Login
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Reprezentanții PACT pentru Galați afirmă că reacția publică a apărut odată cu marcarea primilor arbori care urmează să fie tăiați în cadrul proiectului de modernizare a Falezei Dunării.
Potrivit acestora, mulți gălățeni au realizat abia acum amploarea modificărilor prevăzute în proiect, pe motiv că nu ar fi existat o informare și o consultare publică suficiente înainte de elaborarea documentației tehnice.
Formațiunea susține că autoritățile ar fi trebuit să organizeze dezbateri publice înainte de realizarea proiectului, să prezinte variante alternative și să explice motivele pentru care au fost alese anumite soluții tehnice.
PACT pentru Galați consideră că proiectul nu reprezintă doar o modernizare a falezei, ci o schimbare majoră a conceptului urban al unuia dintre cele mai reprezentative spații publice din municipiu.
Potrivit reprezentanților formațiunii, aspectul viitor al Falezei Dunării ar fi trebuit stabilit în urma unei consultări extinse cu cetățenii, iar proiectanții să adapteze soluțiile la dorințele comunității.
Totodată, aceștia susțin că miile de semnături strânse pentru modificarea proiectului demonstrează existența unei nemulțumiri reale în rândul gălățenilor.
În acest context, PACT pentru Galați i-a invitat pe cetățeni să participe, începând cu ora 19:00, în zona Elice, la o întâlnire dedicată discutării proiectului și identificării unor soluții pentru protejarea habitatului natural al Falezei Dunării.
Reprezentanții formațiunii precizează că întâlnirea nu reprezintă un protest organizat în sensul Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, ci o reuniune spontană cu susținătorii și persoanele interesate de proiect.
Primăria Municipiului Galați a anunțat că lucrările de modernizare vor începe luni, 3 august 2026, iar accesul pe Faleza Dunării va fi restricționat pe durata intervențiilor.
„Începând de luni, 3 august 2026, pentru siguranța tuturor, accesul pe Faleza Inferioară a Dunării va fi restricționat, odată cu începerea lucrărilor de modernizare. Excepție va fi zona scărilor monumentale, unde accesul pietonal va fi permis, existând un culoar special pentru tranzitul utilajelor. Această zonă va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii septembrie, când încep lucrările și aici. Totodată, va fi închis și trotuarul de pe Faleza Superioară a Dunării. Vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis Primăria Municipiului Galați.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a discutat la telefon cu Magnus Brunner, comisarul UE responsabil cu afacerile interne și migrația, și cu Dubravka Šuica, responsabilă cu zona mediteraneană și demografia, despre criza migranților din Ceuta.
„Datorită eforturilor eficiente ale forțelor de ordine spaniole și marocane, nicio persoană nu a ajuns pe teritoriul Spaniei continentale sau în restul UE”, a declarat von der Leyen în mesajul său de pe X.
I held a conference call with Commissioners @magnusbrunner and @dubravkasuica for an update on the situation in Ceuta.
The good news is that the vast majority of those who arrived illegally have returned to Morocco, due to the effective work of Spanish and Moroccan law…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 1, 2026
„Acest lucru demonstrează de ce controlul frontierelor noastre europene este important. Dispunem de un sistem solid. Însă acesta trebuie consolidat și mai mult. Trebuie să rămânem vigilenți la fiecare punct de intrare critic și să menținem o coordonare strânsă între toate autoritățile”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Comentariul său vine după ce liderii din 22 de țări membre ale UE au solicitat sâmbătă organizarea unor discuții de urgență cu privire la această situație.
Von der Leyen a salutat apelul inițiat de liderii celor 22 de țări, afirmând că blocul are nevoie de „un proces de analiză a lecțiilor învățate pentru a îmbunătăți reziliența noastră europeană”.
„Combaterea migrației ilegale necesită solidaritate și un răspuns european unitar”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, ministerul spaniol de Interne a declarat sâmbătă că aproape toți cei 60.000 de migranți care au încălcat granița începând de miercuri au plecat, iar situația din Ceuta a revenit aproape la normal.
Liderii din 22 de țări din UE solicită o videoconferință extraordinară a miniștrilor de interne, calificând-o drept o „chestiune urgentă”, în contextul în care în ultimele zile, în Ceuta, au sosit zeci de mii de migranți.
Potrivit Euronews, solicitarea pentru o asemenea videoconferință a fost făcută prin intermediul unei scrisori, care a fost inițiată de Italia și Danemarca.
Scrisoarea a fost adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, dar și prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. O astfel de percepție ar încuraja noi încercări, ar submina încrederea în politica noastră comună în materie de migrație și ar avea repercusiuni asupra tuturor statelor membre”, se menționează în scrisoare, potrivit AFP.
Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul portughez Luís Montenegro și prim-ministrul luxemburghez Luc Frieden nu au semnat scrisoarea.
Madridul afirmă că aproape toți cei aproximativ 50.000 de migranți care au trecut joi granița din Maroc în Ceuta au fost repatriați, însă liderii UE au declarat că își exprimă îngrijorări „serioase” în legătură cu această situație.
În plus, premierul spaniol Pedro Sánchez a acuzat unele state membre ale UE de un răspuns „destul de asimetric” la criză.
„Majoritatea ne-au arătat sprijinul și solidaritatea lor și ne-au oferit asistență. Alții, însă, au ales să atace Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen”, a subliniat Sanchez în scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen.
Ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta, Guvernul italian a decis, vineri, să suspende Acordul Schengen privind libera circulaţie cu Spania. Anunțul a fost făcut de premierul italian Giorgia Meloni. Măsura va rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”.
„Guvernul a decis să suspende temporar regimul de liberă circulație din cadrul spațiului Schengen pentru legăturile maritime și aeriene cu Spania, reinstituind controalele la frontieră. Este vorba de o măsură extraordinară, adoptată pentru a proteja securitatea națională și a preveni eventualele repercusiuni asupra națiunii noastre. Măsura va rămâne în vigoare doar atât timp cât va fi necesar, acordându-se o atenție deosebită limitării oricărui impact asupra fluxurilor turistice de vară”, a scris Meloni într-un mesaj publicat pe X.
Și Franța a luat măsuri în contextul intrării în masă a migranților în Ceuta. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat vineri intensificarea controalelor la granița cu Spania.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a transmis pe X că la controale vor participa polițiști și militari.
Măsura a fost luată de teama că migranții care au intrat în număr mare în Ceuta ar putea circula apoi liber prin spațiul Schengen.
Revista presei 