Login
La Euronews România, Kelemen Hunor a fost întrebat despre declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care vorbește des despre ce ar trebui să facă guvernul, în timp ce premierul tace.
„E un guvern PSD, asta e clar”, a răspuns liderul UDMR.
Potrivit lui Kelemen, „responsabilitatea politică e a PSD”, pentru că premierul și miniștrii tehnocrați nu au candidat la alegeri.
„Luca Niculescu nu a fost ales la alegeri de nimeni. Și dacă guvernul nu dă roade, cine plătește? Fiindcă politic va plăti cineva”, a spus Kelemen Hunor.
Din acest motiv, liderul UDMR consideră că implicarea liderilor PSD este „corectă și legitimă”. Totuși, a subliniat el, Niculescu este premierul „politic, juridic, constituțional și administrativ”: el semnează, conduce guvernul și ședințele acestuia.
Întrebat la Euronews România de ce premierul a vorbit foarte puțin în primele două săptămâni de mandat, Kelemen Hunor a spus că Niculescu nu vrea „să facă balet mediatic”.
„Eu nu cred că guvernarea este un balet mediatic continuu, permanent”, a declarat liderul UDMR.
Guvernul Niculescu împlinește marți două săptămâni de la învestire. Potrivit lui Kelemen Hunor, ar fi „incorect” și „superficial” să tragă deja concluzii. El a amintit că Niculescu vine din diplomație și are încă de înțeles cum funcționează guvernul.
Kelemen Hunor spune că premierul va fi testat la primele decizii grele și la primele conflicte dintre miniștri, mai ales la rectificarea bugetară, când trebuie să decidă „de aici pleacă banii, acolo se duc banii”.
„Am fost în câteva guverne, nu există guvern fără tensiuni, fără conflicte. Guvernul nu este raiul, acolo unde toată lumea trăiește în armonie”, a spus el.
Agricultura, sănătatea, educația, asistența socială și cultura sunt domeniile care vor pune cea mai mare presiune pe buget în guvernul Niculescu, spune liderul UDMR.
Primul domeniu este agricultura, care va insista din cauza așteptărilor și a restanțelor. Liderul UDMR spune că anul a fost foarte greu pentru fermieri, din cauza secetei și a concurenței produselor din Ucraina.
Sănătatea va cere și ea bani, pentru că este „un serviciu esențial”, iar fără bani presiunea devine uriașă, indiferent cum e condus ministerul. Situația e asemănătoare în educație și în asistența socială.
Kelemen Hunor a pomenit și domeniul care îi stă „foarte aproape”: cultura. „Există câteva zone unde trebuie să dai bani indiferent cât de săracă e țara”, a spus el.
La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.
„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.
Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.
Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.
„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.
Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.
„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.
Marian Neacșu, social-democratul propus pentru a prelua Ministerul Afacerilor Interne în cabinetul lui Luca Niculescu, a declarat luni că schimbul de poziții în stat dintre PNL și PSD este un exercițiu benefic.
„Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția”, a transmis Marian Neacșu, după audierea sa din Parlament.
Dacă Guvernul propus de Luca Niculescu va trece de votul de învestire din Parlament, PNL și USR ar urma să treacă în opoziție, iar PSD se va întoarce, din nou, la Palatul Victoria.
Marian Neacșu a fost și unul dintre numele vehiculate recent pentru șefia Curții de Conturi. Deși el intenționează acum să preia Ministerul de Interne, social-democratul a declarat că se va gândi foarte serios dacă va fi pus în fața acestei alegeri.
„În măsura în care se va ivi vreo oportunitate și se poate ca să se ivească începerea procedurilor pentru obținerea președinții Curții de Conturi, mă gândesc foarte serios”, a declarat viitorul ministru PSD.
Neacșu a mai spus că încă nu se știe când vor avea loc procedurile în urma cărora ar urma să fie desemnat președintele Curții de Conturi.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că relația sa cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe o colaborare instituțională și a subliniat că fiecare dintre cei implicați în conducerea țării are propria responsabilitate.
