Login
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
Bucureștenii au avut un gol anulat pentru ofsaid înainte de pauză și au ratat egalarea în prelungiri, când Denis Drăguș a trimis mingea în bara transversală.
Partida dintre echipele antrenate de Cristiano Bergodi și Laurențiu Reghecampf a fost marcată de intervențiile arbitrajului video, de ocazii la ambele porți și de un final tensionat.
Oaspeții au început mai activ în ofensivă, iar Karlo Muhar a creat primele situații periculoase. În minutul 8, șutul său de la marginea careului a fost deviat în corner, iar două minute mai târziu mijlocașul a trimis peste poartă.
FCSB a primit o lovitură în minutul 32, când Juri Cisotti a fost nevoit să părăsească terenul din cauza unei accidentări. În locul său a intrat Alexandru Stoian.
Tânărul atacant a fost aproape să deschidă scorul spre finalul primei reprize. Stoian a trimis mingea în poartă în minutul 44, însă reușita a fost anulată pentru ofsaid după consultarea sistemului VAR.
Tot Stoian a mai avut o oportunitate în minutul 45+3, când a încercat să profite de o ieșire greșită a portarului Ștefan Lefter.
Cele două formații au intrat la vestiare la egalitate, scor 0-0.
La pauză, Laurențiu Reghecampf a efectuat o modificare în echipa FCSB, Joao Paulo intrând în locul lui Korenica.
Bucureștenii au avut o nouă ocazie în minutul 55, când șutul lui Boutoutaou a fost blocat de Iulian Cristea, mingea fiind trimisă în corner.
Universitatea Cluj a răspuns prin Macalou, care a șutat puternic peste transversală în minutul 64.
Două minute mai târziu, FCSB a fost din nou aproape de gol. Karlo Muhar a reluat din voleu din interiorul careului, însă portarul Lefter a intervenit și a păstrat scorul neschimbat.
Momentul decisiv s-a produs în intervalul minutelor 76–82, când Jovo Lukic a reușit să înscrie pentru gazde.
Atacantul Universității Cluj a avut inițial un șut respins spectaculos de Ștefan Târnovanu, dar a profitat de continuarea fazei și a trimis mingea în plasă. Defensiva FCSB nu a reușit să se reorganizeze la timp pentru a împiedica golul.
Reușita a fost analizată aproximativ șase minute în camera VAR, înainte ca arbitrul să o valideze.
După deschiderea scorului, Universitatea Cluj a mai avut o șansă importantă de a-și majora avantajul.
În minutul 85, Macalou a finalizat o acțiune ofensivă cu un șut respins de Târnovanu, iar Duarte a intervenit decisiv pentru a îndepărta pericolul.
FCSB a forțat egalarea în ultimele minute și a fost foarte aproape să obțină un punct.
În minutul 90+2, Denis Drăguș a reluat mingea spre poartă, dar aceasta a lovit bara transversală.
A fost cea mai importantă oportunitate a bucureștenilor din finalul partidei, care s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 1 – 0.
Înaintea confruntării, Universitatea Cluj ocupa locul al cincilea în Superliga, iar FCSB se afla pe poziția a șasea, cele două echipe fiind despărțite de un singur punct.
Victoria le permite clujenilor să își consolideze avantajul în fața unui adversar direct în lupta pentru pozițiile fruntașe ale clasamentului.
Succesul are și o semnificație aparte în istoricul recent al întâlnirilor directe. De la revenirea Universității Cluj în prima ligă, în 2022, cele două formații se mai întâlniseră de zece ori în campionat, FCSB câștigând patru partide, clujenii două, iar alte patru confruntări încheindu-se la egalitate.
Universitatea Cluj se impusese și în precedenta întâlnire directă, disputată pe 7 martie, când câștigase cu 3 – 1 pe terenul FCSB.
Pentru echipa lui Cristiano Bergodi, victoria de luni a venit după o partidă în care a rezistat presiunii din final. În schimb, formația pregătită de Laurențiu Reghecampf a rămas fără puncte, în ciuda ocaziilor create și a barei din prelungiri.
