Login
Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a produsului „Brânza frământată de Teaca” din România.
Este vorba de un preparat alimentar obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg.
Forma și greutatea bucăților sunt date de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată, mai arată CE.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. Se poate comercializa și feliat.
Caietul de sarcini al produsului de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime.
„Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”, se arată în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius, care atestă și organizarea târgului din Teaca încă din 1734.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție, potrivit documentului citat.
„Specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor și este
transmis din generație în generație. Obținerea cașului bașchiu, dospirea, mărunțirea, așezarea în
straturi și specificitatea umplerii vezicilor, conferă produsului calități deosebite, fapt consemnat în
Revista Industria Cărnii”, se mai spune în caietul de sarcini.
Potrivit Comisiei Europene, caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului.
Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte esențială a identității comunității respective, legând denumirea produsului de gustul, de textura și de calitatea așteptate de consumatori.
Comisia Europeană transmite că aceasta se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.
Este vorba despre un țipar, care a petrecut zeci de ani ascunsă în întuneric.
Astăzi, cântărește aproximativ două kilograme, iar familia o consideră parte din povestea lor.
Potrivit Blic, animalul a intrat în fântână împreună cu un alt țipar, ca parte a unei vechi practici folosite pentru menținerea purității apei.
Din păcate, al doilea nu a supraviețuit. Însă, cel ce trăiește în fântână a reușit să supraviețuiască timp de decenii.
După 35 de ani, creatura cântărește în prezent aproximativ două kilograme. Locuiește într-un spațiu închis, aproape fără lumină, care a fost casa ei ani la rând.
Și mai neobișnuit este faptul că fântâna nu a fost folosită de ani de zile și este închisă. Cu toate acestea, țiparul a reușit totuși să supraviețuiască.
Bahrudin Lekić, proprietarul fântânii, presupune că animalul se hrănește cu insecte și alte organisme mici, care își găsesc drumul spre apă. Totuși, nu se știe exact cum reușește să supraviețuiască în astfel de condiții, potrivit sursei citate.
De-a lungul timpului, practica de a avea țipari în fântână pentru puritatea apei a dispărut aproape complet. Țiparul din fântâna familiei din Muntenegru este astăzi un fel de amintire a unui obicei vechi.
Pentru familie, creatura a devenit de mult mai mult decât un animal care trăiește într-o fântână. A devenit parte din povestea familiei și chiar o atracție locală.
Proprietarul spune că nu are nicio intenție să-și deranjeze animalul neobișnuit. Dacă fântâna va fi închisă definitiv într-o zi, familia plănuiește să elibereze țiparul în Lacul Skadar.
După 35 de ani petrecuți într-o fântână adâncă și întunecată, ei cred că e timpul ca el să aibă șansa de a trăi într-un mediu natural.
„Ea își merita libertatea după atâția ani”, a spus Lekić, conform aceleiași surse.
Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi.
Cercetarea, publicată în Open Forum Infectious Diseases, atrage atenția asupra diferenței dintre recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice, scrie Science Alert.
„Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost mult timp una dintre cele mai cunoscute recomandări privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, însă, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor.
Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite.
Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun.
Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat.
În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată.
Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri.
În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției.
Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor.
Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia.
Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile.
În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar oferi o astfel de recomandare în anumite situații.
Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi.
Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, un rezultat considerat încurajator de cercetători.
Specialiștii susțin că schimbarea recomandărilor privind durata tratamentului trebuie explicată pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice.
Mesajul principal nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să oprească tratamentul când simptomele dispar. Antibioticele trebuie luate exact conform recomandării medicului, iar durata optimă poate fi mai scurtă sau mai lungă în funcție de situație.
„Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.
Donald Trump este din ce în ce mai criticat de americani. Potrivit Clash Report, indicele de popularitate al lui Trump a atins nivelul de 33% în ultimul sondaj Economist/YouGov. Este un nivel minim privitor la ambele mandate ale lui Trump la Casa Albă.
Statistica arată că 62% dintre respondenți nu îl aprobă pe Trump, iar 50% își exprimă o dezaprobare puternică.
Doar 22% dintre cei intervievați consideră că economia este bună, iar 65% spun că țara se află pe o cale greșită.
Războiul din Iran și prețurile la benzină, care se situează în jurul a 4 dolari pe galon, reprezintă principalele nemulțumiri ale americanilor
Sondajul apare cu trei luni înainte de alegerile intermediare din SUA. Partidul Democrat conduce în sondajele naționale pentru alegerile la Congres.
Întrebată dacă se numără printre cei dezamăgiți de președintele Nicușor Dan, Oana Gheorghiu a declarat la Digi24 a spus că instituția prezidențială trebuie respectată.
„Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială”, a declarat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a criticat apoi inițiativa AUR privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe care a descris-o drept un „exercițiu de PR”.
„Am văzut o inițiativă de suspendare a președintelui care cred că e un exercițiu de PR foarte bun al partidului AUR”, a spus Gheorghiu.
