Login
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
TDPM este o afecțiune care provoacă simptome emoționale și fizice severe în perioada premergătoare menstruației, scrie The Independent.
Hailey a declarat pentru WWD: „După ce l-am născut pe fiul meu, m-am confruntat puțin cu asta (TDPM – n.r.), iar subiectul este prea puțin discutat și cercetat”, a spus Hailey.
Ea a adăugat: „Pentru mine, personal, conversația mă ajută să mă simt mai puțin singură. Când reușim să ne identificăm unii cu alții, să purtăm discuții în care ne regăsim și să vorbim despre lucrurile cu care ne confruntăm și cu care ne luptăm, cred că acest lucru face ca întreaga experiență să nu mai pară o călătorie atât de solitară”.
Comentariile sale vin în contextul în care compania sa de produse de înfrumusețare, Rhode, a anunțat planuri de a dona 5 milioane de dolari, pe parcursul a trei ani, către Foundation For Women’s Health – un fond de cercetare non-profit creat pentru a elimina decalajele persistente în cercetarea dedicată sănătății femeilor.
Rhode a fost achiziționată de e.l.f. Beauty în 2025.
Katy Brodsky Falco, fondatoarea și directoarea executivă a Foundation For Women’s Health, a declarat despre acest parteneriat: „Această donație de 5 milioane de dolari către Foundation For Women’s Health transmite un mesaj extrem de puternic tinerelor femei, viitoarea generație de lideri, mame, sportive și agente ale schimbării, și anume că decalajul de gen, existent de atâta vreme, este inacceptabil”.
„Vizibilitatea pe care o aduce Rhode este, probabil, de neegalat”.
Hailey a mai spus că face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra problemelor de sănătate ale femeilor, întrucât multe dintre prietenele și rudele sale s-au confruntat, la rândul lor, cu afecțiuni care nu au fost suficient studiate.
Ea a declarat pentru WWD: „Mă simt foarte atrasă de domeniul sănătății femeilor. Am o soră care se confruntă cu PMOS (sindromul metabolic-ovarian polichistic, cunoscut anterior sub numele de PCOS – n.r.). Am multe prietene care se confruntă cu asta – cu endometrioza, cu o serie de probleme de sănătate specifice femeilor. Ca femeie, mă simt frustrată de lipsa cercetărilor, de lipsa de informare și de faptul că nu există anumite discuții pe această temă. Mai ales după ce am avut propriul meu copil. A fost o experiență cu adevărat intensă și specială. Se întâmplă atât de multe lucruri atunci când ești însărcinată, în timpul nașterii. Sunt atâtea lucruri care au loc în perioada premergătoare venirii pe lume a unui copil”.
Modelul devenit expertă în machiaj a declarat că dorește să-și folosească platforma pentru a promova o mai bună conștientizare a problemelor legate de sănătatea femeilor.
Întrebat, la Euronews, despre finanțarea localităților mici din veniturile generate de marile orașe, liderul UDMR a susținut că banii publici aparțin tuturor cetățenilor și a oferit exemplul bunicului său.
„Sunt banii tuturor, prin care se finanțează metroul. Nu vă supărați. Bunicul meu niciodată în viața lui nu a mers cu metroul. Dar până când a trăit, a finanțat Bucureștiul”, a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a insistat că distribuirea resurselor publice trebuie să țină cont și de principiul solidarității între comunități, nu doar de contribuția economică a marilor centre urbane.
„La bănci, la telecomunicații, la firmele mari, taxele se plătesc aici. Deci această abordare nu este o abordare corectă, fiindcă există în lumea asta și solidaritate, până la urmă. Deci țara nu e Bucureștiul. Țara nu este nici măcar Clujul”, a afirmat liderul UDMR.
Referitor la reorganizarea administrativ-teritorială, Kelemen Hunor a explicat că actuala structură administrativă a României datează din 1968 și că o reformă este necesară, însă trebuie pregătită cu atenție.