Invitat să comenteze reacțiile provocate în spațiul public de imaginile de la botezul fiului lui Alfred Simonis, la care au participat numeroși lideri PSD, Kelemen Hunor a declarat luni seară, la Euronews România, că nu a urmărit îndeaproape evenimentul, dar că imaginile pe care le-a văzut l-au lăsat perplex.
Liderul UDMR a apreciat că subiectul a fost instrumentalizat politic, însă a atras atenția asupra diferenței dintre discursul politicienilor și comportamentul acestora, în condițiile în care România se confruntă cu probleme economice serioase, resimțite de întreaga populație.
„Eu cred că oamenii politici trebuie să înțeleagă un singur lucru. Nu poți să spui anumite chestiuni și să te comporți întru totul diferit. Să te afișezi într-o anumită postură când tu, de fapt, conduci o țară care în acest moment, într-adevăr, are o problemă serioasă cu economia și fiecare cetățean simte acest lucru”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a spus că înțelege nemulțumirea oamenilor față de comportamentul politicienilor, pe care l-a considerat arogant.
„Deci nu e cazul pentru astfel de evenimente și să te afișezi atât, atât de … arogant față de toată țara. Eu înțeleg furia oamenilor și nervozitatea oamenilor. Dacă atâta au putut ei, acum eu ce să spun? Mă mir și eu”, a declarat Kelemen Hunor, referindu-se la luxul afișat de politicienii prezenți la botez.
„Am rămas perplex când am văzut câteva imagini și câteva comentarii […] Nu se face așa ceva”, a adăugat liderul UDMR.
Botezul celui de-al treilea fiu al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a avut loc sâmbătă, 31 octombrie, la Timișoara. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, președintele PSD, care i-a cununat pe Alfred Simonis și soția sa și le-a botezat și ceilalți doi copii.
La petrecere au participat aproximativ 400 de invitați, printre care numeroși lideri PSD, miniștri și foști membri ai Guvernului. Printre aceștia s-au numărat Marcel Ciolacu, Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Paul Stănescu și Alexandru Rafila. Invitat special pentru a cânta la petrecere a fost celebrul artist italian Al Bano.
Evenimentul a provocat numeroase critici după apariția imaginilor cu ținutele și accesoriile scumpe purtate de unii invitați. Soția lui Sorin Grindeanu a avut o geantă Chanel evaluată la aproximativ 4.000 de euro, iar partenera lui Alexandru Rafila, o geantă Dior de peste 4.000 de euro.
Haina de blană purtată de Sorina Docuz, partenera fostului premier Marcel Ciolacu, a atras, de asemenea, atenția. Presa a comparat-o cu un model evaluat la aproximativ 13.000 de euro, însă Ciolacu a susținut că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și a costat 500 de euro.
Întrebat, la Euronews, despre finanțarea localităților mici din veniturile generate de marile orașe, liderul UDMR a susținut că banii publici aparțin tuturor cetățenilor și a oferit exemplul bunicului său.
„Sunt banii tuturor, prin care se finanțează metroul. Nu vă supărați. Bunicul meu niciodată în viața lui nu a mers cu metroul. Dar până când a trăit, a finanțat Bucureștiul”, a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a insistat că distribuirea resurselor publice trebuie să țină cont și de principiul solidarității între comunități, nu doar de contribuția economică a marilor centre urbane.
„La bănci, la telecomunicații, la firmele mari, taxele se plătesc aici. Deci această abordare nu este o abordare corectă, fiindcă există în lumea asta și solidaritate, până la urmă. Deci țara nu e Bucureștiul. Țara nu este nici măcar Clujul”, a afirmat liderul UDMR.
Referitor la reorganizarea administrativ-teritorială, Kelemen Hunor a explicat că actuala structură administrativă a României datează din 1968 și că o reformă este necesară, însă trebuie pregătită cu atenție.
