Login
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, după finalizarea cercetărilor.
Potrivit rechizitoriului, în luna august 2025, inculpatul ar fi îndemnat publicul, prin intermediul platformei Facebook, să comită infracțiuni precum omor, omor calificat și ultraj judiciar împotriva magistraților români.
Procurorii susțin că mesajul a fost publicat de pe un cont accesibil publicului, înregistrat cu numele inculpatului.
În postare, acesta ar fi scris: „Ridicați în furci toți împuțiții de magistrați!!!!! Măcar să folosim lemnul din pădurile României pentru ceva constructiv! Și pentru a face dreptate!!!!!”.
Anchetatorii consideră că mesajul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Mediaș, instanța urmând să analizeze cauza în primă instanță.
PSD îi cere vineri, 18 septembrie, lui Siegfried Mureșan, premierul desemnat, să facă publică direcția pe care vrea ca viitorul Guvern să o urmeze. Liberalul este susținut atât de partidul său, cât și de USR și UDMR.
„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue? PSD consideră că aceasta ar fi prima dovadă de normalitate politică. Astfel, din momentul în care a acceptat desemnarea pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan are obligația să le spună românilor care este planul său pentru a scoate țara din criza economică și socială în care a ajuns după guvernarea condusă de Ilie Bolojan, președintele propriului său partid”, au transmis social-democrații printr-un comunicat de presă.
Siegfried Mureșan ar mai avea nevoie și de voturi din PSD pentru a-și putea trece Guvernul de votul de investire din Parlament. Social-democrații s-au declarat reticenți în privința Guvernului condus de liberal. Au avut și ei o propunere separată pentru funcția de premier, în persoana lui Sorin Grindeanu, președintele partidului.
PSD a mai transmis că nu va susține viitorul Guvern dacă urmează direcția fostului executiv, condus de Ilie Bolojan.
„Prim-ministrul desemnat trebuie să spună concret ce propune pentru economie și pentru nivelul de trai al românilor. Va continua politica de austeritate? Va menține actuala povară fiscală sau propune o schimbare? Ce măsuri are pentru protejarea puterii de cumpărare, susținerea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă? Cum va asigura funcționarea serviciilor publice esențiale, de la sănătate până la administrația locală?”
Siegfried Mureșan va susține primele declarații de presă de după desemnare vineri, 18 septembrie, la ora 13:00.
Nicușor Dan a explicat că reuniunea urmărește să pună mai bine în valoare potențialul regiunii Carpaților și să apropie statele din această zonă.
„E un summit care încearcă să valorizeze regiunea carpatică și e important pentru noi din mai multe perspective. În primul rând, să construim relațiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectați, cu atât ei vor fi mai aproape și vor putea să-și exprime identitatea”, a declarat Nicușor Dan, înaintea summitului.
Președintele a subliniat și componenta economică a cooperării între statele din regiunea Carpaților.
„Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea. Și, cu cât reușim să conectăm aceste țări din regiune într-o chestiune mai mare, care să atragă investiții și forme de afaceri de genul acesta, cu atât toată lumea va profita economic”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre oportunitățile turistice ale zonei Carpaților din România, menționând că sâmbătă dimineață va participa, la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, la „Via Transilvanica Business Fest”.
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică are loc în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan fiind invitat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Inițiativa reunește țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Obiectivele includ valorificarea potențialului economic al regiunii, atragerea investițiilor, protejarea patrimoniului cultural și natural și consolidarea cooperării regionale.
În marja summitului sunt programate Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale și întâlniri dedicate cooperării culturale și conservării naturii.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Premierul desemnat urmează să susțină, alături de reprezentanții partidelor care îl sprijină, o conferință de presă privind formarea noului Guvern.
Va fi prima apariție publică a lui Siegfried Mureșan după începerea negocierilor de la Palatul Victoria și după acceptarea propunerii făcute de Nicușor Dan.
Principalele teme așteptate sunt formula viitorului Cabinet, negocierile pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii și relația cu PSD, în condițiile în care PNL, USR și UDMR nu dispun singure de o majoritate.
