Login
Bucureștenii au avut un gol anulat pentru ofsaid înainte de pauză și au ratat egalarea în prelungiri, când Denis Drăguș a trimis mingea în bara transversală.
Partida dintre echipele antrenate de Cristiano Bergodi și Laurențiu Reghecampf a fost marcată de intervențiile arbitrajului video, de ocazii la ambele porți și de un final tensionat.
Oaspeții au început mai activ în ofensivă, iar Karlo Muhar a creat primele situații periculoase. În minutul 8, șutul său de la marginea careului a fost deviat în corner, iar două minute mai târziu mijlocașul a trimis peste poartă.
FCSB a primit o lovitură în minutul 32, când Juri Cisotti a fost nevoit să părăsească terenul din cauza unei accidentări. În locul său a intrat Alexandru Stoian.
Tânărul atacant a fost aproape să deschidă scorul spre finalul primei reprize. Stoian a trimis mingea în poartă în minutul 44, însă reușita a fost anulată pentru ofsaid după consultarea sistemului VAR.
Tot Stoian a mai avut o oportunitate în minutul 45+3, când a încercat să profite de o ieșire greșită a portarului Ștefan Lefter.
Cele două formații au intrat la vestiare la egalitate, scor 0-0.
La pauză, Laurențiu Reghecampf a efectuat o modificare în echipa FCSB, Joao Paulo intrând în locul lui Korenica.
Bucureștenii au avut o nouă ocazie în minutul 55, când șutul lui Boutoutaou a fost blocat de Iulian Cristea, mingea fiind trimisă în corner.
Universitatea Cluj a răspuns prin Macalou, care a șutat puternic peste transversală în minutul 64.
Două minute mai târziu, FCSB a fost din nou aproape de gol. Karlo Muhar a reluat din voleu din interiorul careului, însă portarul Lefter a intervenit și a păstrat scorul neschimbat.
Momentul decisiv s-a produs în intervalul minutelor 76–82, când Jovo Lukic a reușit să înscrie pentru gazde.
Atacantul Universității Cluj a avut inițial un șut respins spectaculos de Ștefan Târnovanu, dar a profitat de continuarea fazei și a trimis mingea în plasă. Defensiva FCSB nu a reușit să se reorganizeze la timp pentru a împiedica golul.
Reușita a fost analizată aproximativ șase minute în camera VAR, înainte ca arbitrul să o valideze.
După deschiderea scorului, Universitatea Cluj a mai avut o șansă importantă de a-și majora avantajul.
În minutul 85, Macalou a finalizat o acțiune ofensivă cu un șut respins de Târnovanu, iar Duarte a intervenit decisiv pentru a îndepărta pericolul.
FCSB a forțat egalarea în ultimele minute și a fost foarte aproape să obțină un punct.
În minutul 90+2, Denis Drăguș a reluat mingea spre poartă, dar aceasta a lovit bara transversală.
A fost cea mai importantă oportunitate a bucureștenilor din finalul partidei, care s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 1 – 0.
Înaintea confruntării, Universitatea Cluj ocupa locul al cincilea în Superliga, iar FCSB se afla pe poziția a șasea, cele două echipe fiind despărțite de un singur punct.
Victoria le permite clujenilor să își consolideze avantajul în fața unui adversar direct în lupta pentru pozițiile fruntașe ale clasamentului.
Succesul are și o semnificație aparte în istoricul recent al întâlnirilor directe. De la revenirea Universității Cluj în prima ligă, în 2022, cele două formații se mai întâlniseră de zece ori în campionat, FCSB câștigând patru partide, clujenii două, iar alte patru confruntări încheindu-se la egalitate.
Universitatea Cluj se impusese și în precedenta întâlnire directă, disputată pe 7 martie, când câștigase cu 3 – 1 pe terenul FCSB.
Pentru echipa lui Cristiano Bergodi, victoria de luni a venit după o partidă în care a rezistat presiunii din final. În schimb, formația pregătită de Laurențiu Reghecampf a rămas fără puncte, în ciuda ocaziilor create și a barei din prelungiri.
Invitat să comenteze reacțiile provocate în spațiul public de imaginile de la botezul fiului lui Alfred Simonis, la care au participat numeroși lideri PSD, Kelemen Hunor a declarat luni seară, la Euronews România, că nu a urmărit îndeaproape evenimentul, dar că imaginile pe care le-a văzut l-au lăsat perplex.
Liderul UDMR a apreciat că subiectul a fost instrumentalizat politic, însă a atras atenția asupra diferenței dintre discursul politicienilor și comportamentul acestora, în condițiile în care România se confruntă cu probleme economice serioase, resimțite de întreaga populație.
„Eu cred că oamenii politici trebuie să înțeleagă un singur lucru. Nu poți să spui anumite chestiuni și să te comporți întru totul diferit. Să te afișezi într-o anumită postură când tu, de fapt, conduci o țară care în acest moment, într-adevăr, are o problemă serioasă cu economia și fiecare cetățean simte acest lucru”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a spus că înțelege nemulțumirea oamenilor față de comportamentul politicienilor, pe care l-a considerat arogant.