„Nu putem nega că e nevoie de o reformă administrativă, că din 1968 este această structură administrativă a țării, făcută de Ceaușescu. Pe de altă parte, sigur, trebuie ceva foarte bine gândit, foarte bine pregătit și cu curaj”, a declarat acesta.
Liderul UDMR a subliniat că legislația prevede organizarea referendumurilor pentru modificarea limitelor administrative și că autoritățile trebuie să obțină acordul comunităților vizate.
„Astăzi scrie în două legi că trebuie referendum, altfel nu pot fi comasate localitățile, nici împărțite. Deci trebuie un referendum în fiecare localitate. Dacă tu vrei să-l faci din pix, din București, ok, nu ții cont de voința oamenilor, dar nu este bine”, a explicat Kelemen Hunor.
„Sunt și localități unde tu, ca să faci o localitate cu peste 1.500 de locuitori, trebuie să aduni satele pe o rază de 30-40 de kilometri, fiindcă asta este geografia României, în Munții Apuseni sau în Secuime, în anumite zone din Secuime, sau în Țara Moților”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a avertizat că „noi nu putem să facem din mușchi o comasare, fiindcă va ieși foarte, foarte rău”.
Întrebat dacă România își permite să aștepte consultări îndelungate, în condițiile în care unele referendumuri pentru comasarea localităților au eșuat, Kelemen Hunor a susținut că oamenii pot fi convinși prin argumente.
„Oamenii nu sunt iraționali. Oamenii înțeleg dacă tu mergi cu argumente și dacă ții cont de realitatea din comunitatea respectivă”, a afirmat acesta.
Liderul UDMR a respins și posibilitatea ca localitățile care refuză comasarea să fie constrânse financiar.
Acesta a reiterat că UDMR nu se opune reformei administrative, dar solicită dezbateri și consultări.
„Noi nu suntem împotrivă. Dar noi cerem dezbateri reale, discuții, argumente și să-i convingem pe oameni. Dacă vreți să faceți o reformă, da, mergeți și trebuie să-i convingeți pe oameni”, a adăugat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a acuzat AUR că transformă inclusiv chestiunile administrative în conflicte etnice și a apreciat că propunerea nu va obține susținerea majorității parlamentare.
Kelemen Hunor a declarat că inițiativa nu este una nouă și a pus sub semnul întrebării utilitatea schimbării numelui localității.
Întrebat despre dezbaterile din Parlament privind modificarea denumirii localității, liderul UDMR a afirmat că subiectul este urmărit de mai multă vreme de inițiatorii propunerii.
Kelemen Hunor a ironizat importanța pe care, în opinia sa, reprezentanții AUR o acordă acestei chestiuni.
„Deci fericirea lor stă în denumerea localității Balvanyos.”
Președintele UDMR a sugerat că disputa depășește problema strict administrativă a denumirii unei localități și reflectă atitudinea AUR față de identitatea comunității maghiare.
„Pentru ei e o miză. Probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic din ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre românii.”
Liderul UDMR a lansat acuzații directe la adresa AUR, susținând că formațiunea și-a păstrat orientarea naționalistă de la intrarea în Parlament.
„Nu mai știu exact anul când a fost înființat partidul, dar la ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari.”
Kelemen Hunor a continuat, afirmând că AUR ar interpreta inclusiv subiectele administrative prin prisma apartenenței etnice.
„Ei sunt ultranaționaliști. Tot ce nu este românesc, așa cum au conceput ei și concep ei. Ei etnicizează totul, orice discuție.”
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a comentat și discuțiile despre o eventuală moderare a discursului AUR, printr-o apropiere de modelul politic asociat premierului italian Giorgia Meloni.
Președintele UDMR a afirmat că nu observă o schimbare semnificativă în comportamentul formațiunii.
„Deci, din acest punct de vedere, acea melonizare, despre care toți au vorbit, că AUR se va meloniza, nu prea a ieșit.”