Întrebată dacă vede demersul AUR doar ca pe o acțiune de imagine, vicepremierul a avertizat că o eventuală suspendare a președintelui ar face rău României.
„Cred că este un exercițiu de PR, pentru că dacă cineva vrea să facă rău cu adevărat acestei țări, acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă acum serios, să ceară suspendarea președintelui”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă exclude posibilitatea ca PSD să susțină un astfel de demers, aceasta a răspuns: „Nu știu. PSD și AUR au mai făcut front comun în anumite momente. Sper totuși că au puțină înțelepciune și sper că le pasă de România”.
Gheorghiu a mai spus că, în opinia sa, Nicușor Dan „vrea binele României” și a invocat intervențiile acestuia în discuțiile privind PNRR și în conflictele dintre partidele politice.
„Am văzut intervențiile pe care le-a avut în zona de PNRR și încercarea de mediere și de a-i face să se așeze la masă și să discute”, a declarat Oana Gheorghiu.
Ea a adăugat că pozițiile președintelui arată că acesta încearcă „să pună pe toată lumea la masă și să atenueze conflictul”.
Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.
Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.
Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.
„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.
„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.
Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.
Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.
Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.
„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.
Radio Vocea Americii va relua emisiunile în limba ucraineană, iar o parte dintre angajații Serviciului ucrainean se vor întoarce la muncă, după ce conducerea instituției a decis reactivarea programului, relatează Kyiv Independent.
Anunțul vine în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei și își intensifică războiul informațional.
Anunțul a fost făcut de Ruslan Petrychka, șeful Serviciului ucrainean al postului, care a precizat că echipa a început deja pregătirile pentru reluarea emisiunilor în cursul săptămânii viitoare.
„Este o decizie foarte importantă, mai ales acum, când Rusia bombardează zilnic Kievul și alte orașe ucrainene, ucide civili și continuă campaniile de propagandă și dezinformare împotriva Ucrainei”, a transmis Petrychka.
Acesta a adăugat că relansarea Serviciului ucrainean confirmă importanța strategică a emisiunilor în limba ucraineană pentru misiunea Vocea Americii și și-a exprimat speranța că și alți jurnaliști vor fi rechemați la lucru în perioada următoare.
Deși rămâne șeful Serviciului ucrainean, Petrychka se află în continuare în concediu administrativ și a precizat că nu poate oferi detalii despre decizia conducerii sau despre amploarea reluării activității.
Vocea Americii funcționează sub autoritatea U.S. Agency for Global Media (USAGM), instituție care a fost vizată în 2025 de măsurile administrației președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii mai multor agenții federale.
În urma acelor decizii, activitatea VOA a fost restrânsă semnificativ, iar numeroși angajați au fost trimiși în concediu administrativ.
Fondată în 1942 pentru a combate propaganda din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Voice of America este una dintre cele mai cunoscute instituții media finanțate de guvernul american.
Înaintea reducerilor de personal, transmitea în 49 de limbi și ajungea la o audiență estimată la peste 360 de milioane de oameni din întreaga lume.
Temperaturile foarte ridicate din ultimele săptămâni, care au dus la incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au avut un impact și asupra nivelului Dunării și Rinului, care au ajuns la minime istorice în unele regiuni.
Transportul fluvial a fost grav afectat, iar producția de energie este și ea în scădere.
Într-un amplu articol, publicația The Guardian evidențiază cum pentru prima dată în istorie, pe fondul producției scăzute de energie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoarele nucleare răcite în mod normal de apele Dunării.
Cea mai mare centrală nucleară din Ungaria, Paks, care este veche de 44 de ani și care furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării, și-a redus producția în ultimele zile.
Premierul ungar Péter Magyar a anunțat că situația privind centrala de la Paks nu este una roz, întrucât aceasta funcționează la o capacitate mai mică de 50% și se preconizează oprirea completă a acesteia săptămâna viitoare. Oprirea ar putea dura câteva săptămâni, întrucât se estimează că nivelul apelor Dunării va rămâne prea scăzut pentru repornirea centralei.
The Guardian notează că autoritățile maghiare au lansat un apel către populație privind reducerea consumului de energie în orele de vârf, în timp ce producătorilor de automobile și de baterii li s-a cerut să reducă consumul de energie electrică și de apă.
Nivelurile Dunării în Budapesta, în perioada 14-25 iulie 2026. Foto: ABACAPRESS/Hepta via Mediafax Foto
Nici situația din România nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, în contextul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că se va închide și cel de-al doilea reactor, dar s-a revenit asupra deciziei după analize detaliate.
Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a lansat un apel către populație de a reduce consumul de energie în orele de vârf.
Dunărea traversează zece țări, iar în această vară a ajuns la niveluri minime istorice, dezvăluind stânci, epave vechi, o bombă din cel de-al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos.
Un locuitor al satului Ryahovo din nordul Bulgariei a descoperit rămășițele unei fiare gigantice din era glaciară pe albia râului.