„Deci nu e cazul pentru astfel de evenimente și să te afișezi atât, atât de … arogant față de toată țara. Eu înțeleg furia oamenilor și nervozitatea oamenilor. Dacă atâta au putut ei, acum eu ce să spun? Mă mir și eu”, a declarat Kelemen Hunor, referindu-se la luxul afișat de politicienii prezenți la botez.
„Am rămas perplex când am văzut câteva imagini și câteva comentarii […] Nu se face așa ceva”, a adăugat liderul UDMR.
Botezul celui de-al treilea fiu al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a avut loc sâmbătă, 31 octombrie, la Timișoara. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, președintele PSD, care i-a cununat pe Alfred Simonis și soția sa și le-a botezat și ceilalți doi copii.
La petrecere au participat aproximativ 400 de invitați, printre care numeroși lideri PSD, miniștri și foști membri ai Guvernului. Printre aceștia s-au numărat Marcel Ciolacu, Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Paul Stănescu și Alexandru Rafila. Invitat special pentru a cânta la petrecere a fost celebrul artist italian Al Bano.
Evenimentul a provocat numeroase critici după apariția imaginilor cu ținutele și accesoriile scumpe purtate de unii invitați. Soția lui Sorin Grindeanu a avut o geantă Chanel evaluată la aproximativ 4.000 de euro, iar partenera lui Alexandru Rafila, o geantă Dior de peste 4.000 de euro.
Haina de blană purtată de Sorina Docuz, partenera fostului premier Marcel Ciolacu, a atras, de asemenea, atenția. Presa a comparat-o cu un model evaluat la aproximativ 13.000 de euro, însă Ciolacu a susținut că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și a costat 500 de euro.
Liderul UDMR a acuzat AUR că transformă inclusiv chestiunile administrative în conflicte etnice și a apreciat că propunerea nu va obține susținerea majorității parlamentare.
Kelemen Hunor a declarat că inițiativa nu este una nouă și a pus sub semnul întrebării utilitatea schimbării numelui localității.
Întrebat despre dezbaterile din Parlament privind modificarea denumirii localității, liderul UDMR a afirmat că subiectul este urmărit de mai multă vreme de inițiatorii propunerii.
Kelemen Hunor a ironizat importanța pe care, în opinia sa, reprezentanții AUR o acordă acestei chestiuni.
„Deci fericirea lor stă în denumerea localității Balvanyos.”
Președintele UDMR a sugerat că disputa depășește problema strict administrativă a denumirii unei localități și reflectă atitudinea AUR față de identitatea comunității maghiare.
„Pentru ei e o miză. Probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic din ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre românii.”
Liderul UDMR a lansat acuzații directe la adresa AUR, susținând că formațiunea și-a păstrat orientarea naționalistă de la intrarea în Parlament.
„Nu mai știu exact anul când a fost înființat partidul, dar la ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari.”
Kelemen Hunor a continuat, afirmând că AUR ar interpreta inclusiv subiectele administrative prin prisma apartenenței etnice.
„Ei sunt ultranaționaliști. Tot ce nu este românesc, așa cum au conceput ei și concep ei. Ei etnicizează totul, orice discuție.”
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a comentat și discuțiile despre o eventuală moderare a discursului AUR, printr-o apropiere de modelul politic asociat premierului italian Giorgia Meloni.
Președintele UDMR a afirmat că nu observă o schimbare semnificativă în comportamentul formațiunii.
„Deci, din acest punct de vedere, acea melonizare, despre care toți au vorbit, că AUR se va meloniza, nu prea a ieșit.”
Liderul UDMR a prezentat controversa privind numele localității drept un exemplu al faptului că, în opinia sa, AUR continuă să promoveze teme care provoacă tensiuni între comunități.
Kelemen Hunor s-a declarat convins că propunerea de redenumire nu va întruni voturile necesare pentru adoptare.
„Deci, atâta putem spune, nu va trece de Parlament, fiindcă, în Parlament, majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă, care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară, în primul rând.”
Acesta a invocat și faptul că denumirea localității a fost păstrată inclusiv în perioada regimului comunist.
„Nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos și nu poate fi tradus Bălvăniș.”
Pentru a explica de ce consideră nepotrivită încercarea de a modifica denumirea localității, liderul UDMR a făcut o paralelă cu o întâmplare din familia sa.
El a relatat că, atunci când tatăl său a mers la primărie pentru a-i înregistra nașterea, funcționarii au întrebat cum ar putea fi tradus prenumele Hunor.
„Când eu am născut, tata s-a dus ca primărie și a zis Hunor. Și au zis, dar cum se traduce? Nu se poate traduce. Atunci nu e bine. Ba da, e bine. Și a rămas așa, nu se poate traduce.”
Liderul UDMR a încheiat comparația revenind la controversa privind denumirea localității:
„Nici Balvanyos nu se poate traduce.”