Liderul UDMR a prezentat controversa privind numele localității drept un exemplu al faptului că, în opinia sa, AUR continuă să promoveze teme care provoacă tensiuni între comunități.
Kelemen Hunor s-a declarat convins că propunerea de redenumire nu va întruni voturile necesare pentru adoptare.
„Deci, atâta putem spune, nu va trece de Parlament, fiindcă, în Parlament, majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă, care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară, în primul rând.”
Acesta a invocat și faptul că denumirea localității a fost păstrată inclusiv în perioada regimului comunist.
„Nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos și nu poate fi tradus Bălvăniș.”
Pentru a explica de ce consideră nepotrivită încercarea de a modifica denumirea localității, liderul UDMR a făcut o paralelă cu o întâmplare din familia sa.
El a relatat că, atunci când tatăl său a mers la primărie pentru a-i înregistra nașterea, funcționarii au întrebat cum ar putea fi tradus prenumele Hunor.
„Când eu am născut, tata s-a dus ca primărie și a zis Hunor. Și au zis, dar cum se traduce? Nu se poate traduce. Atunci nu e bine. Ba da, e bine. Și a rămas așa, nu se poate traduce.”
Liderul UDMR a încheiat comparația revenind la controversa privind denumirea localității:
„Nici Balvanyos nu se poate traduce.”
Prin această analogie, Kelemen Hunor a susținut că anumite nume proprii trebuie respectate în forma lor consacrată, fără a fi supuse unor încercări de traducere sau adaptare motivate politic.
Disputa privind denumirea localității rămâne astfel un nou punct de confruntare între UDMR și AUR, în contextul dezbaterilor despre identitatea culturală și lingvistică a comunității maghiare din România.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Întrebat la Euronews România dacă discuția despre gaura din buget nu este de fapt o reluare a temei „grelei moșteniri”, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu e nicio gaură în buget. Când PSD a plecat de la guvernare, știe ce a lăsat și a primit exact ce a lăsat când a plecat”.
Liderul UDMR amintește că bugetul pe acest an a fost votat împreună cu PSD. După plecarea social-democraților și demiterea guvernului Bolojan, spune el, nu a fost adoptată nicio lege nouă și nicio ordonanță de urgență care să aducă cheltuieli în plus.
Potrivit lui Kelemen Hunor, guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a funcționat apoi ca guvern interimar până la învestirea guvernului Niculescu. În această perioadă nu putea face rectificare bugetară, nu putea iniția legi, nu putea da ordonanțe de urgență și nu putea lansa politici publice noi. „Deci de unde să cheltuiesc mai mult? Nu vă supărați”, a spus el.
Liderul UDMR recunoaște însă că s-au adunat restanțe, pentru că nu au putut fi făcute plăți: la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate, la ministerele Dezvoltării și Transporturilor și la asistența socială. „Eu nu aștept lucruri extravagante, găuri mari”, a declarat el.
Potrivit lui Kelemen Hunor, tema gurii din buget servește unui scop politic. „Înțeleg narativul. Trebuie să găsești ceva. Trebuie să justifici dacă nu reușești să livrezi ceea ce ai promis în această perioadă scurtă. Dar chiar nu cred că este o discuție cu fundament”, a spus el.
Partidele din Parlament îl așteaptă pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte situația bugetului. Kelemen Hunor consideră cererea „absolut legitimă” și propune ca ministrul Finanțelor să prezinte Parlamentului execuția bugetară o dată la șase luni, pentru „transparență totală”.
El a avertizat și împotriva cheltuielilor fără acoperire: „Nu poți să cheltui mai mult decât îți permite bugetul”. Altfel, spune Kelemen Hunor, statul ia împrumuturi scumpe, pe termen lung, pe care le vor plăti „copiii noștri, nepoții unora”.