„Nu putem nega că e nevoie de o reformă administrativă, că din 1968 este această structură administrativă a țării, făcută de Ceaușescu. Pe de altă parte, sigur, trebuie ceva foarte bine gândit, foarte bine pregătit și cu curaj”, a declarat acesta.
Liderul UDMR a subliniat că legislația prevede organizarea referendumurilor pentru modificarea limitelor administrative și că autoritățile trebuie să obțină acordul comunităților vizate.
„Astăzi scrie în două legi că trebuie referendum, altfel nu pot fi comasate localitățile, nici împărțite. Deci trebuie un referendum în fiecare localitate. Dacă tu vrei să-l faci din pix, din București, ok, nu ții cont de voința oamenilor, dar nu este bine”, a explicat Kelemen Hunor.
„Sunt și localități unde tu, ca să faci o localitate cu peste 1.500 de locuitori, trebuie să aduni satele pe o rază de 30-40 de kilometri, fiindcă asta este geografia României, în Munții Apuseni sau în Secuime, în anumite zone din Secuime, sau în Țara Moților”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a avertizat că „noi nu putem să facem din mușchi o comasare, fiindcă va ieși foarte, foarte rău”.
Întrebat dacă România își permite să aștepte consultări îndelungate, în condițiile în care unele referendumuri pentru comasarea localităților au eșuat, Kelemen Hunor a susținut că oamenii pot fi convinși prin argumente.
„Oamenii nu sunt iraționali. Oamenii înțeleg dacă tu mergi cu argumente și dacă ții cont de realitatea din comunitatea respectivă”, a afirmat acesta.
Liderul UDMR a respins și posibilitatea ca localitățile care refuză comasarea să fie constrânse financiar.
Acesta a reiterat că UDMR nu se opune reformei administrative, dar solicită dezbateri și consultări.
„Noi nu suntem împotrivă. Dar noi cerem dezbateri reale, discuții, argumente și să-i convingem pe oameni. Dacă vreți să faceți o reformă, da, mergeți și trebuie să-i convingeți pe oameni”, a adăugat Kelemen Hunor.
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Potrivit ministrului, una dintre problemele semnalate vizează raportarea unor persoane decedate în documentele transmise Comisiei Europene. Manole a explicat că, în fișierele Excel întocmite pentru centralizarea datelor, în dreptul unor persoane apărea mențiunea „decedat” sau „decedată”.
Ministrul a subliniat că simpla apariție a acestei mențiuni nu demonstrează automat că neregulile au fost comise cu intenție, însă consideră că procedura de verificare a documentelor a fost insuficientă și neprofesionistă.
„A scrie „decedat” în Excel nu s-a întâmplat așa, în mod spontan. A scris cineva acolo”, a afirmat Florin Manole, luni, la Antena 3 CNN.
Acesta a adăugat că persoanele responsabile de verificarea centralizărilor ar fi trebuit să observe mențiunile și să clarifice situația înainte ca documentele să fie transmise la Bruxelles.
Ministrul a explicat că procesul de dezinstituționalizare a fost unul de durată, care a presupus modificări legislative și normative, precum și colaborarea autorităților locale din întreaga țară, indiferent de culoarea politică a conducerii acestora.
Potrivit lui Manole, raportările au fost realizate în lunile iulie și august, conform calendarului stabilit. În cadrul centralizării transmise Comisiei Europene au fost incluse și informații potrivit cărora unele persoane decedaseră.
Ministrul a precizat că verificările ulterioare au scos la iveală probleme în documentele respective, iar observațiile Comisiei Europene au vizat tocmai neconformitățile raportărilor.
Întrebat despre suma pe care România ar putea să o piardă, Florin Manole a indicat un maximum de 70 de milioane de euro. Ministrul nu a prezentat însă o valoare finală a eventualei corecții financiare.
De asemenea, ministrul Muncii a fost întrebat și despre salarizare și despre contribuțiile sociale pentru contractele part-time, care sunt calculate în anumite condiții prin raportare la salariul minim. Manole a precizat că există o inițiativă legislativă aflată în Parlament, dar nu a anunțat o decizie privind schimbarea actualei proceduri.