Prin această analogie, Kelemen Hunor a susținut că anumite nume proprii trebuie respectate în forma lor consacrată, fără a fi supuse unor încercări de traducere sau adaptare motivate politic.
Disputa privind denumirea localității rămâne astfel un nou punct de confruntare între UDMR și AUR, în contextul dezbaterilor despre identitatea culturală și lingvistică a comunității maghiare din România.
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Accidentul aviatic s-a soldat cu moartea tuturor celor nouă persoane aflate în aeronavă, potrivit publicației People.
Aeronava de tip Learjet 60 efectua un zbor între Austin, statul Texas, și Bahamas, când s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din comitatul Palm Beach. Autoritățile americane investighează circumstanțele tragediei.
Numele artistului în vârstă de 62 de ani a fost asociat cu accidentul după distribuirea masivă a unor capturi de ecran pe platformele sociale.
Imaginile arătau o postare atribuită unei tinere pilote, care afirma că urma să îl transporte pe Lenny Kravitz din Austin către Bahamas și că se simțea onorată de această misiune.
Informațiile au alimentat speculațiile că muzicianul s-ar fi aflat printre pasagerii aeronavei prăbușite.
Contactat de revista People, un reprezentant al lui Kravitz a precizat că relatările sunt „neadevărate și incorecte”, confirmând că artistul nu se afla în avion.
Autenticitatea capturilor de ecran care au circulat online nu a fost stabilită. Ulterior, tânăra pilotă căreia îi era atribuită postarea a transmis pe TikTok că nu a fost implicată în accident.
Potrivit Administrației Federale a Aviației din Statele Unite (FAA), aeronava decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom și avea ca destinație Aeroportul North Eleuthera din Bahamas.
Accidentul s-a produs în jurul orei locale 12:50, în apropierea localității Cresthaven, din comitatul Palm Beach.
Înainte de impact, echipajul ar fi raportat acumulări de gheață pe aeronavă și turbulențe puternice, potrivit comunicațiilor radio cu controlorii de trafic aerian.
Din aceste înregistrări reiese că avionul ar fi fost supus unor variații bruște de altitudine, de până la aproximativ 700 de picioare, echivalentul a 213 metri.
Înregistrările video realizate în zona accidentului surprind momentul în care aeronava lovește solul și izbucnește un incendiu puternic.
Impactul a provocat formarea unui crater și mai multe focare de incendiu în apropierea locului prăbușirii.
Prima victimă identificată public a fost Nathalia Filgueiras, în vârstă de 20 de ani, din Boca Raton, Florida, care ocupa funcția de copilot.
Potrivit informațiilor publicate de The New York Times și preluate de People, tânăra obținuse licența de pilot la numai 17 ani și acumulase peste 1.300 de ore de zbor până la momentul tragediei.
Mama acesteia, Camila Corteleti, a vorbit despre pasiunea fiicei sale pentru aviație și despre libertatea pe care o simțea atunci când pilota.
„Iubea libertatea”, a declarat mama tinerei, potrivit publicației americane.
Identitățile celorlalte opt persoane decedate nu fuseseră făcute publice la momentul relatării.
Prăbușirea avionului a afectat și zona rezidențială din apropiere, unde au fost semnalate distrugeri și incendii.
Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a anunțat că aproximativ 600 de locuitori beneficiază de sprijin pentru găzduire temporară și alte necesități de bază, ca urmare a pagubelor produse infrastructurii din zonă.
În apropierea locului accidentului au fost impuse restricții de circulație pentru a permite intervenția echipelor de urgență și desfășurarea cercetărilor.
Ancheta este coordonată de National Transportation Safety Board (NTSB), autoritatea federală americană responsabilă cu investigarea accidentelor din transporturi.
Anchetatorii urmează să stabilească dacă acumularea de gheață, turbulențele raportate de echipaj sau alți factori au contribuit la pierderea controlului aeronavei.
Într-o intervenție telefonică, Peiu i-a caracterizat pe social-democrați drept „socialiști de caviar”, l-a atacat pe Marcel Ciolacu pentru explicațiile oferite în legătură cu ținuta partenerei sale și a susținut că unii politicieni beneficiază de avantaje materiale care nu apar în declarațiile de avere.
Întrebat despre imaginile și discuțiile apărute în spațiul public după petrecerea de la Timișoara, Petrișor Peiu a afirmat că manifestările de opulență ale unor politicieni nu reprezintă o surpriză pentru el.
„Socialiști de caviar care nu se pot abține, ca orice om, știți, care ajunge în lumea civilizată mai greu și nu se poate abține să nu etaleze anumite chestiuni. Ce să spun?”, a declarat senatorul.
Acesta a susținut că problema nu este existența averii în sine, ci modul în care unele persoane aleg să își afișeze statutul material.
„Adică socialismul ăsta de caviar este ridicor. Și bogăția are demnitatea ei.”
Peiu l-a invocat pe fostul lider țărănist Ion Rațiu drept exemplu de politician care, în opinia sa, a știut să își poarte averea cu discreție și demnitate.