Liderul UDMR a respins și ideea că rectificarea va favoriza primăriile PSD, pentru că guvernul are nevoie de voturi din Parlament. El recunoaște că unele primării au conturile blocate și nu mai pot plăti facturile în noiembrie, din cauza investițiilor neplătite, de exemplu în rețelele de gaze.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Accidentul aviatic s-a soldat cu moartea tuturor celor nouă persoane aflate în aeronavă, potrivit publicației People.
Aeronava de tip Learjet 60 efectua un zbor între Austin, statul Texas, și Bahamas, când s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din comitatul Palm Beach. Autoritățile americane investighează circumstanțele tragediei.
Numele artistului în vârstă de 62 de ani a fost asociat cu accidentul după distribuirea masivă a unor capturi de ecran pe platformele sociale.
Imaginile arătau o postare atribuită unei tinere pilote, care afirma că urma să îl transporte pe Lenny Kravitz din Austin către Bahamas și că se simțea onorată de această misiune.
Informațiile au alimentat speculațiile că muzicianul s-ar fi aflat printre pasagerii aeronavei prăbușite.
Contactat de revista People, un reprezentant al lui Kravitz a precizat că relatările sunt „neadevărate și incorecte”, confirmând că artistul nu se afla în avion.
Autenticitatea capturilor de ecran care au circulat online nu a fost stabilită. Ulterior, tânăra pilotă căreia îi era atribuită postarea a transmis pe TikTok că nu a fost implicată în accident.
Potrivit Administrației Federale a Aviației din Statele Unite (FAA), aeronava decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom și avea ca destinație Aeroportul North Eleuthera din Bahamas.
Accidentul s-a produs în jurul orei locale 12:50, în apropierea localității Cresthaven, din comitatul Palm Beach.
Înainte de impact, echipajul ar fi raportat acumulări de gheață pe aeronavă și turbulențe puternice, potrivit comunicațiilor radio cu controlorii de trafic aerian.
Din aceste înregistrări reiese că avionul ar fi fost supus unor variații bruște de altitudine, de până la aproximativ 700 de picioare, echivalentul a 213 metri.
Înregistrările video realizate în zona accidentului surprind momentul în care aeronava lovește solul și izbucnește un incendiu puternic.
Impactul a provocat formarea unui crater și mai multe focare de incendiu în apropierea locului prăbușirii.
Prima victimă identificată public a fost Nathalia Filgueiras, în vârstă de 20 de ani, din Boca Raton, Florida, care ocupa funcția de copilot.
Potrivit informațiilor publicate de The New York Times și preluate de People, tânăra obținuse licența de pilot la numai 17 ani și acumulase peste 1.300 de ore de zbor până la momentul tragediei.
Mama acesteia, Camila Corteleti, a vorbit despre pasiunea fiicei sale pentru aviație și despre libertatea pe care o simțea atunci când pilota.
„Iubea libertatea”, a declarat mama tinerei, potrivit publicației americane.
Identitățile celorlalte opt persoane decedate nu fuseseră făcute publice la momentul relatării.
Prăbușirea avionului a afectat și zona rezidențială din apropiere, unde au fost semnalate distrugeri și incendii.
Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a anunțat că aproximativ 600 de locuitori beneficiază de sprijin pentru găzduire temporară și alte necesități de bază, ca urmare a pagubelor produse infrastructurii din zonă.
În apropierea locului accidentului au fost impuse restricții de circulație pentru a permite intervenția echipelor de urgență și desfășurarea cercetărilor.
Ancheta este coordonată de National Transportation Safety Board (NTSB), autoritatea federală americană responsabilă cu investigarea accidentelor din transporturi.
Anchetatorii urmează să stabilească dacă acumularea de gheață, turbulențele raportate de echipaj sau alți factori au contribuit la pierderea controlului aeronavei.
„Toată lumea a fost de acord”, a spus Kelemen Hunor la Euronews România, amintind că aplicarea legii a fost amânată doi ani prin ordonanțe.
„Nu se mai poate amâna, fiindcă și în 2025 și în 2026 era o inflație și este o inflație mare, care mănâncă din puterea de cumpărare”, a declarat el.
