„Pentru optimizarea activității la club am dispus mutarea coordonării activității de la Steaua către secretarul general al Ministerului Apărării”, a scris Miruță pe Facebook.
Ministrul a afirmat că, prin implicarea unuia dintre membrii „Generației de Aur” a fotbalului românesc, au fost făcuți pași în direcția asocierii cu mediul privat, o soluție considerată necesară pentru ca echipa să poată evolua în prima ligă.
„Cu implicarea unuia dintre membrii generației de aur, am făcut pași pentru mult muncita și mult așteptata asociere în vederea promovării. Există interes din partea unui investitor suficient de mare pentru nevoia financiară a clubului, discuțiile începând să prindă contur”, a transmis el.
Miruță a explicat însă că mai este necesară modificarea legislației care reglementează organizarea Ministerului Apărării.
„Mai trebuie, însă, modificată legea de organizare a Ministerului Apărării, astfel încât să poată fi înființată o nouă societate comercială, varianta cerută în discuțiile cu toți potențialii investitori de până acum. Această etapă nu a putut fi legal parcursă în cele 5 luni de guvern interimar. Am toată convingerea că lucrurile începute pentru a duce Steaua la adevăratul potențial nu vor mai putea fi oprite de nicio forță politică. Suporterii și sportivii Stelei merită asta și au puterea să ghideze politicul într-acolo”, a adăugat ministrul.
Demersurile pentru atragerea unui partener privat au fost anunțate încă din primăvara acestui an. La 7 mai, Radu Miruță declara că primise 14 propuneri de asociere cu companii private pentru secția de fotbal a CSA Steaua.
La acel moment, ministrul prezenta mai multe variante de reorganizare, inclusiv o asociere în participațiune, înființarea unei societăți comerciale sau o asociere fără scop patrimonial. Obiectivul era identificarea unei formule care să permită atragerea finanțării private și obținerea dreptului de promovare.
CSA Steaua evoluează în Liga a II-a, dar nu poate promova în Superligă în actuala sa formă juridică, fiind un club de drept public aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Regulamentele competiției impun condiții privind forma de organizare și participarea privată, iar situația echipei bucureștene nu a fost rezolvată până în prezent.
O eventuală asociere cu un investitor ar trebui să respecte atât legislația aplicabilă instituțiilor publice, cât și cerințele Federației Române de Fotbal privind participarea în primul eșalon.
![]()
Oficialul a precizat că autoritățile pregătesc și un plan de rezervă prin care Ministerul Apărării ar putea prelua responsabilitatea dirijării traficului aerian, dacă situația o va impune.
Radu Miruță a explicat că ROMATSA încasează taxe pentru serviciile de navigație aeriană în funcție de masa aeronavelor și distanța parcursă de acestea în spațiul aerian al României, venituri care sunt esențiale pentru funcționarea regiei.
„Este o decizie a primei instanțe, care nu este definitivă. ROMATSA a anunțat deja că va face recurs și își va apăra poziția în fața instanței superioare”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor.
Acesta a precizat că există un scenariu de rezervă în cazul în care suspendarea licenței ar deveni definitivă, deși apreciază că acest lucru este puțin probabil.
„Există un plan de transfer al responsabilității către Ministerul Apărării pentru dirijarea traficului în spațiul aerian național, dacă se va ajunge în acest punct. Îl apreciez puțin probabil, însă trebuie să avem o variantă de backup”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că autoritățile așteaptă motivarea instanței pentru a analiza în detaliu decizia și pașii următori.
În același timp, Miruță a vorbit și despre o altă problemă care afectează ROMATSA, respectiv blocarea unor fonduri provenite prin Eurocontrol.
Potrivit acestuia, taxele pentru serviciile de navigație aeriană sunt colectate de Eurocontrol și apoi distribuite statelor membre, în funcție de traficul aerian gestionat. În cazul României, o parte din aceste sume sunt blocate în contextul executării unei creanțe pe care compania Pfizer o are asupra statului român.
„Cei de la Pfizer, prin executor, au identificat fondurile care vin prin Eurocontrol către ROMATSA și au solicitat oprirea transferului acestora pentru acoperirea datoriei. În cazul acesta, ROMATSA este o victimă colaterală. Nu are de-a face cu situația privind Pfizer”, a explicat ministrul interimar al Transporturilor.
Miruță a subliniat că rolul ROMATSA este unul esențial pentru gestionarea traficului aerian din România și și-a exprimat încrederea că situația juridică a regiei va fi clarificată în instanță.
![]()
Oficialul român a afirmat că autoritățile de la București dețin dovezi tehnice care arată că drona doborâtă vineri este de proveniență rusească și a avertizat că Armata Română va intercepta orice dronă care va încălca spațiul aerian al țării.
Într-o intervenție la B1 TV, Radu Miruță a comentat reacția Moscovei, venită după convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe și după solicitarea României de expulzare a unui angajat al Ambasadei Federației Ruse.
Ministrul a spus că declarațiile Mariei Zaharova nu sunt susținute de dovezi și că România și-a fundamentat poziția pe rezultatele expertizelor efectuate asupra dronei recuperate.
„România a venit cu rezultatele unei expertize, cu rezultatele unei anchete, cu produse din drona respectivă recuperată, pe care scrie «Made in Russia», iar tu spui că nu e dronă rusească. Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd”, a declarat Miruță.
Potrivit acestuia, reprezentanții Federației Ruse pot încerca să își apere poziția la nivel diplomatic, însă în cazul incidentului de vineri „nu există niciun argument în apărarea poziției Federației Ruse”.
Întrebat dacă actuala situație ar putea duce la o escaladare, ministrul Apărării a răspuns că România va continua să reacționeze ori de câte ori drone pătrund ilegal în spațiul aerian național.
„Atâta timp cât primim drone în România, se așteaptă să ce? Să trimită Ministerul Apărării o adresă în Rusia și să spună felicitări? Ministerul Apărării a dat cu ea jos. Și le spun că vom da jos toate dronele care se vor potrivi contextului nostru”, a conchis Radu Miruță.
![]()