„În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a mai spus că, atunci când a acceptat funcția, era conștient de dificultățile pe care urma să le întâmpine și că responsabilitatea mandatului trebuia dusă la îndeplinire.
Referitor la sprijinul pe care l-ar fi putut primi din partea președintelui și a partenerilor politici, Bolojan a afirmat că ajutorul suplimentar este important în perioadele dificile.
„Oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri, din altă parte, este binevenit”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni, în contextul prezentării bilanțului celor aproape 16 luni de mandat în fruntea Guvernului.
România ar putea pune capăt marți unei crize politice care durează de cinci luni, dacă Parlamentul va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu.
Potrivit unei analize POLITICO, noua formulă de guvernare urmărește să limiteze amenințarea reprezentată de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care conduce în sondaje, însă ar urma să dureze doar șase luni.
„România este pe cale să pună capăt, mâine, unei paralizii politice de cinci luni, un nou prim-ministru urmând să preia funcția după trei încercări eșuate”, notează POLITICO în analiza sa.
După săptămâni de negocieri intense, perspectiva alegerilor anticipate a determinat Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, și Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, să ajungă la un acord pentru susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu.
Potrivit POLITICO, „PSD se va alătura cabinetului, în timp ce PNL va rămâne în afara acestuia”.
Una dintre principalele priorități ale social-democraților este adoptarea, până la sfârșitul lunii noiembrie, a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții, orientând Bucureștiul departe de austeritate și unind partidele într-o nouă coaliție durabilă, a declarat liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-un interviu pentru Playbook”.
„România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate”, a afirmat Sorin Grindeanu pentru publicație.
Potrivit analizei, această abordare „îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală”.
„PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, a explicat el, forțând astfel noua administrație să își asigure sprijinul politic vot cu vot.”, explică POLITICO.
În aceste condiții, deși noul Guvern care va fi condus de Luca Niculescu ar putea fi învestit, nu există garanția unei majorități stabile pe termen lung.
Criza politică a început după ce, în luna mai, PSD „a dărâmat coaliția pe care o forma cu PNL și cu partidul pro-european Uniunea Salvați România (USR), aliindu-se în acest demers cu AUR”.
Potrivit POLITICO, reformele nepopulare pentru reducerea datoriei publice „împinseseră o parte din electoratul PSD către AUR”.
Totodată, pentru că încrederea dintre foștii parteneri de guvernare s-a deteriorat atât de mult, PNL și USR refuză acum să mai formeze un Guvern alături de social-democrați.
În interviul acordat POLITICO, Sorin Grindeanu a făcut o distincție între voturile din Parlament și alianțele politice, „precizând că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, din cauza divergențelor profunde privind Europa și securitatea națională”.
„Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR”, a declarat Grindeanu.
Poziția liderului PSD a venit în contextul în care AUR se află pe primul loc în sondaje, potrivit analizei POLITICO, iar criza politică a alimentat incertitudinea privind viitoarea guvernare.
Sorin Grindeanu speră acum, potrivit POLITICO, „să îi convingă pe foștii săi parteneri de coaliție să se reunească peste șase luni, însă pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare”.
„În caz contrar, sincer vorbind, AUR își va crește [sprijinul]”, a avertizat el.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
Bolojan a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, și a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a descris mandatul său drept unul intens, marcat de crize interne și externe și de provocări economice și sociale. El a susținut că, în iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier.
Printre problemele cu care s-a confruntat Guvernul la începutul mandatului, Bolojan a enumerat deficitul bugetar de 9,3%, creșterea economică bazată pe consum pe datorie, blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscul pierderii fondurilor europene și fragmentarea societății după anularea alegerilor.
Potrivit premierului, Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în România și solicitau măsuri concrete, cu efecte imediate, în locul unor noi promisiuni.
Ilie Bolojan a afirmat că măsurile de ajustare bugetară au fost inevitabile și că, în lipsa unei reforme ordonate, România s-ar fi confruntat cu o criză care ar fi afectat întreaga țară și fiecare familie.
