Login
Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat miercuri că aproximativ 13 nave așteaptă să iasă din Canalul Sulina. Într-o postare pe LinkedIn, Katerina Kononenko a precizat că acestea se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal.
Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.
Potrivit managerului, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării.
„Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.
Aglomerația a făcut ca timpul necesar pentru ieșirea din Canalul Sulina să crească de la aproximativ o zi la 3-4 zile.
Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.
Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul acestei săptămâni, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3-5 zile.
Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte și asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus, implicit, la creșterea tarifelor de transport.
Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.
Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68-69 de dolari pe tonă.
Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare. Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.
Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.
Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.
Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.
„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.
„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.
Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.
Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.
Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.
„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.
Unii operatori au nave încărcate care nu pot descărca marfa în porturi, din cauza nivelului prea scăzut al apei Scăderea accentuată a nivelului Dunării începe să lovească puternic transportul naval și lanțurile logistice. Din cauza cotelor foarte mici înregistrate în luna iulie, multe nave sunt obligate să navigheze încărcate doar parțial pentru a evita eșuarea, […] Oficialul a precizat că autoritățile pregătesc și un plan de rezervă prin care Ministerul Apărării ar putea prelua responsabilitatea dirijării traficului aerian, dacă situația o va impune.
Radu Miruță a explicat că ROMATSA încasează taxe pentru serviciile de navigație aeriană în funcție de masa aeronavelor și distanța parcursă de acestea în spațiul aerian al României, venituri care sunt esențiale pentru funcționarea regiei.
„Este o decizie a primei instanțe, care nu este definitivă. ROMATSA a anunțat deja că va face recurs și își va apăra poziția în fața instanței superioare”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor.
Acesta a precizat că există un scenariu de rezervă în cazul în care suspendarea licenței ar deveni definitivă, deși apreciază că acest lucru este puțin probabil.
„Există un plan de transfer al responsabilității către Ministerul Apărării pentru dirijarea traficului în spațiul aerian național, dacă se va ajunge în acest punct. Îl apreciez puțin probabil, însă trebuie să avem o variantă de backup”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că autoritățile așteaptă motivarea instanței pentru a analiza în detaliu decizia și pașii următori.
În același timp, Miruță a vorbit și despre o altă problemă care afectează ROMATSA, respectiv blocarea unor fonduri provenite prin Eurocontrol.
Potrivit acestuia, taxele pentru serviciile de navigație aeriană sunt colectate de Eurocontrol și apoi distribuite statelor membre, în funcție de traficul aerian gestionat. În cazul României, o parte din aceste sume sunt blocate în contextul executării unei creanțe pe care compania Pfizer o are asupra statului român.
„Cei de la Pfizer, prin executor, au identificat fondurile care vin prin Eurocontrol către ROMATSA și au solicitat oprirea transferului acestora pentru acoperirea datoriei. În cazul acesta, ROMATSA este o victimă colaterală. Nu are de-a face cu situația privind Pfizer”, a explicat ministrul interimar al Transporturilor.
Miruță a subliniat că rolul ROMATSA este unul esențial pentru gestionarea traficului aerian din România și și-a exprimat încrederea că situația juridică a regiei va fi clarificată în instanță.
Revista presei 