Login
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Poliția a folosit sâmbătă seara gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Organizatorii au anunțat că peste 800.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 250.000 numai la Paris. Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000.
Sute de proteste au avut loc în toată Franța, din cauza nemulțumirilor mari legate de costul vieții. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a preveni repetarea violențelor.
Ciocniri au fost raportate și în timpul protestelor din Lyon, Lille, Marsilia, Montpellier, Nantes și Toulouse. Autoritățile au anunțat că 135 de persoane au fost arestate la nivel național până mai devreme în cursul zilei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a avertizat că autoritățile „nu vor tolera nicio formă de violență sau de tulburare a ordinii publice”.
La Lyon, forțele de ordine au fost prezente pe străzi și, potrivit relatărilor, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de 150 de protestatari care au încercat să blocheze un drum din apropierea centrului orașului.
„Poliția este extrem de mobilă. Vin și dispersează grupurile înainte ca acestea să apuce să se formeze”, a declarat pentru agenția de presă AFP un student de 21 de ani care a participat la protest.
În cadrul manifestațiilor mari de sâmbăta trecută au existat violențe și confruntări cu poliția în mai multe orașe. Au fost incendiate clădiri și vehicule. Persoane mascate au spart vitrine, jefuind magazine.
Violențele au continuat duminică la Paris, unde tineri mascați au ridicat baricade în flăcări, iar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea.
Măsurile au fost intensificate de guvernul francez în acest weekend. Proprietari de afaceri au luat și ei măsuri de precauție: au acoperit vitrinele cu scânduri sau au închis magazinele.
O schimbare de ultim moment a traseului unui protest programat la Paris a provocat critici din partea sindicatelor. Oamenii spun că decizia ar putea duce la amplificarea haosului.
Inițial, poliția autorizase un marș între piețele Bastille și Nation, în estul capitalei. Vineri, autoritățile au revenit asupra deciziei și au propus un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, de-a lungul marginii de sud-est a orașului.
Peste o sută de oameni protestează în această seară în fața Arestului Central din București, unde este încarcerat fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Protestatarii cer eliberarea acestuia și stau zi și noapte pe trotuarele și în părculețele din zonă.
Sute de susținători au scandat și au fluierat în fața Arestului Central până târziu în noapte. Aceștia au strigat lozinci în sprijinul lui Călin Georgescu, precum „Călin nevinovat!”.
Locuitorii din zonă se plâng că, de câteva zile, nu mai au liniște nici ziua, nici noaptea. Între timp, zona este atent monitorizată de jandarmi și polițiști.
Curtea de Apel București a admis, vineri, contestația depusă de DIICOT și a decis ca fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu să rămână în arest preventiv.
Inițial, completul de judecată a fost format din magistrații Cristian Dumitru, președinte, și Daniela Maria Manolache. Cei doi au avut însă opinii diferite în acest caz, astfel că a fost format un complet de divergență, la care a fost adăugată o a treia judecătoare, Andreea Ionescu.
Aceasta a înclinat balanța în favoarea menținerii lui Georgescu în arest preventiv.
„Admite contestația formulată de DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București – Secția I Penală. Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea intimatului – inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel București.
În timpul procesului, situația din fața Curții de Apel București a devenit tensionată, după ce aproximativ 500 de susținători ai lui Călin Georgescu au blocat traficul pe Splaiul Independenței.
Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai dorește să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie, considerând că reacția președintelui în fața violențelor din ultimele zile a fost insuficientă.
„Condamn cu cea mai mare fermitate violențele și distrugerile comise de cei care ne încalcă legile, ne devastează orașele și disprețuiesc valorile Republicii”, a declarat edilul, potrivit publicației locale Saumur Kiosque.
Primarul și-a continuat declarația cu un mesaj referitor la respectarea legilor și integrarea în societatea franceză.
„Franța nu poate accepta ca unii să refuze regulile comune, să respingă cerințele integrării și să conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde că beneficiază de drepturile Republicii, refuzând în același timp să îi respecte îndatoririle”, a transmis Mortier.
În semn de protest, primarul a hotărât să coboare în bernă drapelele arborate pe clădirea administrației locale și să îndepărteze portretul oficial al președintelui Franței.
„În fața acestei crize, am decis, în calitate de primar al orașului Longué-Jumelles, să dau jos portretul președintelui Republicii din primărie. Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat edilul.
„Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta.
Decizia are o puternică încărcătură simbolică în Franța, unde portretul oficial al președintelui Republicii este afișat în mod tradițional în primării.
Gestul primarului vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din sistemul educațional.
La proteste au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și membrii ale unor grupări de extremă stânga. Deși o mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat pașnic, în mai multe orașe au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri.
Potrivit bilanțurilor prezentate de autorități aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în cursul weekendului, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.
Printre cele mai grave incidente s-a numărat incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situației în anumite orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării.
Nuñez și-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o.
Președintele francez a condamnat violențele într-un discurs televizat susținut duminică, 18 octombrie, afirmând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile.
Macron a recunoscut nemulțumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor și a cerut organizarea unor consultări cu reprezentanții elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.
Discursul nu a reușit însă să reducă presiunea politică asupra sa.
Liderii opoziției, de la Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, până la Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, deși din perspective diferite.
Gestul primarului din Longué-Jumelles nu este singura reacție de revoltă venită din partea administrațiilor locale. Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele, determinând guvernul francez să răspundă public acuzațiilor. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului, Maud Bregeon.
În paralel, Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice.
Între timp, premierul Sébastien Lecornu a propus introducerea unor restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.