Premierul a explicat că majorarea TVA a fost necesară pentru a aduce rapid venituri la buget și pentru a reduce deficitul.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a recunoscut că unele decizii au fost dificile și că românii au resimțit efectele măsurilor asupra nivelului de trai. El a subliniat că în spatele cifrelor economice se află familii, angajați, antreprenori și pensionari care au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a spus premierul.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în această perioadă și a susținut că măsurile adoptate au contribuit la corectarea dezechilibrelor bugetare.
În bilanțul prezentat luni, premierul a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în a doua jumătate a anului 2025 și că România va continua ajustarea și în 2026, pentru a ajunge la ținta anunțată.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, execuția bugetară din primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Premierul a indicat o diminuare de 1,53 puncte procentuale.
Bolojan a mai declarat că România a evitat retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce a permis menținerea posibilității de finanțare a deficitului bugetar.
În ceea ce privește investițiile, premierul a susținut că valoarea acestora a crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei. Potrivit acestuia, peste două treimi din această sumă au reprezentat plăți pentru proiecte europene.
Cheltuielile de personal ale statului au însumat 122 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform cifrelor prezentate de premier.
Premierul a admis că măsurile de ajustare au fost însoțite de o scădere a consumului și de o încetinire a creșterii economice. El a susținut însă că aceste efecte au fost legate de renunțarea la un model economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi.
„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a catalogat acest tip de consum drept „toxic” și a afirmat că România a ieșit astfel dintr-un model economic pe care l-a descris drept o iluzie.
În ultimele zile, mai mulți liberali numiți în funcții guvernamentale au început să își anunțe demisiile, după ce Bolojan le-a cerut să renunțe la posturi.
În cadrul prezentării, premierul urmează să treacă în revistă principalele măsuri adoptate în timpul mandatului, rezultatele obținute și situația economică și bugetară a țării. Declarațiile sale vin înaintea votului care va stabili dacă noua echipă guvernamentală poate prelua mandatul.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul Executiv are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
PNL a anunțat că va susține învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a decis să intre în opoziție. Sprijinul liberalilor este prezentat drept unul necesar pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, fără ca formațiunea să participe la guvernare.
Dacă Parlamentul aprobă învestirea, Ilie Bolojan va încheia mandatul de premier, iar noul Guvern va prelua responsabilitatea conducerii Executivului.
Partidul Național Liberal le-a cerut membrilor de partid care dețin funcții în administrația locală să își depună demisiile, spune surse liberale pentru MEDIAFAX. Mai mulți prefecți și subprefecți și-au înaintat deja cererile. Termenul-limită impus de PNL este luni, ora 18:00.
Prefectul Constanței, liberalul Adrian-Teodor Picoiu, a anunțat că și-a depus demisia luni, deși avea în plan să o facă până la învestirea Guvernului Niculescu. Mai mult, el spune că demisia sa vine în urma unei decizii luate la nivel național, în forurile PNL.
„În urma deciziei forului central al PNL, demisia mea a fost înaintată cabinetului primului ministru astăzi. Demisia se validează prin Hotărâre de Guvern de revocare a mandatului de prefect. Până la emiterea acesteia voi asigura continuitatea activitatii Instituției Prefectului”, a transmis Picoiu.
Mai mulți liberali, din toată țara, și-au depus deja demisiile. Inclusiv membri din echipa guvernamentală a lui Ilie Bolojan, de la Palatul Victoria, au anunțat că pleacă din funcție.
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, și-a făcut publică decizia, pe Facebook.
„A fost o onoare!”, a scris Dogioiu.
Cristina Pocora, secretar de stat în Guvernul Bolojan, a anunțat și ea, încă din această dimineață, că și-a depus demisia.
„Da, plec atunci când trebuie. Când legea o cere, când respectarea unei decizii politice o impune sau când ceea ce cred nu-mi permite să rămân. PNL a decis să meargă în opoziție. Mi-am depus demisia din funcția de Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. Este firesc să îmi asum decizia partidului din care fac parte și prin propriile fapte”, a transmis secretarul de stat, printr-o postare pe Facebook.
Ilie Bolojan va face declarații luni, la ora 18:30, în cadrul unei ultime conferințe de presă de la Palatul Victoria. Premierul urmează să își prezinte concluziile mandatului său, dar și ce lasă în urmă Guvernului Niculescu.