Senatorul a avut o reacție critică și la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, în contextul discuțiilor despre vestimentația afișată la eveniment.
Peiu s-a referit la explicația potrivit căreia haina de blană purtată de partenera lui Ciolacu ar fi fost o imitație.
„Ceea ce a făcut acum domnul Ciolacu, eu cred că este incalificabil și cred că a pierdut votul tuturor doamnelor. Atunci când a spus că doamna cu care a venit însoțit și care nu are nicio vină pentru toată tevatura asta, poartă o blană care este o imitație.”
În continuarea intervenției, senatorul a afirmat că explicațiile fostului premier i se par nepotrivite și că persoana care îl însoțea nu ar trebui să suporte consecințele controverselor publice.
Peiu a criticat și imaginea publică a fostului premier, apreciind că politicienii români ar trebui să manifeste mai multă decență, indiferent de situația lor financiară.
„Ar trebui totuși să învățăm și noi, de la politicienii din state cu tradiție democratică mai mare, cum să fim demni și când suntem sărați și când suntem bogați.”
Una dintre cele mai dure afirmații ale senatorului a vizat beneficiile materiale de care ar dispune unii oameni politici în afara veniturilor declarate oficial.
Petrișor Peiu a susținut că anumite avantaje, precum vacanțele, mesele la restaurante scumpe sau articolele vestimentare, ar putea fi oferite de oameni de afaceri.
„Eu vă spun o chestiune simplă. Dacă oamenii n-ar fi atât de ipocriți și n-ar poza atâta în oameni mai săraci decât sunt de fapt. Pentru că există o bogăție a politicienilor care nu se vede în declarațiile de avere.”
Senatorul a continuat cu afirmații generale privind relațiile dintre politicieni și mediul de afaceri.
„Sunt politicieni care sunt întreținuți de anumiți oameni de afaceri cam toată viața politică (…) Și atunci este o ipocrizie ca ei să vorbească despre indemnizația aia de la parlament.”
Senatorul a concluzionat că există diferențe importante între politicienii care dețin afaceri sau proprietăți și cei care susțin că trăiesc exclusiv din indemnizația parlamentară.
Intervenția lui Petrișor Peiu vine în contextul controverselor provocate de imaginile de la petrecerea de botez organizată de Alfred Simonis la Timișoara, eveniment la care au participat mai mulți lideri social-democrați și care a generat dezbateri privind afișarea luxului de către reprezentanții clasei politice.
Anunțul a fost făcut de noul ministru al Mediului, luni seara, la Antena 3 CNN, care a invocat lipsa fondurilor, absența unor documente justificative și problemele legate de operarea aeronavei.
Ministrul a declarat că nu a găsit în instituție un document oficial din partea Comisiei Europene care să explice de ce achiziția avionului a fost scoasă din proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Intotero a precizat că a contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a verifica dacă există o astfel de corespondență.
„Nu avem un document oficial de la Comisia Europeană. Am contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. (…) Nu mi-au pus la dispoziție un document din care să reiasă într-adevăr”, a afirmat ministrul.
Aceasta a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost luată decizia de a continua procedura, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, nu exista o confirmare documentată a motivelor pentru care componenta privind avionul fusese eliminată din finanțarea europeană.
Natalia Intotero a afirmat că nu consideră normal ca noua conducere a ministerului să preia o procedură de achiziție fără finanțare clară și fără toate documentele necesare.
„Cert este că nu mi se pare normal să mi se arunce în brațe acest cartof fierbinte, acest contract cu acest avion, în condițiile în care banii nu sunt”, a declarat aceasta.
Întrebată în ce stadiu se află procedura, ministrul a răspuns: „Eu astăzi am anulat această achiziție”.
Intotero a explicat că avionul ar fi avut nevoie de pilot și de servicii de mentenanță, iar Ministerul Mediului nu dispune de specialiști care să îl piloteze. În opinia sa, aceste costuri și necesități ar fi trebuit clarificate înainte de continuarea demersurilor pentru cumpărarea aeronavei.
Un alt aspect semnalat de ministru este faptul că sistemul LiDAR destinat instalării pe avion ar fi fost deja achiziționat, pentru aproximativ 22 de milioane de lei. În aceste condiții, anularea cumpărării aeronavei ridică problema utilizării echipamentului și a identificării unei soluții pentru continuarea proiectului.
Ministrul a spus că va discuta cu ceilalți membri ai Guvernului pentru a găsi o variantă prin care investiția să poată fi folosită și prin care să nu fie blocat jalonul 167 din PNRR.
Acest jalon vizează un proiect mai amplu de digitalizare a monitorizării pădurilor. Potrivit declarațiilor ministrului, proiectul include 1.050 de camere pentru monitorizarea transporturilor de lemn, 350 de puncte de monitorizare video, supraveghere prin satelit, un sistem LiDAR terestru și echipamentul LiDAR aerian destinat avionului.
Procedura pentru achiziționarea aeronavei a fost lansată de Ministerul Mediului în aprilie 2025. Valoarea estimată a contractului era de 19.920.000 de lei, fără TVA, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 28 mai 2025.