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
„Aici nu e de negociat nimic”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV. Ministrul a amintit că anul trecut, într-o vizită la un spital, a văzut personal medical cu inele care ieșeau prin mănuși și cu unghii false prea lungi. „Există legislație care nu se respectă și a trebuit să intervin rapid”, a spus el.
Rogobete a amintit și de protestul de anul trecut al unor angajați din sistem, care s-au opus cererii lui sub numele „Nu renunțăm la verighetă”. Ministrul spune că mesajul lui a rămas același.
„Regulile pentru controlul infecțiilor nosocomiale sunt foarte clare. Cine le respectă, felicitări. Cine nu le respectă și insistă să nu le respecte, eu asigur persoanele acelea că nu vor mai lucra în sistemul de sănătate”, a declarat el.
Ministerul pregătește acum un program prin care tot personalul din ATI va trebui să urmeze, o dată la doi ani, un curs despre controlul infecțiilor.
„Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu”, a spus Rogobete. Negocierile și dezbaterile nu au dat rezultate în condițiile în care regulile sunt clare, ceea ce îl face pe ministru să fie mai ferm.
Între timp, legislația a fost deja schimbată: secțiile mari de ATI își pot angaja propriul epidemiolog, iar cele mici, un asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor. Personalul din ATI a participat și la cursuri regionale despre noile reguli.
În două-trei săptămâni, ministerul vrea să pună în dezbatere publică un nou program de finanțare pentru combaterea infecțiilor din spitale. Din acești bani, spitalele vor cumpăra direct consumabile, materiale sanitare și echipamente de protecție pentru personal și aparținători.
Rogobete vrea să extindă și registrul digital pentru raportarea infecțiilor din spitale, testat în proiectul-pilot de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.
Anunțul a fost făcut de noul ministru al Mediului, luni seara, la Antena 3 CNN, care a invocat lipsa fondurilor, absența unor documente justificative și problemele legate de operarea aeronavei.
Ministrul a declarat că nu a găsit în instituție un document oficial din partea Comisiei Europene care să explice de ce achiziția avionului a fost scoasă din proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Intotero a precizat că a contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a verifica dacă există o astfel de corespondență.
„Nu avem un document oficial de la Comisia Europeană. Am contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. (…) Nu mi-au pus la dispoziție un document din care să reiasă într-adevăr”, a afirmat ministrul.
Aceasta a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost luată decizia de a continua procedura, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, nu exista o confirmare documentată a motivelor pentru care componenta privind avionul fusese eliminată din finanțarea europeană.
Natalia Intotero a afirmat că nu consideră normal ca noua conducere a ministerului să preia o procedură de achiziție fără finanțare clară și fără toate documentele necesare.
„Cert este că nu mi se pare normal să mi se arunce în brațe acest cartof fierbinte, acest contract cu acest avion, în condițiile în care banii nu sunt”, a declarat aceasta.
Întrebată în ce stadiu se află procedura, ministrul a răspuns: „Eu astăzi am anulat această achiziție”.
Intotero a explicat că avionul ar fi avut nevoie de pilot și de servicii de mentenanță, iar Ministerul Mediului nu dispune de specialiști care să îl piloteze. În opinia sa, aceste costuri și necesități ar fi trebuit clarificate înainte de continuarea demersurilor pentru cumpărarea aeronavei.
Un alt aspect semnalat de ministru este faptul că sistemul LiDAR destinat instalării pe avion ar fi fost deja achiziționat, pentru aproximativ 22 de milioane de lei. În aceste condiții, anularea cumpărării aeronavei ridică problema utilizării echipamentului și a identificării unei soluții pentru continuarea proiectului.
Ministrul a spus că va discuta cu ceilalți membri ai Guvernului pentru a găsi o variantă prin care investiția să poată fi folosită și prin care să nu fie blocat jalonul 167 din PNRR.