Daniel Zamfir, ministrul social-democrat propus pentru Economie în Guvernul Niculescu, a declarat luni că va da afară toate persoanele angajate de USR în minister, dacă acestea au fost acceptate doar pe criterii politice.
„În primul rând, ceea ce vreau să știți de la bun început, că voi face un audit la tot ceea ce înseamnă atât companiile, cât și desemnarea în acele consilii administrații și administratorii speciale care sunt acolo. Nu o să plec de la premiza, dăm afară tot ce înseamnă de la USR, dar vă asigur, cei care au fost numiți pe criterii politice, fără nicio competență, categoric vor trebui să plece”, a declarat Zamfir, din Parlament.
Viitorul ministru PSD susține că ar cunoaște situația posturilor și le-a transmis public angajaților din Ministerul Economiei să plece din funcții, până la venirea sa.
„Eu le dau un semnal de acum și le spun că ar fi bine să nu-i mai găsesc în acele funcții, pentru că pe cei care știu bine cum au ajuns acolo”, a concluzionat viitorul ministru PSD.
PSD a criticat anterior măsurile implementate de Guvernul Bolojan, în urma cărora mai mulți angajați ai statului și-au pierdut locurile de muncă, în ultimul an.
Daniel Zamfir a fost audiat luni de comisiile reunite ale Parlamentului, în cadrul procesului de învestire a Guvernului Niculescu. Cel propus de PSD a obținut un aviz favorabil din partea aleșilor, fiind votat de peste 48 de parlamentari.
Proiectul a beneficiat de un sprijin politic larg, dar a stârnit nemulțumirea industriei alcoolului, care avertizează asupra efectelor economice ale noilor măsuri, potrivit rapporteur.com.
Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a aprobat proiectul joi seară. Interdicția privind vânzările pe timpul nopții ar urma să se aplice la nivel național, cu excepții pentru baruri, restaurante și aeroporturi.
Legea trebuie să treacă și de Senat pentru a intra în vigoare.
Restricții similare există deja în mai multe dintre cele mai mari orașe ale țării, printre care Varșovia, Cracovia și Gdańsk.
Autoritățile locale susțin că limitarea vânzărilor nocturne a contribuit la reducerea incidentelor asociate consumului de alcool.
Guvernul speră ca noile reguli să ducă la o scădere suplimentară a consumului.
Există deja o tendință descendentă pentru principalele trei categorii de băuturi: bere, vin și băuturi spirtoase.
Proiectul prevede și dublarea taxelor pentru licențele de comercializare a alcoolului, precum și interzicerea publicității și promovării tuturor băuturilor alcoolice. Măsura ar elimina inclusiv posibilitatea de a face reclamă la bere, permisă în prezent în anumite condiții.
Încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi cuprinse între 7.000 și 233.000 de euro sau pedepse neprivative de libertate.
Restricțiile ar viza și variantele fără alcool ale băuturilor comercializate sub aceleași mărci ca produsele alcoolice.
Astfel, interdicția ar include berea 0,0% și băuturile spirtoase fără alcool, dacă acestea folosesc aceleași denumiri și sigle ca variantele lor alcoolice.
Susținătorii proiectului consideră că promovarea acestor produse poate funcționa ca o formă indirectă de publicitate pentru alcool, practică cunoscută drept publicitate prin substituție.
Inițiativa se bucură de un sprijin important în rândul populației. Un sondaj realizat la începutul lunii octombrie de Ogólnopolska Grupa Badawcza pentru Fundația GrowSPACE a arătat că 80,2% dintre respondenți susțin proiectul.
Votul din Seim a confirmat sprijinul politic larg: 400 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, în timp ce 29 s-au opus.
Industria alcoolului contestă însă mai ales restricțiile privind publicitatea.
Bartłomiej Morzycki, directorul general al Asociației Berarilor din Polonia, a avertizat înaintea votului că interzicerea reclamelor la bere ar putea afecta finanțarea sportului și a evenimentelor culturale.
Potrivit acestuia, berăriile ar putea pierde motivația economică de a sponsoriza festivaluri de muzică sau cluburi sportive.