Avionul urma să fie utilizat pentru colectarea datelor LiDAR și fotogrammetrice necesare supravegherii, controlului și monitorizării pădurilor. Documentația prevedea scanarea unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați, în mai puțin de 300 de ore de zbor efectiv.
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Giurgiu au pus în executare, luni, trei mandate de aducere în cadrul anchetei.
Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit că, în perioada 2024-2025, doi bărbați, primarul Dănuț Mitrea și viceprimarul Costel Ghizdăreanu, ambii în vârstă de 56 de ani, ar fi realizat mai multe achiziții de piatră fără respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice. Totodată, aceștia ar fi utilizat fără drept, în interes personal, utilaje aflate în patrimoniul unei instituții din comuna Stănești.
În urma probatoriului administrat, cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind cercetați pentru două infracțiuni de abuz în serviciu.
Potrivit informațiilor transmise de polițiști, cei doi urmează să fie prezentați unității de parchet competente, cu propuneri procedurale.
Ancheta este în desfășurare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cei doi, primarul și viceprimarul, sunt vizați de o anchetă desfășurată de autoritățile judiciare, care cercetează presupuse fapte de natură penală.
Mitrea și Ghizdăreanu au fost reținuți pentru fapte precum abuz în serviciu și delapidare, iar ancheta este în desfășurare.
Sursele judiciare au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în 29 octombrie 2025 polițiştii de la IPJ Giurgiu au descins la Primaria Stăneşti, la primar şi viceprimar acasă, precum şi la firme din județele Giurgiu, Constanța, Călăraşi şi Buzău.
Știrea se actualizează
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, unul dintre invitații de la botezul fiului lui Alfred Simonis, spune că valul de critici după petrecerea de la Timișoara nu ar fi fost atât de mare dacă oamenii nu ar fi fost „sărăciți” de fostul premier Ilie Bolojan.
Rogobete a vorbit luni seară, la B1 TV, despre dezbaterea publică stârnită de petrecerea de sâmbătă de la Timișoara. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, și-a botezat atunci cel de-al treilea fiu, iar naș a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pentru invitați a cântat artistul italian Al Bano.
„Cred că n-ar fi existat nivelul acesta foarte ridicat de dezbatere publică pe acest subiect dacă oamenii n-ar fi fost sărăciți în ultimul hal, în ultima perioadă, de către Ilie Bolojan”, a declarat Rogobete.
Ministrul l-a acuzat pe Bolojan că a creat tensiuni financiare și economice și că a împărțit oamenii în „buni și răi” pentru a-și construi imaginea de „salvator al țării”. „Cred că Bolojan a făcut mare rău României, în sensul în care a creat cea mai mare criză financiară, economică. Oamenii o duc rău, oamenii simt această criză în propriul buzunar”, a spus el.
Potrivit lui Rogobete, în acest context, „orice scenă de acest gen amplifică foarte mult dezbaterea din spațiul public”.
Printre invitații de la Timișoara s-au aflat fostul premier Marcel Ciolacu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și soțul acesteia, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, Paul Stănescu, ministrul Muncii, Florin Manole, și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila. În spațiul public au fost discutate mai ales ținutele unor invitați și costurile petrecerii.
Seismul a fost raportat duminică de Centrul German de Cercetare pentru Geostiințe (GFZ), care a estimat magnitudinea acestuia la 6,16.
Potrivit instituției, cutremurul s-a produs la o adâncime de 125 de kilometri. Această adâncime este un factor important în evaluarea modului în care undele seismice sunt resimțite la suprafață.
Deocamdată, informațiile furnizate nu precizează dacă seismul a provocat pagube materiale sau victime.
Seismul de duminică a fost înregistrat după un cutremur mai puternic produs sâmbătă, 24 octombrie, în apropierea insulelor Vanuatu. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul de sâmbătă a avut magnitudinea preliminară de 6,9 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 10 kilometri, la circa 197 de kilometri vest-nord-vest de localitatea Port Olry.
Seismul a determinat emiterea unei avertizări de tsunami pentru zona înconjurătoare, care a fost ulterior anulată. După cutremurul principal au fost înregistrate mai multe replici, inclusiv un seism cu magnitudinea preliminară de 6,3, potrivit USGS.
În primele informații publicate despre cutremurul de sâmbătă nu au fost raportate pagube materiale semnificative. Nu există, deocamdată, informații confirmate privind eventualele efecte ale seismului de duminică.
Insulele Vanuatu sunt situate în sudul Oceanului Pacific, într-o zonă cu activitate seismică intensă, asociată interacțiunii plăcilor tectonice din regiune.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Jurnaliștii de la CANCAN.RO au fost în noul loc din București dedicat fanilor Pokémon. Ei au stat de vorbă cu Robert Albăstrelu, unul dintre asociații TCG Arena. Acesta le-a povestit cum de la un magazin online au ajuns la un spațiu de 400 de metri pătrați.
