Login
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Poliția a folosit sâmbătă seara gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Organizatorii au anunțat că peste 800.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 250.000 numai la Paris. Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000.
Sute de proteste au avut loc în toată Franța, din cauza nemulțumirilor mari legate de costul vieții. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a preveni repetarea violențelor.
Ciocniri au fost raportate și în timpul protestelor din Lyon, Lille, Marsilia, Montpellier, Nantes și Toulouse. Autoritățile au anunțat că 135 de persoane au fost arestate la nivel național până mai devreme în cursul zilei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a avertizat că autoritățile „nu vor tolera nicio formă de violență sau de tulburare a ordinii publice”.
La Lyon, forțele de ordine au fost prezente pe străzi și, potrivit relatărilor, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de 150 de protestatari care au încercat să blocheze un drum din apropierea centrului orașului.
„Poliția este extrem de mobilă. Vin și dispersează grupurile înainte ca acestea să apuce să se formeze”, a declarat pentru agenția de presă AFP un student de 21 de ani care a participat la protest.
În cadrul manifestațiilor mari de sâmbăta trecută au existat violențe și confruntări cu poliția în mai multe orașe. Au fost incendiate clădiri și vehicule. Persoane mascate au spart vitrine, jefuind magazine.
Violențele au continuat duminică la Paris, unde tineri mascați au ridicat baricade în flăcări, iar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea.
Măsurile au fost intensificate de guvernul francez în acest weekend. Proprietari de afaceri au luat și ei măsuri de precauție: au acoperit vitrinele cu scânduri sau au închis magazinele.
O schimbare de ultim moment a traseului unui protest programat la Paris a provocat critici din partea sindicatelor. Oamenii spun că decizia ar putea duce la amplificarea haosului.
Inițial, poliția autorizase un marș între piețele Bastille și Nation, în estul capitalei. Vineri, autoritățile au revenit asupra deciziei și au propus un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, de-a lungul marginii de sud-est a orașului.
Peste o sută de oameni protestează în această seară în fața Arestului Central din București, unde este încarcerat fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Protestatarii cer eliberarea acestuia și stau zi și noapte pe trotuarele și în părculețele din zonă.
Sute de susținători au scandat și au fluierat în fața Arestului Central până târziu în noapte. Aceștia au strigat lozinci în sprijinul lui Călin Georgescu, precum „Călin nevinovat!”.
Locuitorii din zonă se plâng că, de câteva zile, nu mai au liniște nici ziua, nici noaptea. Între timp, zona este atent monitorizată de jandarmi și polițiști.
Curtea de Apel București a admis, vineri, contestația depusă de DIICOT și a decis ca fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu să rămână în arest preventiv.
Inițial, completul de judecată a fost format din magistrații Cristian Dumitru, președinte, și Daniela Maria Manolache. Cei doi au avut însă opinii diferite în acest caz, astfel că a fost format un complet de divergență, la care a fost adăugată o a treia judecătoare, Andreea Ionescu.
Aceasta a înclinat balanța în favoarea menținerii lui Georgescu în arest preventiv.
„Admite contestația formulată de DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București – Secția I Penală. Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea intimatului – inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel București.
În timpul procesului, situația din fața Curții de Apel București a devenit tensionată, după ce aproximativ 500 de susținători ai lui Călin Georgescu au blocat traficul pe Splaiul Independenței.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
„Nu știu dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat”, le-a spus vicepreședintele JD Vance jurnaliștilor vineri. El a adăugat că nu va urmări execuția dacă aceasta va fi transmisă în direct.
Vance a condamnat atacul comis de Hasan, pe care l-a descris drept „cel mai grav atac terorist de pe teritoriul american, în afara celui de la 11 septembrie”, relatează BBC.
Pentagonul a anunțat la începutul acestei săptămâni că Nidal Hasan va fi executat prin împușcare pe 3 decembrie 2026. Dacă va avea loc, aceasta ar fi prima execuție militară din Statele Unite după mai bine de 60 de ani.
Joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că execuția va fi transmisă în direct, pentru ca publicul să o poată urmări.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave”, a spus Hegseth.
Vance a amintit că Hasan, care fusese psihiatru în armata americană, avea responsabilitatea de a-i ajuta pe militarii cu probleme de sănătate mintală și alte dificultăți.
„În schimb, acesta a profitat de vulnerabilitatea lor și i-a împușcat”, a spus vicepreședintele.
Dar planul de a transmite execuția în direct a stârnit reacții negative atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.
