Login
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
După trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Următoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că relația sa cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe o colaborare instituțională și a subliniat că fiecare dintre cei implicați în conducerea țării are propria responsabilitate.
„În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a mai spus că, atunci când a acceptat funcția, era conștient de dificultățile pe care urma să le întâmpine și că responsabilitatea mandatului trebuia dusă la îndeplinire.
Referitor la sprijinul pe care l-ar fi putut primi din partea președintelui și a partenerilor politici, Bolojan a afirmat că ajutorul suplimentar este important în perioadele dificile.
„Oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri, din altă parte, este binevenit”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni, în contextul prezentării bilanțului celor aproape 16 luni de mandat în fruntea Guvernului.
Ilie Bolojan a fost întrebat luni, în timpul prezentării bilanțului mandatului său de premier, dacă recunoaște că a eșuat în funcție, în contextul reformelor care au dus la concedieri, al crizelor din mai multe domenii și al criticilor privind intervenția sa în actul de justiție.
Acesta a fost întrebat dacă nu consideră că a eșuat ca prim-ministru și ce lasă în urma sa, în condițiile în care marți urmează să aibă loc votul pentru învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, care are șanse mari să obțină sprijinul Parlamentului.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
„Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel, poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și ăsta este un câștig important din punctul meu de vedere. Celelalte lucruri sunt alegații”, a declarat Ilie Bolojan, referitorul la mandatul său.
Ilie Bolojan a mai declarat, luni, la prezentarea bilanțului celor aproape 16 luni de guvernare, că România a fost adusă pe calea redresării economice, după ce a preluat un deficit bugetar de 9,3%, o economie bazată pe consum finanțat prin împrumuturi și riscul pierderii unor fonduri europene.
El a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, afirmând că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Deputatul AUR DanTănasă compară situația politică din Spania cu cea din România și susține că, în timp ce guvernul spaniol a ales să apeleze la electorat după pierderea majorității parlamentare, autoritățile de la București încearcă să evite alegerile anticipate.
„În loc să prelungească un blocaj și să pretindă că nimic nu s-a întâmplat, Sánchez a ales să lase electoratul să decidă”, este de părere deputatul AUR.
Potrivit lui Tănasă, România se află de mai multe luni într-un blocaj politic, iar partidele aflate la guvernare ar încerca să mențină actuala formulă politică.
Deputatul îl critică în acest context pe președintele Nicușor Dan pentru poziția exprimată în privința alegerilor anticipate.
Deputatul AUR susține că argumentul privind reacția investitorilor și a piețelor financiare nu poate avea prioritate în fața dreptului alegătorilor de a decide.
„Investitorii pot analiza România, creditorii pot cere garanții, piețele pot reacționa, dar niciunul dintre aceștia nu are vot în România”, afirmă Dan Tănasă.
Acesta susține că investitorii și creditorii pot decide dacă finanțează statul român și în ce condiții, însă nu ar trebui să aibă un rol în stabilirea formulei politice de guvernare.
În opinia deputatului AUR, argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea genera instabilitate temporară nu justifică prelungirea unei situații politice pe care o consideră blocată.
„Dacă alegerile sunt prezentate ca un pericol pentru România doar pentru că ar putea produce instabilitate temporară, atunci ce facem cu instabilitatea politică pe termen lung?”, întreabă Tănasă.
Dan Tănasă contestă și argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea produce aceeași configurație parlamentară și ar prelungi negocierile politice.
Deputatul afirmă că rezultatul unui scrutin nu poate fi cunoscut înainte ca românii să voteze și că anticiparea rezultatului ar însemna înlocuirea voinței alegătorilor cu propriile calcule politice.
„A presupune rezultatul unui scrutin înainte ca românii să voteze înseamnă, de fapt, să înlocuiești voința alegătorilor cu propriile calcule politice”, susține acesta.