Acest jalon vizează un proiect mai amplu de digitalizare a monitorizării pădurilor. Potrivit declarațiilor ministrului, proiectul include 1.050 de camere pentru monitorizarea transporturilor de lemn, 350 de puncte de monitorizare video, supraveghere prin satelit, un sistem LiDAR terestru și echipamentul LiDAR aerian destinat avionului.
Procedura pentru achiziționarea aeronavei a fost lansată de Ministerul Mediului în aprilie 2025. Valoarea estimată a contractului era de 19.920.000 de lei, fără TVA, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 28 mai 2025.
Avionul urma să fie utilizat pentru colectarea datelor LiDAR și fotogrammetrice necesare supravegherii, controlului și monitorizării pădurilor. Documentația prevedea scanarea unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați, în mai puțin de 300 de ore de zbor efectiv.
Întrebat, la TVR 1, când vor deveni operaționale primele capabilități militare achiziționate prin SAFE, ministrul Apărării a spus că „sunt programe care încep cu termene de livrare din 2027 și urmează 2028-2029, până în 2030”.
Ștefan Radu Oprea a precizat că există și programe pentru care contractele nu au fost încă semnate și că intenționează să discute cu partenerii selectați pentru accelerarea acestora. Printre priorități se află echipamentele destinate securității la Marea Neagră.
„Sunt, însă, în mod deosebit, să încercăm să le accelerăm și voi face aceste discuții cu partenerii care au fost selectați. Vorbesc despre cele care sunt pentru siguranța la Marea Neagră. Ne interesează programul de radare, pentru că avem nevoie să vedem mai bine, să vedem din timp, să putem prevedea mai bine”, a afirmat ministrul.
Acesta a explicat că detectarea cât mai timpurie a amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor care ar putea pătrunde pe teritoriul României, oferă militarilor mai mult timp pentru a interveni.
„Cu cât perioada de timp este mai îndelungată în care ai văzut o potențială amenințare, o dronă care poate să treacă și pe teritoriul României, cu atât este mai bine pentru noi. Odată că putem să ridicăm avioane, elicoptere sau să încercăm prin alte metode să oprim acele drone dacă trec pe teritoriul României”, a explicat Oprea.
„Cu cât ești într-o zonă unde poți face angajarea, cu atât este mai bine. Pentru că nu poți să angajezi dacă ești pe teritoriul României, dacă este deasupra unui oraș, unui sat”, a adăugat acesta.
Întrebat când vor ajunge în România sistemele de radar destinate supravegherii zonei Mării Negre, ministrul a precizat că acordurile au fost deja încheiate și că lucrările sunt în desfășurare.
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
„M-am săturat de orgoliile unor profesori, m-am săturat și de orgoliile unor universități, m-am săturat și de orgoliile comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV.
El spune că a încercat în mandatul trecut să schimbe mentalitățile prin dialog. „Am încercat cu vorba bună, am încercat cu ședințe, am încercat cu dialog, am încercat cu echilibru”, a explicat ministrul.
Pentru că nu a reușit, a început noul mandat cu schimbarea comisiilor de specialitate din minister, inclusiv a celor care aprobă recunoașterea diplomelor.
Rogobete a dat exemplul unui tânăr medic specialist care vrea să se întoarcă din Franța ca să lucreze în România. „Nu se poate ca ministrul Sănătății să aștepte 120 de zile după o comisie de specialitate pentru a echivala diploma de medic specialist”, a spus el.
Potrivit ministrului, în loc să se bucure că specialiștii cu experiență în alte țări europene vor să revină acasă, unele cadre didactice întârzie semnarea ordinului de ministru cu trei până la șase luni.
Rogobete spune că a analizat toate comisiile și că primele modificări vor apărea de săptămâna viitoare.
„Consider că dacă un cadru didactic nu sprijină dezvoltarea sistemului de sănătate, nu încurajează tânăra generație și nu are capacitatea de a lăsa în urma lui urmași din punct de vedere profesional, nu are ce căuta în relație cu Ministerul Sănătății, sau cel puțin cât sunt eu ministru acolo”, a declarat el.