„TCG este un acronim, vine de la Trading Card Game. Sunt cărțile cu care noi ne jucăm și ne facem decuri ca să participăm la turnee, dar au și o parte de colecționat, unde le pot fi mai speciale, să aibă un artwork mai mișto și alea fac parte din zona de colecționat. Este lumea care colecționează și doar atât, este lumea care doar joacă și doar atât.
Magazinul a început ca un magazin online și după ce s-a format o comunitate în jurul magazinului online, avem și cel mai mare grup de Facebook din România cu 5.000 de membri, după ce s-a format o comunitate în jurul magazinului a fost ideea de a crea un spațiu fizic unde comunitatea să se și întâlnească, nu numai în online.
Am început de la un magazin foarte mic, la un parter de bloc în Pantelimon, de 58 de metri pătrați, ne-am mutat în altă parte pe Bulevardul Libertății și acum este a treia locație pe care o avem aici, cu 400 de metri pătrați, 100 de locuri, putem să ținem turnee foarte mari, avem o zonă de lounge, zonă de food court, unde lumea poate să facă o pauză între turnee, să meargă, să se relaxeze, pentru că turneele pot să dureze foarte mult, până la șapte-opt ore, și atunci trebuie să le dăm puțin timp de respiro, să își iau un suc, o apă, de mâncare și așa mai departe”, a explicat Robert Albăstrelu pentru CANCAN.RO
Pasiunea Pokémon aduce în același loc copii și adulți. Copiii uită de telefoane, iar adulții ăși rettrăiesc momentele frumoase din tinerețe.
„Pot să zic că avem vizite din partea ambelor categorii de vârstă, vin părinți cu copii pentru că aici e o zonă de bonding, e un hobby care transcende generațiile de la părinți la copii și invers și spre deosebire de alte lucruri, și ne-au zis și părinții, depășesc sfera de digital, ei vin aici, interacționează, lasă telefoanele și vin și se joacă efectiv, discută cu ceilalți despre reguli, despre efectele cărților și interacționează foarte mult și părinții tot timpul au apreciat asta la magazinul nostru.
Sloganul nostru este mai mult decât un hobby, pentru că pentru noi nu este un job full-time, nu ne întreținem din asta. Hobby-ul a avut un impact atât de mare încât ne-a dus pe toți să creăm acest magazin. Venim din medii diferite, medii profesionale diferite, poate nu avem aceleași valori neapărat, dar acest hobby a avut un impact atât de mare încât ne-a unit și am creat acest magazin și spațiu unde lumea să vină să se distreze.” a mai spus Robert Albăstrelu.
Comunitatea de fani Pokémon se întâlnește la arenă, dar participă și la alte evenimente precum Comic Con, Bucharest Gaming Week și Playcon.
„Evenimentul cel mai mare la care participăm este Comicon. Suntem de trei ani organizatorul principal în zona de TCG. Chiar anul trecut am avut cel mai mare stand din cadrul Comicon-ului. Mai mergem la evenimente precum Bucharest Gaming Week, Playcon. Nu știu dacă mai sunt și alte evenimente, dar cam astea ar fi principale.
Comicon este principalul eveniment și care ne place cel mai mult, fiind și cel mai mare. Legat de magazin, voiam să mai zic că Pokémon, după 10 ani, a făcut o mutare regională în Europa de Est. Este prima mutare pe care o au făcut-o după foarte mult timp. Noi am fost primul magazin Play Pokémon oficial din zona asta de Estul Europa.” a precizat Robert Albăstrelu.
Recomandările vizează măsuri pe termen scurt, mediu și lung, printre care suplimentarea aportului de apă, continuarea dragajului pe Dunărea Veche și actualizarea proiectului Bala II, în contextul debitelor extrem de scăzute înregistrate în acest an.
Raportul a fost aprobat de comitetul constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026. Măsurile propuse implică mai multe instituții cu atribuții în administrarea și gestionarea Dunării și urmăresc atât asigurarea apei necesare funcționării centralei nucleare, cât și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Pe termen scurt, autoritățile recomandă mobilizarea, atunci când va fi necesar, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Totodată, este prevăzută continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creșterea debitului pe acest braț și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Comitetul interministerial a prezentat și indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați potrivit legii.
Recomandarea este ca proiectul și procedura de licitație să țină cont de debitele extrem de scăzute înregistrate în 2026 și să urmărească mai multe obiective: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor centralei de la Cernavodă, inclusiv în perspectiva existenței a patru unități, menținerea navigabilității pe Dunărea Veche și facilitarea circulației peștilor.
Planul include și redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi, precum și identificarea unor soluții pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pe termen lung, comitetul recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare să țină cont de situația hidrologică din 2026.
De asemenea, autoritățile propun analizarea unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei, astfel încât funcționarea reactoarelor să poată fi susținută în condiții hidrologice dificile.
Raportul recomandă continuarea coordonării între instituțiile implicate, inclusiv în etapa de execuție a lucrărilor. Aceasta ar urma să se bazeze pe un set comun de date și pe modelări hidraulice, pentru ca cerințele instituțiilor să fie integrate în lucrările și contractele derulate pe Dunăre, în limitele atribuțiilor legale ale fiecăreia.