Criza intervine cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
Expresia „Bismillah, c’est les ténèbres” a devenit, în doar câteva săptămâni, un simbol al protestelor liceenilor francezi. Mesajul a apărut pe pancarte, a fost distribuit în videoclipuri parodice și a fost repetat inclusiv de Greta Thunberg, relatează Euronews.
Totul a pornit de la o conversație pe Snapchat, despre care elevii bănuiesc că ar fi fost inițiată de un polițist sub acoperire.
Tradusă literal, expresia „Bismillah, c’est les ténèbres” înseamnă aproximativ „În numele lui Dumnezeu, este întunericul”.
„Bismillah” provine din arabă și este folosită tradițional înaintea unei activități, dar în argoul francez poate avea sensul de „hai să începem”.
„C’est les ténèbres” înseamnă „este întunericul”, însă tinerii o folosesc pentru a descrie o situație catastrofală.
Combinate, cele două expresii formează un mesaj lipsit de sens. Tocmai acest lucru l-a făcut popular: elevii ironizează o persoană care ar fi încercat, fără succes, să vorbească asemenea lor.
Expresia provine dintr-o captură de ecran a unei conversații pe Snapchat, distribuită la începutul lunii octombrie, când elevii organizau blocarea școlilor.
Un utilizator numit „Mamadou” cerea să fie primit într-un grup:
„Salut, în numele lui Dumnezeu, este întunericul. Când are loc blocada, wallah, frate?”
Mesajul era însoțit de emoji-uri cu steagul Algeriei.
Alte capturi arătau conturi care întrebau unde urmau să aibă loc blocajele și cine vindea artificii și grenade fumigene.
Combinația stângace de expresii arabe, argou și simboluri naționale i-a determinat pe elevi să suspecteze că mesajele proveneau de la polițiști care se dădeau drept adolescenți pentru a pătrunde în grupurile private.
Ipoteza nu a fost însă confirmată. Nici poliția, nici Ministerul francez de Interne nu au comentat capturile, iar identitatea persoanelor din spatele conturilor nu a fost verificată independent.
Unele dintre imaginile distribuite ar putea fi chiar falsuri sau parodii.
Mișcarea a început pe 18 septembrie, în Créteil, la sud-est de Paris, și s-a extins rapid în întreaga Franță.
Elevii reclamă programul școlar prea lung, clasele supraaglomerate, clădirile deteriorate și absențele profesorilor. Potrivit manifestanților, problemele afectează în special comunitățile defavorizate.
Pe 2 octombrie, aproximativ 400 de școli au fost închise din cauza blocajelor.
Protestele elevilor s-au suprapus ulterior cu manifestațiile naționale împotriva costului ridicat al vieții, din 17 octombrie, care s-au încheiat cu episoade grave de violență și jafuri.
Expresia a depășit granițele Franței și a fost preluată la manifestații din alte state europene.
Potrivit agenției italiene ANSA, Greta Thunberg a folosit sloganul pe 13 octombrie, în timpul unei vizite la elevii aflați în grevă în Seine-Saint-Denis, în apropiere de Paris.
Pe 9 octombrie, expresia a apărut pe pancarte la o manifestație sindicală din Bruxelles, împotriva reducerilor bugetare ale guvernului belgian, ca semn de solidaritate cu elevii francezi.
Sloganul a fost afișat și la protestele studenților din Bologna, pe 15 octombrie, apoi la Milano, în weekendul 17-18 octombrie, când manifestațiile din Piazza del Duomo au fost însoțite de jafuri.
De asemenea, elevi ai unei școli franceze din Berlin au fost fotografiați ținând un banner cu aceeași expresie.
Astfel, un mesaj cu o origine încă neclarificată s-a transformat într-un simbol al protestelor tinerilor din mai multe țări europene.
Demonstrațiile la nivel național au fost inițiate de mișcarea civică Comitetul pentru Apărarea Democrației și s-au desfășurat în 22 de orașe, printre care și mari metropole precum Varșovia, Cracovia și Gdańsk, relatează TVP World.
Organizatorii au transmis că manifestațiile au avut ca scop exprimarea solidarității față de ucraineni și alte minorități care se confruntă cu violență și discriminare.
Participanții la proteste au primit autocolante cu mesajul „Nu fi indiferent”. Aceștia au fost încurajați să le lipească pe ușile magazinelor, la sediile firmelor sau pe mașini, pentru a transmite ucrainenilor că pot găsi sprijin și că se pot simți în siguranță în acele locuri.
Protestele au avut loc și după ce mai multe acte de violență împotriva ucrainenilor s-au petrecut. La Gdynia, un bărbat în vârstă de 76 de ani a lovit o femeie ucraineană cu bastonul în cap, după care a fugit. Acesta a fost reținut ulterior, notează Kyiv Post.
De asemenea, la Wroclaw, trei persoane au bătut o femeie ucraineană în vârstă de 20 de ani și partenerul acesteia, în vârstă de 21 de ani.
Polonia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei după declanșarea invaziei ruse la scară largă în 2022. Varșovia a oferit ajutor militar și umanitar și a găzduit aproape un milion de persoane care au fugit din calea războiului.
Cu toate acestea, în ultimii ani, relația Varșovia – Kiev s-a răcit din cauza interpretărilor diferite asupra privind activitatea Armatei Insurecționale Ucrainene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Organizația ucraineană este responsabilă de Masacrul din Volinia, în urma căruia 100.000 de polonezi au fost uciși.
În plus, numărul infracțiunilor motivate de ură împotriva ucrainenilor este în creștere. Poliția poloneză a primit 180 de sesizări, cu peste 30% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent, notează The Kyiv Independent.
Revista presei 