În același timp, parlamentarul AUR afirmă că România are nevoie atât de stabilitate economică și responsabilitate financiară, cât și de respectarea mecanismelor democratice.
„Creditorii nu trebuie să primească drept de veto asupra politicii românești, iar votul cetățenilor nu poate fi pus pe ultimul loc”, mai spune Dan Tănasă.
Deputatul își încheie argumentația susținând că alegerile nu ar trebui tratate ca o amenințare dacă actuala configurație politică beneficiază de suficientă legitimitate.
„Într-o democrație, cetățeanul nu este o variabilă care trebuie protejată de propriul vot”, mai spune Dan Tănasă.
Selecționerul Gheorghe Hagi a declarat la Antena 1, în urma meciului dintre România – Suedia finalizat cu victoria suedezilor, că „reflectăm, analizăm și mergem înainte”.
Întrebat ce anume le-a transmis băieților în urma partidei, Hagi a răspuns că le-a transmis să țină „capul sus”.
„Am făcut și lucrurile bune, dar trebuie să vedem și lucrurile mai puțin bune. Probabil trebuie să avem și noi mai multă posesie, să ținem mai mult mingea, să avem mai mult curaj”, a declarat selecționerul.
Acesta a declarat că, dacă nu „jucam doar vertical, atunci cred că ieșeau lucrurile mai bine”.
Întrebat dacă este mulțumit de evoluția lui Ianis Hagi, selecționerul a răspuns că așa „ca toți ceilalți, a încercat să facă cât au putut fiecare”.
„Au alergat, s-au zbătut, dar după aceea noi trebuie să avem mai mult control ca echipă, ca să avem mai mult controlul mingii și atunci cred eu că lucrurile se vor schimba”, a continuat Hagi.
De asemenea, a fost întrebat ce gânduri are pentru următorul meci al naționalei, care se va juca luni cu Bosnia şi Herţegovina.
Gheorghe Hagi a spus că îi pare rău că meciul se va juca fără spectatori, deoarece publicul contează foarte mult.
„Ne pare rău că, pentru că ați văzut cât contează publicul. Dar suntem acasă și probabil o să încercăm să câștigăm”, a conchis selecționerul.
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Traficul aerian de pe aeroportul Charleroi rămâne perturbat, potrivit agenției Belga. Vineri dimineață au fost anulate deja nouă zboruri de plecare și nouă de sosire. Alte 24 de curse urmează să fie anulate în cursul după-amiezii și al serii.
Joi fuseseră deja eliminate aproximativ 40 de zboruri, conform dhnet.be.
Cauza este greva controlorilor de trafic aerian de la Skeyes, compania responsabilă de controlul aerian în Belgia.
Sindicatele cer alinierea primelor de noapte la nivelul celor plătite controlorilor de la Liège.
Conducerea Skeyes se opune, susținând că majorarea cerută înseamnă o creștere de 160%.
Greva se desfășoară oficial între orele 22:00 și 08:00. Din motive organizatorice, companiile aeriene anulează însă și zboruri programate în timpul zilei. Sindicatele au anunțat că protestul va continua timp de 24 de nopți, până pe 10 octombrie.
Charleroi este printre aeroporturile cu cele mai multe curse spre România. Mii de români din Belgia folosesc frecvent aceste zboruri.
Situația vine după un an dificil pentru pasagerii care tranzitează Belgia. Aeroportul Charleroi s-a mai confruntat, în ultimii ani, cu mai multe greve ale personalului sau ale controlorilor de trafic aerian. Unele s-au soldat cu anulări în masă.
Pasagerii cu zboruri spre sau dinspre Charleroi sunt sfătuiți să verifice statusul curselor pe site-urile companiilor aeriene. Este recomandat să facă asta înainte de a se deplasa spre aeroport. Numărul anulărilor poate crește, în funcție de evoluția protestului sindicatelor.