Marian Neacșu, social-democratul propus pentru a prelua Ministerul Afacerilor Interne în cabinetul lui Luca Niculescu, a declarat luni că schimbul de poziții în stat dintre PNL și PSD este un exercițiu benefic.
„Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția”, a transmis Marian Neacșu, după audierea sa din Parlament.
Dacă Guvernul propus de Luca Niculescu va trece de votul de învestire din Parlament, PNL și USR ar urma să treacă în opoziție, iar PSD se va întoarce, din nou, la Palatul Victoria.
Marian Neacșu a fost și unul dintre numele vehiculate recent pentru șefia Curții de Conturi. Deși el intenționează acum să preia Ministerul de Interne, social-democratul a declarat că se va gândi foarte serios dacă va fi pus în fața acestei alegeri.
„În măsura în care se va ivi vreo oportunitate și se poate ca să se ivească începerea procedurilor pentru obținerea președinții Curții de Conturi, mă gândesc foarte serios”, a declarat viitorul ministru PSD.
Neacșu a mai spus că încă nu se știe când vor avea loc procedurile în urma cărora ar urma să fie desemnat președintele Curții de Conturi.
Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai dorește să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie, considerând că reacția președintelui în fața violențelor din ultimele zile a fost insuficientă.
„Condamn cu cea mai mare fermitate violențele și distrugerile comise de cei care ne încalcă legile, ne devastează orașele și disprețuiesc valorile Republicii”, a declarat edilul, potrivit publicației locale Saumur Kiosque.
Primarul și-a continuat declarația cu un mesaj referitor la respectarea legilor și integrarea în societatea franceză.
„Franța nu poate accepta ca unii să refuze regulile comune, să respingă cerințele integrării și să conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde că beneficiază de drepturile Republicii, refuzând în același timp să îi respecte îndatoririle”, a transmis Mortier.
În semn de protest, primarul a hotărât să coboare în bernă drapelele arborate pe clădirea administrației locale și să îndepărteze portretul oficial al președintelui Franței.
„În fața acestei crize, am decis, în calitate de primar al orașului Longué-Jumelles, să dau jos portretul președintelui Republicii din primărie. Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat edilul.
„Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta.
Decizia are o puternică încărcătură simbolică în Franța, unde portretul oficial al președintelui Republicii este afișat în mod tradițional în primării.
Gestul primarului vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din sistemul educațional.
La proteste au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și membrii ale unor grupări de extremă stânga. Deși o mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat pașnic, în mai multe orașe au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri.
Potrivit bilanțurilor prezentate de autorități aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în cursul weekendului, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.
Printre cele mai grave incidente s-a numărat incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situației în anumite orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării.
Nuñez și-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o.
Președintele francez a condamnat violențele într-un discurs televizat susținut duminică, 18 octombrie, afirmând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile.
Macron a recunoscut nemulțumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor și a cerut organizarea unor consultări cu reprezentanții elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.
Discursul nu a reușit însă să reducă presiunea politică asupra sa.
Liderii opoziției, de la Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, până la Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, deși din perspective diferite.
Gestul primarului din Longué-Jumelles nu este singura reacție de revoltă venită din partea administrațiilor locale. Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele, determinând guvernul francez să răspundă public acuzațiilor. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului, Maud Bregeon.
În paralel, Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice.
Între timp, premierul Sébastien Lecornu a propus introducerea unor restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.
Criza intervine cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că relația sa cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe o colaborare instituțională și a subliniat că fiecare dintre cei implicați în conducerea țării are propria responsabilitate.
„În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a mai spus că, atunci când a acceptat funcția, era conștient de dificultățile pe care urma să le întâmpine și că responsabilitatea mandatului trebuia dusă la îndeplinire.
Referitor la sprijinul pe care l-ar fi putut primi din partea președintelui și a partenerilor politici, Bolojan a afirmat că ajutorul suplimentar este important în perioadele dificile.
„Oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri, din altă parte, este binevenit”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni, în contextul prezentării bilanțului celor aproape 16 luni de mandat în fruntea Guvernului.
România ar putea pune capăt marți unei crize politice care durează de cinci luni, dacă Parlamentul va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu.
Potrivit unei analize POLITICO, noua formulă de guvernare urmărește să limiteze amenințarea reprezentată de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care conduce în sondaje, însă ar urma să dureze doar șase luni.
„România este pe cale să pună capăt, mâine, unei paralizii politice de cinci luni, un nou prim-ministru urmând să preia funcția după trei încercări eșuate”, notează POLITICO în analiza sa.
După săptămâni de negocieri intense, perspectiva alegerilor anticipate a determinat Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, și Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, să ajungă la un acord pentru susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu.
Potrivit POLITICO, „PSD se va alătura cabinetului, în timp ce PNL va rămâne în afara acestuia”.