Siegfried Mureșan, noul premier desemnat de Nicușor Dan, a mers la primele discuții cu șefii partidelor la Palatul Victoria, vineri, 18 septembrie. Proaspăt întors de la Bruxelles, acolo unde este eurodeputat, liberalul s-a întâlnit atât cu Ilie Bolojan, cât și cu Dominic Fritz, președintele USR, și Tanczos Barna, vicepreședinte UDMR.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri. În cursul zilei de astăzi vom avea o conferință de presă comună pe subiectul formării guvernului. Mulțumesc mult Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Uniunii Democrate Maghiare din România pentru colaborarea strânsă pe care o avem”, a transmis Mureșan, într-o postare pe Facebook.
PNL, USR și UDMR l-au propus premier încă din luna iulie și și-au reconfirmat susținerea pentru Siegfried Mureșan, imediat după desemnare. Liberalului i-ar mai lipsi însă câteva voturi pentru a putea trece de testul Parlamentului.
Nicușor Dan a declarat deja că nu vrea un Guvern investit cu voturile AUR, ceea ce ar însemna că eurodeputatul ar trebui să își găsească susținere printre social-democrați, chiar dacă Guvernul va fi unul minoritar.
După ce președintele semnează decretul prin care îl desemnează oficial ca premier, Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a-și găsi susținere în Parlament, dar și pentru a-și configura cabinetul de miniștri și programul de guvernare.
Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 18 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan să găsească majoritatea necesară investirii Guvernului.
Departamentul de Stat al SUA a notificat oficial Congresul în legătură cu acordul. Legislativul american trebuie acum să aprobe vânzarea, transmite CNN.
Arabia Saudită a solicitat 48 de avioane F-35 cu decolare și aterizare convenționale, precum și 49 de motoare Pratt & Whitney F135-PW-100. Pachetul include și echipamentele și serviciile asociate.
Dacă vânzarea și livrarea vor fi finalizate, Arabia Saudită ar deveni a doua țară din Orientul Mijlociu care operează F-35, după Israel.
Situația este importantă deoarece Statele Unite au obligația legală de a menține avantajul militar calitativ al Israelului în regiune. Washingtonul trebuie să se asigure că Israelul păstrează accesul la arme americane mai avansate decât cele furnizate altor state arabe.
Departamentul de Stat susține însă că vânzarea propusă nu va modifica echilibrul militar din regiune. Potrivit administrației americane, avioanele ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințările actuale și viitoare și de a-și consolida apărarea aeriană.
#BreakingNews: U.S. State Department has officially Approved the Sales of F-35 Fighter Jets to Saudi Arabia under $24.3 Billion. 🦅🇸🇦
This includes 48 F-35 Fighter Jets and 49 Pratt & Whitney F135-PW-100 Engines. pic.twitter.com/g7NWzBaiwf
— Armed Forces Update (@ArmedUpdat1947) September 17, 2026
Anunțul Washingtonului vine la câteva zile după atacuri asupra unor instalații petroliere și baze militare din Arabia Saudită. Atacurile au fost atribuite rebelilor Houthi susținuți de Iran în Yemen.
Conflictul dintre Arabia Saudită și Houthi s-a intensificat din nou în ultimele luni. Dronele și rachetele lansate asupra infrastructurii saudite au perturbat operațiunile petroliere și au alimentat temerile privind securitatea rutelor de transport.
În același timp, situația din regiune este complicată de tensiunile din strâmtoarea Hormuz și zona Bab al-Mandeb, două puncte strategice pentru transportul maritim și comerțul mondial. Arabia Saudită urmărește de mai mult timp achiziția F-35. Riyadh a făcut o solicitare directă pentru aceste aeronave către Donald Trump încă de la începutul anului 2025.
În același an, Statele Unite au aprobat pentru Arabia Saudită un pachet de armament estimat la aproape 142 de miliarde de dolari. Casa Albă l-a descris drept cel mai mare acord de cooperare în domeniul apărării din istoria relației dintre cele două țări.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, dezvoltat de Lockheed Martin pentru armata americană. Aeronava utilizează tehnologie stealth, concepută pentru a reduce posibilitatea detectării de către radare. Pentru moment, acordul cu Arabia Saudită rămâne doar o propunere de vânzare. Următorul pas este analiza și aprobarea de către Congresul SUA.
Înaltă de 1,78 m, Páleníková a evoluat în sezonul 2025-2026 pentru Villeneuve d’Ascq, formație care a ajuns până în semifinalele EuroCup și în finala Cupei Franței. În EuroCup, slovaca a disputat 15 partide, cu medii de 3,9 puncte, 1,7 recuperări și 1,3 pase decisive pe meci.
