democrație, cetățeanul nu este o variabilă care trebuie protejată de propriul vot”, mai spune Dan Tănasă.
Selecționerul Gheorghe Hagi a declarat la Antena 1, în urma meciului dintre România – Suedia finalizat cu victoria suedezilor, că „reflectăm, analizăm și mergem înainte”.
Întrebat ce anume le-a transmis băieților în urma partidei, Hagi a răspuns că le-a transmis să țină „capul sus”.
„Am făcut și lucrurile bune, dar trebuie să vedem și lucrurile mai puțin bune. Probabil trebuie să avem și noi mai multă posesie, să ținem mai mult mingea, să avem mai mult curaj”, a declarat selecționerul.
Acesta a declarat că, dacă nu „jucam doar vertical, atunci cred că ieșeau lucrurile mai bine”.
Întrebat dacă este mulțumit de evoluția lui Ianis Hagi, selecționerul a răspuns că așa „ca toți ceilalți, a încercat să facă cât au putut fiecare”.
„Au alergat, s-au zbătut, dar după aceea noi trebuie să avem mai mult control ca echipă, ca să avem mai mult controlul mingii și atunci cred eu că lucrurile se vor schimba”, a continuat Hagi.
De asemenea, a fost întrebat ce gânduri are pentru următorul meci al naționalei, care se va juca luni cu Bosnia şi Herţegovina.
Gheorghe Hagi a spus că îi pare rău că meciul se va juca fără spectatori, deoarece publicul contează foarte mult.
„Ne pare rău că, pentru că ați văzut cât contează publicul. Dar suntem acasă și probabil o să încercăm să câștigăm”, a conchis selecționerul.
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Autoritățile kazahe au precizat că suspendarea temporară de la sfârșitul lunii iulie a vizat operațiunile de la terminalul maritim, însă livrările de țiței și alimentarea rezervoarelor de stocare au continuat fără întrerupere.
Oficialii Ministerului Energiei din Kazahstan au infirmat o posibilă oprire completă a activității Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice – CPC). Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Asel Serikpayeva, a declarat că „informațiile apărute în presa internațională, potrivit cărora activitatea consorțiului ar putea fi suspendată complet, nu sunt adevărate”.
Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei din Kazahstan, citați de AzerNews, începând cu 1 august, volumul zilnic al transporturilor de țiței a ajuns la aproximativ 100.000 de tone. Aceștia au adăugat că o creștere suplimentară a volumelor transportate depinde de disponibilitatea petrolierelor care sosesc la terminalul maritim pentru încărcare.
Reprezentanții instituției au subliniat că se află în contact permanent cu operatorul Caspian Pipeline Consortium și cu companiile care livrează țiței și au precizat că situația este sub control.
Caspian Pipeline Consortium reunește companii din Kazahstan, Rusia, Statele Unite, Italia, Regatul Unit și Elveția și operează conducta care transportă țiței din marile zăcăminte ale Kazahstanului către portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Peste jumătate din importurile de țiței ale României provin din Kazahstan și sunt transportate prin această conductă până la terminalul maritim, de unde sunt încărcate pe petroliere cu destinația România.
Această rută preia aproximativ 1% din producția mondială de petrol și aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului.
Conducta Caspică are o lungime de aproximativ 1.510 kilometri și leagă zăcământul Tengiz, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume, de terminalul maritim de la Marea Neagră, dotat cu trei puncte offshore pentru încărcarea petrolierelor.
Presa internațională relatase anterior despre posibilitatea suspendării complete a transporturilor de țiței prin conducta Caspică, după atacurile cu drone ale Ucrainei asupra unor petroliere aflate în apele din largul portului rusesc Novorossiisk.
În noaptea de 29 spre 30 iulie, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra unor petroliere și instalații din zona portului Novorossiisk. În urma incidentului, CPC a oprit temporar încărcarea petrolierelor la terminalul maritim, fiind cea de-a treia suspendare a încărcărilor în luna iulie, după alte două incidente similare produse în 19 și 20 iulie.
Potrivit Bloomberg, acționarii CPC au analizat posibilitatea unei suspendări prelungite a exploatării conductei până la obținerea unor garanții de securitate din partea Ucrainei sau a altor state, inclusiv Statele Unite, pentru prevenirea unor noi atacuri asupra petrolierelor.
Atacurile repetate au determinat numeroase nave să evite terminalul, iar la 21 iulie consorțiul a suspendat inclusiv primirea țițeiului din Kazahstan, deoarece rezervoarele terminalului s-au umplut după suspendarea încărcării petrolierelor.
În cursul săptămânii trecute, premierul Ilie Bolojan a discutat cu omologul său din Kazahstan, Olzhas Bektenov, despre securitatea aprovizionării României cu țiței. „Pentru țara noastră, funcționarea neîntreruptă a acestei rute de transport este importantă atât pentru activitatea rafinăriei Petromidia, cât și pentru stabilitatea aprovizionării cu produse petroliere”, a transmis premierul.
Cei doi lideri au condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice critice și au convenit să continue cooperarea pentru menținerea fluxurilor de țiței către România.
Barca alcătuită din Cristina Drugă, Gianina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș și cârmaciul Victoria Petreanu a câștigat cursa preliminară cu timpul de 5:49.79, cu peste opt secunde mai rapid decât precedentul record al competiției (5:58.13), stabilit de Țările de Jos în 2025.
Mai mult, timpul obținut de România este superior și actualului World Best Time (5:52.99), stabilit tot de echipajul tricolor la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020. Conform regulamentului, însă, recordurile mondiale nu pot fi omologate la Campionatele Europene.
W8+ (8+1 rame feminin) – Cristina Drugă, Gianina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș, cârmaci Victoria Petreanu – locul 1 în cursa preliminară și nou record al Campionatelor Europene.