Una dintre principalele priorități ale social-democraților este adoptarea, până la sfârșitul lunii noiembrie, a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții, orientând Bucureștiul departe de austeritate și unind partidele într-o nouă coaliție durabilă, a declarat liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-un interviu pentru Playbook”.
„România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate”, a afirmat Sorin Grindeanu pentru publicație.
Potrivit analizei, această abordare „îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală”.
„PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, a explicat el, forțând astfel noua administrație să își asigure sprijinul politic vot cu vot.”, explică POLITICO.
În aceste condiții, deși noul Guvern care va fi condus de Luca Niculescu ar putea fi învestit, nu există garanția unei majorități stabile pe termen lung.
Criza politică a început după ce, în luna mai, PSD „a dărâmat coaliția pe care o forma cu PNL și cu partidul pro-european Uniunea Salvați România (USR), aliindu-se în acest demers cu AUR”.
Potrivit POLITICO, reformele nepopulare pentru reducerea datoriei publice „împinseseră o parte din electoratul PSD către AUR”.
Totodată, pentru că încrederea dintre foștii parteneri de guvernare s-a deteriorat atât de mult, PNL și USR refuză acum să mai formeze un Guvern alături de social-democrați.
În interviul acordat POLITICO, Sorin Grindeanu a făcut o distincție între voturile din Parlament și alianțele politice, „precizând că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, din cauza divergențelor profunde privind Europa și securitatea națională”.
„Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR”, a declarat Grindeanu.
Poziția liderului PSD a venit în contextul în care AUR se află pe primul loc în sondaje, potrivit analizei POLITICO, iar criza politică a alimentat incertitudinea privind viitoarea guvernare.
Sorin Grindeanu speră acum, potrivit POLITICO, „să îi convingă pe foștii săi parteneri de coaliție să se reunească peste șase luni, însă pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare”.
„În caz contrar, sincer vorbind, AUR își va crește [sprijinul]”, a avertizat el.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
Bolojan a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, și a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a descris mandatul său drept unul intens, marcat de crize interne și externe și de provocări economice și sociale. El a susținut că, în iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier.
Printre problemele cu care s-a confruntat Guvernul la începutul mandatului, Bolojan a enumerat deficitul bugetar de 9,3%, creșterea economică bazată pe consum pe datorie, blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscul pierderii fondurilor europene și fragmentarea societății după anularea alegerilor.
Potrivit premierului, Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în România și solicitau măsuri concrete, cu efecte imediate, în locul unor noi promisiuni.
Ilie Bolojan a afirmat că măsurile de ajustare bugetară au fost inevitabile și că, în lipsa unei reforme ordonate, România s-ar fi confruntat cu o criză care ar fi afectat întreaga țară și fiecare familie.
Premierul a explicat că majorarea TVA a fost necesară pentru a aduce rapid venituri la buget și pentru a reduce deficitul.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a recunoscut că unele decizii au fost dificile și că românii au resimțit efectele măsurilor asupra nivelului de trai. El a subliniat că în spatele cifrelor economice se află familii, angajați, antreprenori și pensionari care au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a spus premierul.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în această perioadă și a susținut că măsurile adoptate au contribuit la corectarea dezechilibrelor bugetare.
În bilanțul prezentat luni, premierul a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în a doua jumătate a anului 2025 și că România va continua ajustarea și în 2026, pentru a ajunge la ținta anunțată.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, execuția bugetară din primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Premierul a indicat o diminuare de 1,53 puncte procentuale.
Bolojan a mai declarat că România a evitat retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce a permis menținerea posibilității de finanțare a deficitului bugetar.
În ceea ce privește investițiile, premierul a susținut că valoarea acestora a crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei. Potrivit acestuia, peste două treimi din această sumă au reprezentat plăți pentru proiecte europene.
Cheltuielile de personal ale statului au însumat 122 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform cifrelor prezentate de premier.
Premierul a admis că măsurile de ajustare au fost însoțite de o scădere a consumului și de o încetinire a creșterii economice. El a susținut însă că aceste efecte au fost legate de renunțarea la un model economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi.
„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a catalogat acest tip de consum drept „toxic” și a afirmat că România a ieșit astfel dintr-un model economic pe care l-a descris drept o iluzie.
În ultimele zile, mai mulți liberali numiți în funcții guvernamentale au început să își anunțe demisiile, după ce Bolojan le-a cerut să renunțe la posturi.
În cadrul prezentării, premierul urmează să treacă în revistă principalele măsuri adoptate în timpul mandatului, rezultatele obținute și situația economică și bugetară a țării. Declarațiile sale vin înaintea votului care va stabili dacă noua echipă guvernamentală poate prelua mandatul.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul Executiv are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
PNL a anunțat că va susține învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a decis să intre în opoziție. Sprijinul liberalilor este prezentat drept unul necesar pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, fără ca formațiunea să participe la guvernare.
Dacă Parlamentul aprobă învestirea, Ilie Bolojan va încheia mandatul de premier, iar noul Guvern va prelua responsabilitatea conducerii Executivului.
Revista presei 