Login
Întrebat la Euronews România dacă discuția despre gaura din buget nu este de fapt o reluare a temei „grelei moșteniri”, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu e nicio gaură în buget. Când PSD a plecat de la guvernare, știe ce a lăsat și a primit exact ce a lăsat când a plecat”.
Liderul UDMR amintește că bugetul pe acest an a fost votat împreună cu PSD. După plecarea social-democraților și demiterea guvernului Bolojan, spune el, nu a fost adoptată nicio lege nouă și nicio ordonanță de urgență care să aducă cheltuieli în plus.
Potrivit lui Kelemen Hunor, guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a funcționat apoi ca guvern interimar până la învestirea guvernului Niculescu. În această perioadă nu putea face rectificare bugetară, nu putea iniția legi, nu putea da ordonanțe de urgență și nu putea lansa politici publice noi. „Deci de unde să cheltuiesc mai mult? Nu vă supărați”, a spus el.
Liderul UDMR recunoaște însă că s-au adunat restanțe, pentru că nu au putut fi făcute plăți: la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate, la ministerele Dezvoltării și Transporturilor și la asistența socială. „Eu nu aștept lucruri extravagante, găuri mari”, a declarat el.
Potrivit lui Kelemen Hunor, tema gurii din buget servește unui scop politic. „Înțeleg narativul. Trebuie să găsești ceva. Trebuie să justifici dacă nu reușești să livrezi ceea ce ai promis în această perioadă scurtă. Dar chiar nu cred că este o discuție cu fundament”, a spus el.
Partidele din Parlament îl așteaptă pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte situația bugetului. Kelemen Hunor consideră cererea „absolut legitimă” și propune ca ministrul Finanțelor să prezinte Parlamentului execuția bugetară o dată la șase luni, pentru „transparență totală”.
El a avertizat și împotriva cheltuielilor fără acoperire: „Nu poți să cheltui mai mult decât îți permite bugetul”. Altfel, spune Kelemen Hunor, statul ia împrumuturi scumpe, pe termen lung, pe care le vor plăti „copiii noștri, nepoții unora”.
Liderul UDMR a respins și ideea că rectificarea va favoriza primăriile PSD, pentru că guvernul are nevoie de voturi din Parlament. El recunoaște că unele primării au conturile blocate și nu mai pot plăti facturile în noiembrie, din cauza investițiilor neplătite, de exemplu în rețelele de gaze.
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
Bolojan a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, și a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a descris mandatul său drept unul intens, marcat de crize interne și externe și de provocări economice și sociale. El a susținut că, în iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier.
Printre problemele cu care s-a confruntat Guvernul la începutul mandatului, Bolojan a enumerat deficitul bugetar de 9,3%, creșterea economică bazată pe consum pe datorie, blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscul pierderii fondurilor europene și fragmentarea societății după anularea alegerilor.
Potrivit premierului, Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în România și solicitau măsuri concrete, cu efecte imediate, în locul unor noi promisiuni.
Ilie Bolojan a afirmat că măsurile de ajustare bugetară au fost inevitabile și că, în lipsa unei reforme ordonate, România s-ar fi confruntat cu o criză care ar fi afectat întreaga țară și fiecare familie.
Premierul a explicat că majorarea TVA a fost necesară pentru a aduce rapid venituri la buget și pentru a reduce deficitul.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a recunoscut că unele decizii au fost dificile și că românii au resimțit efectele măsurilor asupra nivelului de trai. El a subliniat că în spatele cifrelor economice se află familii, angajați, antreprenori și pensionari care au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a spus premierul.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în această perioadă și a susținut că măsurile adoptate au contribuit la corectarea dezechilibrelor bugetare.
În bilanțul prezentat luni, premierul a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în a doua jumătate a anului 2025 și că România va continua ajustarea și în 2026, pentru a ajunge la ținta anunțată.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, execuția bugetară din primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Premierul a indicat o diminuare de 1,53 puncte procentuale.
Bolojan a mai declarat că România a evitat retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce a permis menținerea posibilității de finanțare a deficitului bugetar.
În ceea ce privește investițiile, premierul a susținut că valoarea acestora a crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei. Potrivit acestuia, peste două treimi din această sumă au reprezentat plăți pentru proiecte europene.
Cheltuielile de personal ale statului au însumat 122 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform cifrelor prezentate de premier.
Premierul a admis că măsurile de ajustare au fost însoțite de o scădere a consumului și de o încetinire a creșterii economice. El a susținut însă că aceste efecte au fost legate de renunțarea la un model economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi.
„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a catalogat acest tip de consum drept „toxic” și a afirmat că România a ieșit astfel dintr-un model economic pe care l-a descris drept o iluzie.
În ultimele zile, mai mulți liberali numiți în funcții guvernamentale au început să își anunțe demisiile, după ce Bolojan le-a cerut să renunțe la posturi.
În cadrul prezentării, premierul urmează să treacă în revistă principalele măsuri adoptate în timpul mandatului, rezultatele obținute și situația economică și bugetară a țării. Declarațiile sale vin înaintea votului care va stabili dacă noua echipă guvernamentală poate prelua mandatul.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul Executiv are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
PNL a anunțat că va susține învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a decis să intre în opoziție. Sprijinul liberalilor este prezentat drept unul necesar pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, fără ca formațiunea să participe la guvernare.
Dacă Parlamentul aprobă învestirea, Ilie Bolojan va încheia mandatul de premier, iar noul Guvern va prelua responsabilitatea conducerii Executivului.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Ungaria a înregistrat un deficit bugetar de 8,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit noului ministru al Finanțelor, András Kármán. Oficialul susține că nivelul real al deficitului este mult peste ținta de 3,7% prevăzută în bugetul elaborat de fostul executiv condus de Viktor Orbán. Astfel, Ungaria depășește România, care avea anterior cel […] 
Revista presei 