Frątczak a încheiat cursa în 3 ore, 35 de minute și 42 de secunde, cu o viteză medie de 45,063 km/h, victoria fiind obținută la sprintul unui pluton numeros.
Polonezul a fost urmat de belgianul Liam Punnewaert (K.O.F.M. x Thielemans – Bildin – Van Eyck Sport Cycling Team) și de italianul Alessio Menghini, component al selecționatei Italiei, care a venit cu sportivi sub 23 de ani.
Campion național al României în 2025, Gerhard-Cristin Moldansky (MENtoRISE Teem CCN) a sosit al optulea, fiind primul român din ierarhie.
Etapa a inclus 1.406 metri de diferență de nivel, cu două cățărări de categoria a 3-a repertoriate pe traseu.
Clasată în categoria UCI 2.2, ediția din 2026 a Turului României a programat în premieră o etapă în afara țării, pe teritoriul Republicii Moldova.
În urma succesului, Frątczak a preluat tricoul de lider al clasamentului general. El a acumulat totodată șapte puncte în ierarhia pe puncte, în timp ce Punnewaert a primit trei, iar Menghini două.
Turul României continuă joi cu etapa a doua, care va avea loc pe teritoriul României, între Iași și Piatra-Neamț.
Călin Georgescu a transmis duminică, 9 august, un mesaj, la 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul.
În mesaj, Georgescu îl prezintă pe Mihai Viteazul drept primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor. Apoi a amintit de uciderea acestuia, în 9 august 1601: „Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor”.
În mesajul său, Georgescu a făcut o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic de la începutul secolului al XVII-lea și ceea ce el numește astăzi „globaliști anticreștini”.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a scris Călin Georgescu pe rețeaua de socializare.
„Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți; Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”, a adăugat el.
România se numără printre statele europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității în accidente rutiere, potrivit unui studiu realizat de Vignette Switzerland, companie care comercializează vinieta electronică pentru Elveția. Analiza plasează Serbia pe primul loc în Europa, cu 74 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori, nivel cu 72% peste media […] Modulul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, aflat în misiune de prepoziționare în Franța, continuă duminică intervențiile în Departamentul Var, unde, alături de pompierii francezi, luptă pentru limitarea și lichidarea incendiilor de vegetație, anunță IGSU.
Pe parcursul zilei de astăzi, echipajele române au fost mobilizate în zona Correns–Châteauvert, unde au participat la o intervenție, coordonată împreună cu autoritățile franceze.
Misiunea lor a implicat atât forțe de intervenție terestre, cât și mijloace aeriene, respectiv elicoptere și avioane de stingere, care au acționat simultan pentru limitarea extinderii incendiului.
În timp ce aeronavele au efectuat mai multe aruncări de apă asupra focarelor active aflate pe versanți, pompierii români și francezi au intervenit la sol pentru stingerea și răcirea zonelor afectate.
Potrivit IGSU, aceștia au realizat linii de apărare și au protejat suprafețele aflate în calea flăcărilor, pentru a împiedica extinderea incendiului.
Obiectivul principal al intervenției a fost oprirea extinderii focului din zona cu vegetație uscată și livezi către masivul forestier din apropiere. Din informații reiese că o extindere a incendiului în pădure ar fi putut provoca un incendiu masiv, cu efecte asupra fondului forestier.
Echipajele au instalat dispozitive de intervenție în teren deschis, au asigurat alimentarea permanentă cu apă și, totodată, au creat o barieră de protecție între frontul de incendiu și zona împădurită. Toate acestea pentru a ajuta la opri flăcările să avanseze.
Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile, într-o zonă cu vegetație uscată și relief accidentat, ceea ce a favorizat răspândirea rapidă a incendiilor.
Pompierii români își continuă misiunea în deplină cooperare cu autoritățile franceze.
Personalul și tehnica de intervenție rămân în stare completă de operativitate și sunt pregătite să răspundă în continuare solicitărilor autorităților franceze, în funcție de evoluția incendiilor din teren.
