Ministerul Sănătății pregătește un program special pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Rogobete: „Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI”

Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.

Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.

Reguli mai stricte pentru secțiile ATI, după tragedia în care au murit șapte copii

Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.

„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”

Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.

Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.

„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”

Cursuri obligatorii la fiecare doi ani. Rogobete: „Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI”

Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.

Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.

„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”

Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.

„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”

Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.

„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”

Un nou program de finanțare pentru combaterea infecțiilor din spitale

O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.

Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.

„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”

Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.

„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”

Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.

Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.

Registrul digital al infecțiilor nosocomiale, extins la nivel național

Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.

Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.

„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”

Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.

„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”

Un tratament experimental pentru hepatita B ar putea opri virusul în celulele ficatului. A intrat în testare la oameni

Tratamentul, numit CRMA-1001, folosește o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, așa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul atașează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale și de a împiedica producerea de noi particule de virus.

Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.

Cercetătorii au testat terapia pe celule hepatice umane și pe animale. În experimentele pe șoareci, o singură administrare a redus puternic nivelurile unor markeri ai virusului, iar după mai multe doze, la până la 90% dintre animale nu mai puteau fi detectate anumite forme ale virusului la șase luni de la tratament.

Tratamentul a fost testat și pe maimuțe, pentru evaluarea siguranței. La doza cea mai mare, cercetătorii au observat o creștere temporară a enzimelor hepatice, valorile revenind la normal în aproximativ patru săptămâni.

Un aspect important este că terapia a ajuns deja în etapa de testare pe oameni. Studiul clinic aflat în primele etape urmărește în primul rând siguranța și tolerabilitatea tratamentului, dar și modul în care organismul reacționează la acesta și eficiența sa. Primul participant a primit tratamentul intravenos în ianuarie 2026.

Hepatita B este dificil de eliminat deoarece virusul poate rămâne în celulele ficatului sub forme de ADN care pot alimenta din nou infecția. CRMA-1001 încearcă să inactiveze atât ADN-ul viral care persistă în celule, cât și fragmentele de ADN viral integrate în genomul celulelor.

Cercetătorii avertizează însă că rezultatele obținute până acum nu înseamnă că hepatita B poate fi deja vindecată. Studiile clinice vor trebui să arate dacă efectele observate la animale pot fi obținute și la oameni și dacă tratamentul poate produce o așa-numită vindecare funcțională, adică o oprire pe termen lung a activității virusului fără necesitatea unui tratament continuu.