Senatorul republican John Curtis a avertizat că transformarea execuțiilor într-un spectacol public poate avea efecte grave asupra societății.
El a făcut o paralelă cu spectacolele sângeroase din Roma antică și a spus că difuzarea unei execuții riscă să încurajeze publicul să privească moartea ca pe o formă de divertisment.
„Victimele merită ca dreptatea să fie înfăptuită cu solemnitate. Transmiterea unei execuții în direct ne degradează ca societate și nu reprezintă un mijloc eficient de descurajare”, a declarat Curtis, care i-a cerut lui Hegseth să reconsidere decizia.
Senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept „dezgustătoare” și a comparat-o cu execuțiile organizate de gruparea Stat Islamic.
La rândul său, congresmanul republican Austin Scott a spus că susține fără rezerve pedeapsa cu moartea, dar s-a opus transmiterii acesteia în direct.
„Așa procedează jihadiștii. America este mai bună de atât”, a afirmat el.
Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat, de asemenea, planul și și-a exprimat „șocul și profunda tristețe”.
Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis agenției AFP că difuzarea execuției în direct ar echivala cu o execuție publică și ar încălca interdicția absolută a torturii.
La 5 noiembrie 2009, Nidal Hasan a deschis focul într-o clădire medicală aglomerată de la baza militară Fort Hood din Texas. În acel moment, mai mulți militari care urmau să plece în misiune așteptau consultații medicale și vaccinuri.
Atacul s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți și a rămas cel mai sângeros atac din afara operațiunilor de luptă comis vreodată pe o bază militară americană.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului și și-a cerut scuze pentru „orice greșeli”. În timpul procesului militar din 2013, el a susținut că a crezut că îi protejează pe musulmani și talibanii din Afganistan de armata americană.
Potrivit legislației militare americane, o execuție militară trebuie să primească aprobarea președintelui SUA.
De asemenea, cazul trebuie să treacă printr-o procedură de revizuire în apel, în cadrul căreia o instanță superioară verifică hotărârea și stabilește dacă execuția poate avea loc în mod legal.
Departamentul de Stat al SUA a notificat oficial Congresul în legătură cu acordul. Legislativul american trebuie acum să aprobe vânzarea, transmite CNN.
Arabia Saudită a solicitat 48 de avioane F-35 cu decolare și aterizare convenționale, precum și 49 de motoare Pratt & Whitney F135-PW-100. Pachetul include și echipamentele și serviciile asociate.
Dacă vânzarea și livrarea vor fi finalizate, Arabia Saudită ar deveni a doua țară din Orientul Mijlociu care operează F-35, după Israel.
Situația este importantă deoarece Statele Unite au obligația legală de a menține avantajul militar calitativ al Israelului în regiune. Washingtonul trebuie să se asigure că Israelul păstrează accesul la arme americane mai avansate decât cele furnizate altor state arabe.
Departamentul de Stat susține însă că vânzarea propusă nu va modifica echilibrul militar din regiune. Potrivit administrației americane, avioanele ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințările actuale și viitoare și de a-și consolida apărarea aeriană.
#BreakingNews: U.S. State Department has officially Approved the Sales of F-35 Fighter Jets to Saudi Arabia under $24.3 Billion. 🦅🇸🇦
This includes 48 F-35 Fighter Jets and 49 Pratt & Whitney F135-PW-100 Engines. pic.twitter.com/g7NWzBaiwf
— Armed Forces Update (@ArmedUpdat1947) September 17, 2026
Anunțul Washingtonului vine la câteva zile după atacuri asupra unor instalații petroliere și baze militare din Arabia Saudită. Atacurile au fost atribuite rebelilor Houthi susținuți de Iran în Yemen.
Conflictul dintre Arabia Saudită și Houthi s-a intensificat din nou în ultimele luni. Dronele și rachetele lansate asupra infrastructurii saudite au perturbat operațiunile petroliere și au alimentat temerile privind securitatea rutelor de transport.
În același timp, situația din regiune este complicată de tensiunile din strâmtoarea Hormuz și zona Bab al-Mandeb, două puncte strategice pentru transportul maritim și comerțul mondial. Arabia Saudită urmărește de mai mult timp achiziția F-35. Riyadh a făcut o solicitare directă pentru aceste aeronave către Donald Trump încă de la începutul anului 2025.