Ministrul spune că, în acest mandat, va da o atenție mai mare decât înainte medicilor rezidenți și specialiștilor tineri, pentru că „ei sunt viitorul sistemului de sănătate”.
Printre prioritățile anunțate se află și plata gărzilor pentru rezidenți, indiferent de anul de studiu. Rogobete spune că, în prezent, rezidenții din primii trei ani fac cinci, șase sau chiar șapte gărzi pe lună neplătite.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, unul dintre invitații de la botezul fiului lui Alfred Simonis, spune că valul de critici după petrecerea de la Timișoara nu ar fi fost atât de mare dacă oamenii nu ar fi fost „sărăciți” de fostul premier Ilie Bolojan.
Rogobete a vorbit luni seară, la B1 TV, despre dezbaterea publică stârnită de petrecerea de sâmbătă de la Timișoara. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, și-a botezat atunci cel de-al treilea fiu, iar naș a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pentru invitați a cântat artistul italian Al Bano.
„Cred că n-ar fi existat nivelul acesta foarte ridicat de dezbatere publică pe acest subiect dacă oamenii n-ar fi fost sărăciți în ultimul hal, în ultima perioadă, de către Ilie Bolojan”, a declarat Rogobete.
Ministrul l-a acuzat pe Bolojan că a creat tensiuni financiare și economice și că a împărțit oamenii în „buni și răi” pentru a-și construi imaginea de „salvator al țării”. „Cred că Bolojan a făcut mare rău României, în sensul în care a creat cea mai mare criză financiară, economică. Oamenii o duc rău, oamenii simt această criză în propriul buzunar”, a spus el.
Potrivit lui Rogobete, în acest context, „orice scenă de acest gen amplifică foarte mult dezbaterea din spațiul public”.
Printre invitații de la Timișoara s-au aflat fostul premier Marcel Ciolacu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și soțul acesteia, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, Paul Stănescu, ministrul Muncii, Florin Manole, și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila. În spațiul public au fost discutate mai ales ținutele unor invitați și costurile petrecerii.
Burnham a declarat că subiectul trebuie analizat pe baza datelor și a dovezilor, fără ca menținerea în afara sistemului de liberă circulație să reprezinte o condiție obligatorie în eventualele negocieri.
Într-un interviu acordat publicației The Sunday Times, Andy Burnham a afirmat că natura imigrației în Marea Britanie s-a schimbat după Brexit. Potrivit acestuia, mai mulți cetățeni străini se stabilesc permanent în țară, în loc să se întoarcă în statele de origine.
„Cred că trebuie să existe o dezbatere foarte riguroasă, bazată pe fapte și pe dovezi”, a declarat Burnham, potrivit publicației britanice.
Declarațiile sale lasă deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție în privința regulilor care guvernează circulația persoanelor între Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Burnham a sugerat că menținerea în afara sistemului european de liberă circulație nu ar trebui să fie o condiție de la care autoritățile britanice să nu accepte nicio abatere în cadrul negocierilor.
Libera circulație a persoanelor a permis cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene să se deplaseze și să locuiască în alte țări membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara a renunțat la acest regim pentru cetățenii europeni, introducând un sistem de imigrație bazat pe reguli naționale, inclusiv criterii privind eligibilitatea pentru muncă.
O eventuală revenire la libera circulație ar putea modifica regulile aplicabile cetățenilor europeni care doresc să locuiască sau să muncească în Regatul Unit. Totuși, declarațiile citate de The Sunday Times nu reprezintă un anunț oficial privind adoptarea unei asemenea măsuri.
Subiectul rămâne unul sensibil în dezbaterea politică britanică, în condițiile în care controlul imigrației a fost una dintre temele importante ale campaniei pentru Brexit.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Avertismentul vine la câteva ore după ce administrația aeroportului a anunțat reluarea zborurilor prin două terminale, în urma suspendării operațiunilor la începutul lunii octombrie.