M8+ (8+1 rame masculin) – Claudiu Neamțu, Mateus Cozminciuc, Mugurel Semciuc, Andrei Mândrilă, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Florin Arteni, Fabrizio Scripcariu, cârmaci Rucsandra Bucșa – locul 1 în cursa preliminară.
W2- (dublu rame feminin) – Simona Radiș și Adriana Adam – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
M2- (dublu rame masculin) – Ștefan Berariu și Florin Lehaci – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
W4- (4 rame feminin) – Manuela Lungu, Gabriela Tivodariu, Alexandra Ungureanu și Roxana Anghel – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
M4- (4 rame masculin) – Cosmin Pleșescu, Leontin Nuțescu, Andrei Vatamaniuc și Ciprian Tudosă – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
W4x (4 vâsle feminin) – Mariana Dumitru, Emanuela Ciotău, Andrada Moroșanu și Iulia Bălăucă – locul 3 în serie, calificare în Finala A cu unul dintre cei mai buni timpi.
M4x (4 vâsle masculin) – Mihăiță Țigănescu, Florin Horodișteanu, Andrei Cornea și Ioan Prundeanu – locul 2 în serie și calificare directă în finală.
M2x (dublu vâsle masculin) – Andrei Lungu și Marian Enache – locul 2 în semifinală și calificare în finală.
Alte două ambarcațiuni românești vor continua lupta pentru medalii în semifinale:
W1x (schif simplu feminin) – Bianca Ifteni, campioană mondială U23, a terminat pe locul secund în seria sa și s-a calificat în semifinală, la debutul european la seniori.
M1x (schif simplu masculin) – Mihai Chiruță, medaliat cu bronz la ediția precedentă a Europenelor, a avansat în semifinale după un loc 4 în serie.
Oficialul a precizat că autoritățile pregătesc și un plan de rezervă prin care Ministerul Apărării ar putea prelua responsabilitatea dirijării traficului aerian, dacă situația o va impune.
Radu Miruță a explicat că ROMATSA încasează taxe pentru serviciile de navigație aeriană în funcție de masa aeronavelor și distanța parcursă de acestea în spațiul aerian al României, venituri care sunt esențiale pentru funcționarea regiei.
„Este o decizie a primei instanțe, care nu este definitivă. ROMATSA a anunțat deja că va face recurs și își va apăra poziția în fața instanței superioare”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor.
Acesta a precizat că există un scenariu de rezervă în cazul în care suspendarea licenței ar deveni definitivă, deși apreciază că acest lucru este puțin probabil.
„Există un plan de transfer al responsabilității către Ministerul Apărării pentru dirijarea traficului în spațiul aerian național, dacă se va ajunge în acest punct. Îl apreciez puțin probabil, însă trebuie să avem o variantă de backup”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că autoritățile așteaptă motivarea instanței pentru a analiza în detaliu decizia și pașii următori.
În același timp, Miruță a vorbit și despre o altă problemă care afectează ROMATSA, respectiv blocarea unor fonduri provenite prin Eurocontrol.
Potrivit acestuia, taxele pentru serviciile de navigație aeriană sunt colectate de Eurocontrol și apoi distribuite statelor membre, în funcție de traficul aerian gestionat. În cazul României, o parte din aceste sume sunt blocate în contextul executării unei creanțe pe care compania Pfizer o are asupra statului român.
„Cei de la Pfizer, prin executor, au identificat fondurile care vin prin Eurocontrol către ROMATSA și au solicitat oprirea transferului acestora pentru acoperirea datoriei. În cazul acesta, ROMATSA este o victimă colaterală. Nu are de-a face cu situația privind Pfizer”, a explicat ministrul interimar al Transporturilor.
Miruță a subliniat că rolul ROMATSA este unul esențial pentru gestionarea traficului aerian din România și și-a exprimat încrederea că situația juridică a regiei va fi clarificată în instanță.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni seara, într-o postare pe Facebook, că a discutat cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, despre situația de securitate generată de recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al României.
„Omologul meu polonez, Radek Sikorski, mi-a transmis poziția clară a Poloniei, de condamnare fermă a recentelor incursiuni ilegale în spațiul aerian al României. Am discutat despre performanța piloților Armatei Române și despre fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru, despre răspunsul diplomatic al țărilor noastre față de Federația Rusă, consolidarea pachetelor de sancțiuni europene, coordonarea strânsă în cadrul NATO și intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic, o prioritate diplomatică și militară comună”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.
Ministra a mai adăugat faptul că la nivelul Uniunii Europene, statele membre au convenit asupra unei coordonări mai strânse în domeniul securității maritime.
„La nivelul Uniunii Europene, am agreat în cadrul celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia joacă un rol esențial”, a scris Țoiu.
În mesajul său, ministra Afacerilor Externe a subliniat relația istorică dintre România și Polonia, evocând alianța defensivă dintre cele două state din 1921.
„România și Polonia au o tradiție de peste un secol de sprijin reciproc, inaugurată prin alianța defensivă interbelică din 1921. Înțelegerea și asumarea istoriei comune ne oferă o viziune clară pentru viitor”, a conchis Țoiu.
Săptămâna trecută, Forțele Aeriene ale României au doborât trei drone în trei zile consecutive.
Vineri, 24 iulie, radarele MApN au detectat la ora 9:39 o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aparatul a intrat ulterior în România și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea țintei.
La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 românești a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale. Parchetul General a anunțat ulterior că aparatul era o dronă de tip Shahed.
Sâmbătă, o a doua dronă a fost doborâtă în apropierea graniței, iar duminică, un alt F-16 a doborât o dronă în apropiere de Sulina.
Revista presei 