În același an, Statele Unite au aprobat pentru Arabia Saudită un pachet de armament estimat la aproape 142 de miliarde de dolari. Casa Albă l-a descris drept cel mai mare acord de cooperare în domeniul apărării din istoria relației dintre cele două țări.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, dezvoltat de Lockheed Martin pentru armata americană. Aeronava utilizează tehnologie stealth, concepută pentru a reduce posibilitatea detectării de către radare. Pentru moment, acordul cu Arabia Saudită rămâne doar o propunere de vânzare. Următorul pas este analiza și aprobarea de către Congresul SUA.
„Duminică dimineața, iubitul nostru soț, tată, bunic și străbunic, Don Nelson, a trecut în pace la Domnul, înconjurat de familia sa plină de iubire. Pe parcursul ultimei sale săptămâni, prietenii și familia l-au înconjurat cu dragoste, împărtășind binecuvântarea prieteniei sale și depănând amintiri prețioase”, a anunțat duminică familia sa, potrivit Associated Press.
Nelson este al doilea cel mai victorios antrenor din istoria NBA și unul dintre cei doi tehnicieni care au obținut cel puțin 250 de victorii cu trei echipe diferite: Milwaukee Bucks, Dallas Mavericks și Golden State Warriors.
De-a lungul carierei sale de antrenor, Nelson a fost desemnat de trei ori antrenorul anului și a ajuns în playoff de 18 ori în 31 de sezoane. A disputat de trei ori finala campaionatului cu Milwaukee Bucks și o dată cu Dallas Mavericks, fără să reușească însă să câștige un titlu NBA ca antrenor.
Nelson s-a retras din activitatea de antrenor cu un record de 1.335 de victorii, record ce a fost depășit de Gregg Popovich, fost antrenor la San Antonio Spurs, în martie 2022.
Ca antrenor, Nelson a promovat un baschet bazat pe viteză și pe contraatac, idee pe care a atribuit-o perioadei în care a jucat pentru Boston Celtics sub conducerea legendarului antrenor Red Auerbach.
Ca jucător, Nelson a evoluat 14 sezoane în NBA, dintre care 11 pentru Boston Celtics. A făcut parte din cinci echipe ale Celtics care au câștigat titlul NBA, sub conducerea a patru antrenori diferiți.
După retragerea din activitatea de jucător, Nelson a devenit antrenor secund la Milwaukee Bucks. În 1976, după demisia lui Larry Costello, a preluat conducerea echipei și a rămas la Milwaukee timp de 11 sezoane, perioadă în care a câștigat șapte titluri consecutive de divizie.
Nelson a avut două mandate pe banca celor de la Golden State Warriors, însumând 11 sezoane.
Între cele două perioade petrecute la Golden State, Nelson a antrenat pentru mai puțin de un sezon New York Knicks, fiind concediat în sezonul 1995-1996. Ulterior, a petrecut opt sezoane la Dallas Mavericks.
Don Nelson a fost inclus în Naismith Memorial Basketball Hall of Fame în 2012. În 2025, el a primit „Chuck Daly Lifetime Achievement Award”, distincție acordată de National Basketball Coaches Association pentru întreaga sa carieră.
Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.
Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.
Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.
„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.
„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.
Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.
Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.
Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.
„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.
Pentru această emisiune suplimentară, instituția a oferit titluri în valoare nominală de 105 milioane de lei, în timp ce băncile au depus oferte care au totalizat 240 de milioane de lei Ministerul Finanțelor a obținut marți încă 105 milioane de lei de pe piața internă, în cadrul unei sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, după ce, […] Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde rata de economisire a avansat cu 3,4 puncte procentuale România a înregistrat cea mai abruptă reducere a ratei de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2026, în timp ce a consemnat cea mai mare creștere a ratei investițiilor populației, potrivit […] Ministerul Finanțelor a atras luni 700 de milioane de lei de la băncile comerciale, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark. Titlurile au o maturitate reziduală de 60 de luni, iar randamentul mediu stabilit în cadrul licitației a fost de 6,64% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Valoarea nominală […] Vineri, Ministerul Finanțelor va organiza o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, prin care urmărește să mai atragă încă 140,2 milioane de lei Ministerul Finanțelor a atras joi 934 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu scadență reziduală de doi ani, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României […] Sony a anunțat miercuri că va înceta lansarea de noi jocuri video pentru PlayStation pe discuri începând din ianuarie 2028, în urma unei schimbări în preferințele consumatorilor, scrie AFP. Sony pregătește trecerea la digital: jocurile PlayStation nu vor mai fi lansate pe discuri „După această dată, noile jocuri vor fi disponibile pe PlayStation Store și […] 
Revista presei 