Yahya Saree, purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, a declarat duminică faptul că aeroportul King Khalid rămâne o „țintă militară” și că operațiunile împotriva acestuia vor continua, scrie Reuters.
Oficialul le-a transmis companiilor aeriene, angajaților aeroportului și călătorilor să evite utilizarea acestuia.
Sâmbătă seara, administrația aeroportului a anunțat că, începând de duminică, Terminalul 1 va fi destinat zborurilor interne, iar Terminalul 2 va deservi zborurile internaționale operate de transportatorii naționali.
Operațiunile aeroportului au fost oprite pe 10 octombrie, în urma unui atac revendicat de rebelii Houthi, în care 13 persoane au fost ucise și peste 300 au fost rănite. Potrivit Reuters, acesta a fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu.
Suspendarea zborurilor a fost prelungită două zile mai târziu.
Rebelii Houthi au lansat în repetate rânduri rachete balistice și drone asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, folosind aceste atacuri pentru a pune presiune asupra regatului, aliat al Statelor Unite, în contextul conflictului regional.
Arabia Saudită și-a intensificat recent implicarea militară în Yemen, lansând atacuri asupra rebelilor Houthi și sprijinind o contraofensivă a guvernului yemenit.
Aceste evoluții au loc după ce rebelii au preluat, luna trecută, teritorii strategice de-a lungul coastei Mării Roșii.
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
După trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Următoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
Noul aeroport internațional Western Sydney este situat în Badgerys Creek, la aproximativ 60 de kilometri vest de centrul orașului Sydney. Acesta va permite companiilor aeriene să opereze zboruri la orice oră, oferind acces la o zonă cu o populație în creștere și diversă din punct de vedere etnic, scrie Reuters.
Aeroportul existent din Sydney, situat mai aproape de centrul de afaceri al orașului, permite decolări și aterizări doar între orele 6:00 și 23:00. Restricțiile limitează opțiunile de programare a zborurilor în comparație cu alte mari orașe australiene, precum Melbourne.
„Pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, Australia deschide un aeroport major nou. Este un moment important, pregătit de-a lungul mai multor decenii”, a declarat premierul australian Anthony Albanese, într-un comunicat.
„Sunt foarte mândru să îl inaugurez oficial”, a adăugat acesta.
Compania aeriană low-cost Jetstar, divizia de buget a Qantas, urma să opereze duminică primul zbor de plecare al noului aeroport, cu destinația Gold Coast, potrivit unui comunicat al administrației aeroportuare.
Aeroportul are o capacitate de peste 80 de milioane de mișcări de pasageri anual, conform informațiilor prezentate de operator. Această unitate de măsură se referă la totalul pasagerilor care sosesc și pleacă, nu la 80 de milioane de persoane distincte.
Deschiderea pentru pasageri vine după ce zborurile cargo au început să opereze pe aeroport în luna iulie.
Aeroportul a fost construit pe un teren de 1.780 de hectare, achiziționat de guvernul federal australian în anii 1980.
Construcția a fost finalizată în iulie 2025, după șapte ani de lucrări și aproximativ 15 ani de planificare.
Un bărbat de 43 de ani din Alba Iulia ar fi intrat, în seara de sâmbătă, 24 octombrie, în zona de control al accesului din sediul Poliției Municipiului Alba Iulia, cu o armă de tip airsoft și o grenadă folosită în jocurile de airsoft.
Acesta le-ar fi îndreptat către polițistul aflat în serviciu și i-ar fi cerut să îl împuște, potrivit IPJ Alba.
Bărbatul a fost imobilizat și încătușat de polițiștii aflați în sediu. Ulterior, la fața locului au ajuns și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
În urma controlului corporal, polițiștii au descoperit asupra bărbatului și un briceag. Agentul de poliție nu a fost rănit în urma incidentului, precizează IPJ Alba.
În acest caz, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a început cercetările pentru a stabili toate împrejurările în care s-a produs incidentul.
Revista presei 