Industria vinului din Polonia a obținut unele concesii în cadrul negocierilor legislative.
Partidul Popular Polonez (PSL) a susținut amendamente care exclud de la restricțiile publicitare anumite evenimente dedicate asocierii vinului cu mâncarea.
Excepțiile vizează manifestări educaționale, de turism viticol și turism culinar, precum târguri, festivaluri și sărbători ale recoltei strugurilor.
Acestea pot include prezentări, prelegeri și degustări de vin, cu plată sau gratuite.
Proiectul urmărește astfel să limiteze promovarea comercială a alcoolului, dar păstrează anumite forme de promovare în contexte educaționale, gastronomice și turistice.
Următorul pas este examinarea legii de către Senatul Poloniei.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Deputatul AUR DanTănasă compară situația politică din Spania cu cea din România și susține că, în timp ce guvernul spaniol a ales să apeleze la electorat după pierderea majorității parlamentare, autoritățile de la București încearcă să evite alegerile anticipate.
„În loc să prelungească un blocaj și să pretindă că nimic nu s-a întâmplat, Sánchez a ales să lase electoratul să decidă”, este de părere deputatul AUR.
Potrivit lui Tănasă, România se află de mai multe luni într-un blocaj politic, iar partidele aflate la guvernare ar încerca să mențină actuala formulă politică.
Deputatul îl critică în acest context pe președintele Nicușor Dan pentru poziția exprimată în privința alegerilor anticipate.
Deputatul AUR susține că argumentul privind reacția investitorilor și a piețelor financiare nu poate avea prioritate în fața dreptului alegătorilor de a decide.
„Investitorii pot analiza România, creditorii pot cere garanții, piețele pot reacționa, dar niciunul dintre aceștia nu are vot în România”, afirmă Dan Tănasă.
Acesta susține că investitorii și creditorii pot decide dacă finanțează statul român și în ce condiții, însă nu ar trebui să aibă un rol în stabilirea formulei politice de guvernare.
În opinia deputatului AUR, argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea genera instabilitate temporară nu justifică prelungirea unei situații politice pe care o consideră blocată.
„Dacă alegerile sunt prezentate ca un pericol pentru România doar pentru că ar putea produce instabilitate temporară, atunci ce facem cu instabilitatea politică pe termen lung?”, întreabă Tănasă.
Dan Tănasă contestă și argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea produce aceeași configurație parlamentară și ar prelungi negocierile politice.
Deputatul afirmă că rezultatul unui scrutin nu poate fi cunoscut înainte ca românii să voteze și că anticiparea rezultatului ar însemna înlocuirea voinței alegătorilor cu propriile calcule politice.
„A presupune rezultatul unui scrutin înainte ca românii să voteze înseamnă, de fapt, să înlocuiești voința alegătorilor cu propriile calcule politice”, susține acesta.
În același timp, parlamentarul AUR afirmă că România are nevoie atât de stabilitate economică și responsabilitate financiară, cât și de respectarea mecanismelor democratice.
„Creditorii nu trebuie să primească drept de veto asupra politicii românești, iar votul cetățenilor nu poate fi pus pe ultimul loc”, mai spune Dan Tănasă.
Deputatul își încheie argumentația susținând că alegerile nu ar trebui tratate ca o amenințare dacă actuala configurație politică beneficiază de suficientă legitimitate.
„Într-o democrație, cetățeanul nu este o variabilă care trebuie protejată de propriul vot”, mai spune Dan Tănasă.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
„Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook.
De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24.
„Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul.
Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul.
„Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul.
Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare.
„Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul.
Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur.
Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”.
În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Criza politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan ar putea continua până în toamnă. Surse din PSD citate de Știrile ProTV.ro susțin că președintele Nicușor Dan ar putea desemna un nou premier abia în luna septembrie. Potrivit acelorași surse, liderul PSD Sorin Grindeanu ar urma să aibă o discuție cu șeful statului în perioada următoare, iar […] Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup.”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a mai spus Bolojan.
Premierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a economisi energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
Știre în curs de actualizare…
Revista presei 