Pe de altă parte, zilele trecute, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce o bombă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost descoperită odată cu nivelul scăzut al Dunării.
În plus, navele de pe Dunăre nu au putut naviga cu încărcătură maximă pe cursul apei și, prin urmare, s-au confruntat cu timpi mai mari de așteptare.
NOVI SAD, SERBIA – JULY 31: Stranded boats are seen on the muddy riverbed along the Danube River – Europe’s second-longest river passing through 10 countries before emptying into the Black Sea – in Novi Sad, Serbia, on July 31, 2026. The continued drop in water levels across the Serbian and Bulgarian sections of the Danube has left several vessels grounded in the mud. Aleksandar Jovanovic / Anadolu/ABACAPRESS.COM
La podul Vidin-Călărași, care leagă Bulgaria de România, bulgarii au declarat că au rămas fără muncă deoarece nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile pe mal.
„Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, potrivit The Guardian.
Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Autoritățile italiene estimează că producția cinematografică ar putea genera venituri de peste 500 de milioane de dolari pentru economia locală pe termen lung, relatează publicația Variety.
Cea mai mare dintre Insulele Egee a fost aleasă pentru a reprezenta Ithaca, patria legendarului Ulise din epopeea lui Homer. O parte dintre scene au fost filmate la Castelul Santa Caterina, o fortificație din secolul al XV-lea situată pe Monte Santa Caterina, dar și pe plajele și în golfurile insulei.
Potrivit realizatorilor filmului, peisajele naturale au oferit cadrul potrivit pentru recrearea universului mitologic descris în „Odiseea”.
Reprezentanții Comisiei de Film din Sicilia apreciază că lansarea trailerului filmului și promovarea locațiilor de filmare au determinat deja o creștere a interesului turiștilor, în special din Statele Unite.
Estimările inițiale indică venituri de aproximativ 287 de milioane de dolari în următorii trei ani, iar pe termen lung impactul economic ar putea depăși 500 de milioane de dolari. Autoritățile compară fenomenul cu succesul serialului „The White Lotus”, care a adus stațiunii Taormina încasări turistice estimate la circa 138 de milioane de euro, însă consideră că efectul producției lui Christopher Nolan va fi considerabil mai mare.
Nicola Tarantino, directorul Sicilia Film Commission, a declarat că alegerea unor locații autentice conferă valoare atât filmului, cât și patrimoniului cultural al regiunii.
Potrivit acestuia, Sicilia devine „un adevărat protagonist” al producției, iar imaginile realizate de Christopher Nolan vor aduce peisajele și patrimoniul insulei în atenția a milioane de spectatori din întreaga lume.
În același timp, Italia se numără printre piețele unde „Odiseea” a avut cele mai bune încasări la box office, ocupând locul al patrulea la nivel mondial, cu peste 35 de milioane de dolari obținuți în cinematografele italiene.
Oficialul a precizat că autoritățile pregătesc și un plan de rezervă prin care Ministerul Apărării ar putea prelua responsabilitatea dirijării traficului aerian, dacă situația o va impune.
Radu Miruță a explicat că ROMATSA încasează taxe pentru serviciile de navigație aeriană în funcție de masa aeronavelor și distanța parcursă de acestea în spațiul aerian al României, venituri care sunt esențiale pentru funcționarea regiei.
„Este o decizie a primei instanțe, care nu este definitivă. ROMATSA a anunțat deja că va face recurs și își va apăra poziția în fața instanței superioare”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor.
Acesta a precizat că există un scenariu de rezervă în cazul în care suspendarea licenței ar deveni definitivă, deși apreciază că acest lucru este puțin probabil.
„Există un plan de transfer al responsabilității către Ministerul Apărării pentru dirijarea traficului în spațiul aerian național, dacă se va ajunge în acest punct. Îl apreciez puțin probabil, însă trebuie să avem o variantă de backup”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că autoritățile așteaptă motivarea instanței pentru a analiza în detaliu decizia și pașii următori.
În același timp, Miruță a vorbit și despre o altă problemă care afectează ROMATSA, respectiv blocarea unor fonduri provenite prin Eurocontrol.
Potrivit acestuia, taxele pentru serviciile de navigație aeriană sunt colectate de Eurocontrol și apoi distribuite statelor membre, în funcție de traficul aerian gestionat. În cazul României, o parte din aceste sume sunt blocate în contextul executării unei creanțe pe care compania Pfizer o are asupra statului român.
„Cei de la Pfizer, prin executor, au identificat fondurile care vin prin Eurocontrol către ROMATSA și au solicitat oprirea transferului acestora pentru acoperirea datoriei. În cazul acesta, ROMATSA este o victimă colaterală. Nu are de-a face cu situația privind Pfizer”, a explicat ministrul interimar al Transporturilor.
Miruță a subliniat că rolul ROMATSA este unul esențial pentru gestionarea traficului aerian din România și și-a exprimat încrederea că situația juridică a regiei va fi clarificată în instanță.
Revista presei 