Login
The Times atrage atenția asupra creșterii costurilor unei vacanțe la schi, de la închirierea echipamentului și tichetele pentru instalațiile de transport pe cablu până la cazare. Publicația prezintă alternative europene care oferă experiențe de schi la prețuri mai accesibile decât destinații cunoscute precum Val d’Isère sau Courchevel.
„La urma urmei, nu mesele la restaurante cu stele Michelin sau transferurile cu elicopterul sunt cele care fac schiul minunat, ci simpla plăcere de a coborî în viteză pe munte alături de familie și prieteni”, scriu jurnaliștii britanici.
Pamporovo și Borovets, ambele din Bulgaria, sunt incluse în selecție ca opțiuni potrivite pentru începători, cu pachete de vacanță accesibile.
Pamporovo se află în sudul Bulgariei, în Munții Rodopi. Aceasta este recomandată în special începătorilor.
„Pistele sale modeste, mărginite de copaci, sunt prea scurte și prea line pentru a satisface majoritatea schiorilor de nivel intermediar, cu atât mai puțin pe cei avansați și pe snowboarderi. Dar sunt exact ceea ce au nevoie începătorii, mai ales când sunt combinate cu lecțiile oferite de școala de schi din zonă”, se arată în articol.
Despre Borovets, jurnaliștii britanici spun că este „plin de viață” și că are și pârtii abrupte, perfecte pentru schiorii de nivel intermediar. The Times susține că tariful pentru o zi cu un instructor este de aproximativ trei ori mai mic decât în Austria.
O altă destinație relativ aproape de România, recomandată în articol, este Alpbach, în Austria, „un sat cu clădiri joase, unde grinzile vechi scârțâie în lumina soarelui, iar ritmul de viață este liniștit”.
Recomandările jurnaliștilor britaici mai includ stațiuni din Franța, Italia și Finlanda.
Recomandarea vine în contextul în care costul unei vacanțe de iarnă poate varia considerabil în funcție de stațiune, perioadă, cazare, echipament și accesul la instalațiile de transport pe cablu. Alegerea unei destinații mai puțin costisitoare și rezervarea din timp sunt printre modalitățile prin care turiștii își pot reduce cheltuielile.
Ilie Bolojan a fost întrebat luni, în timpul prezentării bilanțului mandatului său de premier, dacă recunoaște că a eșuat în funcție, în contextul reformelor care au dus la concedieri, al crizelor din mai multe domenii și al criticilor privind intervenția sa în actul de justiție.
Acesta a fost întrebat dacă nu consideră că a eșuat ca prim-ministru și ce lasă în urma sa, în condițiile în care marți urmează să aibă loc votul pentru învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, care are șanse mari să obțină sprijinul Parlamentului.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
„Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel, poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și ăsta este un câștig important din punctul meu de vedere. Celelalte lucruri sunt alegații”, a declarat Ilie Bolojan, referitorul la mandatul său.
Ilie Bolojan a mai declarat, luni, la prezentarea bilanțului celor aproape 16 luni de guvernare, că România a fost adusă pe calea redresării economice, după ce a preluat un deficit bugetar de 9,3%, o economie bazată pe consum finanțat prin împrumuturi și riscul pierderii unor fonduri europene.
El a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, afirmând că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
Cercetarea, publicată în revista Sports Medicine – Open, a analizat date de la 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, pe o perioadă extinsă între anii 1965 și 2023, relatează Euronews.
Cercetătorii au evaluat evoluția forței musculare, flexibilității, compoziției corporale și capacității cardiorespiratorii, factori considerați esențiali pentru sănătatea actuală și viitoare a copiilor.
Rezultatele studiului arată că forța membrelor superioare este în scădere încă din anii 1970, cu o perioadă de relativă stabilitate între 1980 și 2000, urmată de un nou declin.
În același timp, forța membrelor inferioare, evaluată prin teste de săritură, a crescut până în anii 1980, însă ulterior a înregistrat o diminuare constantă.
Cercetătorii au observat și o creștere continuă a grăsimii corporale, tendință care, potrivit autorilor, este adesea subestimată atunci când este analizat doar indicele de masă corporală.
Cea mai accentuată deteriorare a fost însă înregistrată în cazul flexibilității, unde declinul a fost continuu și s-a accelerat după anul 2000.
În ceea ce privește capacitatea cardio-respiratorie, abilitatea inimii, plămânilor și vaselor de sânge de a furniza oxigen mușchilor în timpul efortului fizic, datele recente arată o posibilă stabilizare între 2015 și 2023, însă nivelurile rămân cu mult sub cele înregistrate în deceniile anterioare.
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii și adolescenții ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi.
Cu toate acestea, peste 75% dintre adolescenții europeni nu respectă aceste recomandări minime.
La nivel global, inactivitatea fizică este responsabilă pentru 6% din cazurile de boli coronariene, 7% din cazurile de diabet de tip 2, 10% din cancerele de sân și de colon, provocând totodată peste 7% din totalul deceselor premature.
În încheierea studiului, cercetătorii au lansat un apel către instituțiile publice pentru intensificarea promovării activității fizice în rândul tinerilor.
Secretarul general al PSD, europarlamentarul Claudiu Manda, l-a acuzat joi pe liderul liberal Ilie Bolojan că și-a schimbat în repetate rânduri pozițiile în negocierile privind formarea Guvernului și că l-ar fi indus în eroare inclusiv pe președintele României, susținând că PSD și-a menținut constant punctul de vedere privind asumarea guvernării. Într-o postare publicată pe Facebook, […] 
Revista presei 