Născută la Bratislava, Páleníková a început baschetul la vârsta de 10 ani, la BK Petržalka, iar la 19 ani a făcut pasul către Piešťanské Čajky. A evoluat ulterior în Polonia, la Ślęza Wrocław, în Spania, la Innova-TSN Leganés, Clarinos Tenerife și Uni Girona, în Israel, la Maccabi Haifa, și în Turcia, înainte de transferul la Villeneuve d’Ascq.
Jucătoarea slovacă are o experiență consistentă la nivel internațional, fiind componentă a reprezentativei țării sale la trei ediții ale Campionatului European, în 2017, 2021 și 2023.
Páleníková este, totodată, o jucătoare cunoscută publicului român. Ea a evoluat împotriva naționalei României în preliminariile EuroBasket 2027. În meciul disputat la Ploiești, în 2025, Páleníková a fost principala marcatoare a echipei slovace, cu 16 puncte, oaspetele câștigând cu 88-56. În retur, în martie 2026, la Bratislava, echipa Slovaciei s-a impus cu 79-55 în fața reprezentativei tricolore. Slovaca a avut un meci modest, cu doar 6 puncte.
Slovacia s-a clasat a doua în grupă, în vreme ce România a încheiat pe locul 3, ratând prezența în faza a doua a calificărilor.
Páleníková a întâlnit România și în preliminariile EuroBasket 2025. În acea campanie, ea a fost principala marcatoare a Slovaciei, cu o medie de 16,5 puncte pe meci, la care a adăugat 3,5 recuperări și 2,5 pase decisive.
În actualele preliminarii pentru EuroBasket 2027, internaționala slovacă are medii de 13,8 puncte și 3,8 pase decisive pe meci, potrivit statisticilor FIBA.
La nivel individual, Páleníková a fost desemnată Baschetbalista Anului în Slovacia de patru ori consecutiv, în 2022, 2023, 2024 și 2025.
Rapid București a câștigat titlul în Liga Națională de baschet feminin în 2026, după o pauză de 48 de ani.
Pompierii din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Cluj-Napoca intervin în prezent pentru stingerea unui incendiu, izbucnit la mai multe apartamente ale unui bloc din comuna Florești.
Clădirea este situată pe strada Eroilor.
Totodată, potrivit primelor informații, flăcările s-au extins parțial și la acoperișul blocului.
Nu sunt anunțate victime, potrivit autorităților.
La fața locului au fost trimise progresiv două autoscări, patru autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.
La momentul actual, acțiunea este încă în desfășurare.
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer.
Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului.
Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian.
Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde.
În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului.
Și frecvența consumului contează.
Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor.
Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu.
Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi.
Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian.
Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul.
Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului.
Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”.
Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum.
Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute.
Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”.
Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților.
Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului.
Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a produsului „Brânza frământată de Teaca” din România.
Este vorba de un preparat alimentar obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg.
Forma și greutatea bucăților sunt date de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată, mai arată CE.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. Se poate comercializa și feliat.
Caietul de sarcini al produsului de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime.
„Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”, se arată în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius, care atestă și organizarea târgului din Teaca încă din 1734.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție, potrivit documentului citat.
„Specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor și este
transmis din generație în generație. Obținerea cașului bașchiu, dospirea, mărunțirea, așezarea în
straturi și specificitatea umplerii vezicilor, conferă produsului calități deosebite, fapt consemnat în
Revista Industria Cărnii”, se mai spune în caietul de sarcini.
Potrivit Comisiei Europene, caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului.
Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte esențială a identității comunității respective, legând denumirea produsului de gustul, de textura și de calitatea așteptate de consumatori.
Comisia Europeană transmite că aceasta se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat miercuri că aproximativ 13 nave așteaptă să iasă din Canalul Sulina. Într-o postare pe LinkedIn, Katerina Kononenko a precizat că acestea se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal.
Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.
Potrivit managerului, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării.
„Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.
Aglomerația a făcut ca timpul necesar pentru ieșirea din Canalul Sulina să crească de la aproximativ o zi la 3-4 zile.
Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.
Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul acestei săptămâni, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3-5 zile.
Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte și asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus, implicit, la creșterea tarifelor de transport.
Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.
Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68-69 de dolari pe tonă.
Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare. Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.
Revista presei 