Potrivit liderului UDMR, indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, după inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%.
UDMR nu a discutat însă subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii. „Nu știu la ce să ne așteptăm”, a recunoscut el.
La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”.
În schimb, Kelemen Hunor nu ar grăbi creșterea salariului minim. „Dacă mai pui o presiune înainte să vezi ce faci pe termen mediu, produci pagube”, a spus el. Liderul UDMR consideră că discuția poate avea loc abia după ce se vede cum arată anul viitor.
Despre legea salarizării, el spune că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar totul depinde de conținut.
La Euronews România, Kelemen Hunor a fost întrebat despre declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care vorbește des despre ce ar trebui să facă guvernul, în timp ce premierul tace.
„E un guvern PSD, asta e clar”, a răspuns liderul UDMR.
Potrivit lui Kelemen, „responsabilitatea politică e a PSD”, pentru că premierul și miniștrii tehnocrați nu au candidat la alegeri.
„Luca Niculescu nu a fost ales la alegeri de nimeni. Și dacă guvernul nu dă roade, cine plătește? Fiindcă politic va plăti cineva”, a spus Kelemen Hunor.
Din acest motiv, liderul UDMR consideră că implicarea liderilor PSD este „corectă și legitimă”. Totuși, a subliniat el, Niculescu este premierul „politic, juridic, constituțional și administrativ”: el semnează, conduce guvernul și ședințele acestuia.
Întrebat la Euronews România de ce premierul a vorbit foarte puțin în primele două săptămâni de mandat, Kelemen Hunor a spus că Niculescu nu vrea „să facă balet mediatic”.
„Eu nu cred că guvernarea este un balet mediatic continuu, permanent”, a declarat liderul UDMR.
Guvernul Niculescu împlinește marți două săptămâni de la învestire. Potrivit lui Kelemen Hunor, ar fi „incorect” și „superficial” să tragă deja concluzii. El a amintit că Niculescu vine din diplomație și are încă de înțeles cum funcționează guvernul.
Kelemen Hunor spune că premierul va fi testat la primele decizii grele și la primele conflicte dintre miniștri, mai ales la rectificarea bugetară, când trebuie să decidă „de aici pleacă banii, acolo se duc banii”.
„Am fost în câteva guverne, nu există guvern fără tensiuni, fără conflicte. Guvernul nu este raiul, acolo unde toată lumea trăiește în armonie”, a spus el.
Agricultura, sănătatea, educația, asistența socială și cultura sunt domeniile care vor pune cea mai mare presiune pe buget în guvernul Niculescu, spune liderul UDMR.
Primul domeniu este agricultura, care va insista din cauza așteptărilor și a restanțelor. Liderul UDMR spune că anul a fost foarte greu pentru fermieri, din cauza secetei și a concurenței produselor din Ucraina.
Sănătatea va cere și ea bani, pentru că este „un serviciu esențial”, iar fără bani presiunea devine uriașă, indiferent cum e condus ministerul. Situația e asemănătoare în educație și în asistența socială.
Kelemen Hunor a pomenit și domeniul care îi stă „foarte aproape”: cultura. „Există câteva zone unde trebuie să dai bani indiferent cât de săracă e țara”, a spus el.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Kimi Antonelli va pleca din pole position în Marele Premiu al Statelor Unite, după calificările desfășurate sâmbătă. Pilotul Mercedes ar putea deveni duminică cel mai tânăr campion mondial din istoria Formulei 1, scrie Reuters.
Max Verstappen, pilotul Red Bull, va ocupa locul al doilea pe grila de start, în timp ce coechipierul său, Isack Hadjar, s-a clasat al treilea în calificări.
Charles Leclerc, de la Ferrari, va pleca de pe poziția a patra.
Antonelli, în vârstă de 20 de ani, are oportunitatea de a stabili un nou record în Formula 1, dacă va reuși să câștige titlul mondial.
Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.
Revista presei 