Autoritățile kazahe au precizat că suspendarea temporară de la sfârșitul lunii iulie a vizat operațiunile de la terminalul maritim, însă livrările de țiței și alimentarea rezervoarelor de stocare au continuat fără întrerupere.
Oficialii Ministerului Energiei din Kazahstan au infirmat o posibilă oprire completă a activității Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice – CPC). Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Asel Serikpayeva, a declarat că „informațiile apărute în presa internațională, potrivit cărora activitatea consorțiului ar putea fi suspendată complet, nu sunt adevărate”.
Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei din Kazahstan, citați de AzerNews, începând cu 1 august, volumul zilnic al transporturilor de țiței a ajuns la aproximativ 100.000 de tone. Aceștia au adăugat că o creștere suplimentară a volumelor transportate depinde de disponibilitatea petrolierelor care sosesc la terminalul maritim pentru încărcare.
Reprezentanții instituției au subliniat că se află în contact permanent cu operatorul Caspian Pipeline Consortium și cu companiile care livrează țiței și au precizat că situația este sub control.
Caspian Pipeline Consortium reunește companii din Kazahstan, Rusia, Statele Unite, Italia, Regatul Unit și Elveția și operează conducta care transportă țiței din marile zăcăminte ale Kazahstanului către portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Peste jumătate din importurile de țiței ale României provin din Kazahstan și sunt transportate prin această conductă până la terminalul maritim, de unde sunt încărcate pe petroliere cu destinația România.
Această rută preia aproximativ 1% din producția mondială de petrol și aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului.
Conducta Caspică are o lungime de aproximativ 1.510 kilometri și leagă zăcământul Tengiz, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume, de terminalul maritim de la Marea Neagră, dotat cu trei puncte offshore pentru încărcarea petrolierelor.
Presa internațională relatase anterior despre posibilitatea suspendării complete a transporturilor de țiței prin conducta Caspică, după atacurile cu drone ale Ucrainei asupra unor petroliere aflate în apele din largul portului rusesc Novorossiisk.
În noaptea de 29 spre 30 iulie, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra unor petroliere și instalații din zona portului Novorossiisk. În urma incidentului, CPC a oprit temporar încărcarea petrolierelor la terminalul maritim, fiind cea de-a treia suspendare a încărcărilor în luna iulie, după alte două incidente similare produse în 19 și 20 iulie.
Potrivit Bloomberg, acționarii CPC au analizat posibilitatea unei suspendări prelungite a exploatării conductei până la obținerea unor garanții de securitate din partea Ucrainei sau a altor state, inclusiv Statele Unite, pentru prevenirea unor noi atacuri asupra petrolierelor.
Atacurile repetate au determinat numeroase nave să evite terminalul, iar la 21 iulie consorțiul a suspendat inclusiv primirea țițeiului din Kazahstan, deoarece rezervoarele terminalului s-au umplut după suspendarea încărcării petrolierelor.
În cursul săptămânii trecute, premierul Ilie Bolojan a discutat cu omologul său din Kazahstan, Olzhas Bektenov, despre securitatea aprovizionării României cu țiței. „Pentru țara noastră, funcționarea neîntreruptă a acestei rute de transport este importantă atât pentru activitatea rafinăriei Petromidia, cât și pentru stabilitatea aprovizionării cu produse petroliere”, a transmis premierul.
Cei doi lideri au condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice critice și au convenit să continue cooperarea pentru menținerea fluxurilor de țiței către România.
România a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri ale numărului de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari, potrivit raportului The Knight Frank Wealth Report 2026. În ultimii cinci ani, numărul milionarilor din România a crescut cu 93%, până la 749, iar estimările indică un nou avans semnificativ până în 2031. […] Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”.
„Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook.
În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut.
„Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul.
El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică.
„Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu.
„Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta.
Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România.
Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative.
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.
Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Revista presei 