Login
Timp de aproximativ cinci secole, începând cu anul 1300, Europa a cunoscut perioade de vreme neobișnuit de rece și condiții extreme, cunoscute în ansamblu sub denumirea de „Mica Epocă Glaciară”.
Transilvania, o regiune istorică din România de astăzi, a fost, de asemenea, afectată, dar informațiile despre cât de severe au fost condițiile erau împrăștiate în vechile registre ale orașelor, în registrele bisericilor, în jurnalele de călătorie și în jurnalele administrative și monahale, arată Phys.org.
Într-un studiu publicat în PLOS Climate, cercetătorii descriu în detaliu modul în care au analizat cu atenție sute de pagini vechi de secole pentru a vedea dacă pot reconstitui detalii climatice referitoare la secolul al XVII-lea. Această perioadă era deja cunoscută ca unul dintre cele mai reci intervale ale Micii Epoci Glaciare.
Echipa, condusă de Ovidiu Răzvan Gaceu de la Universitatea din Oradea a colectat 937 de relatări scrise din 68 de localități din Transilvania. Pe măsură ce citeau, au împărțit informațiile în mai multe categorii. Acestea includeau mențiuni explicite despre vreme; indicii indirecte, precum întârzierea maturării recoltelor și înghețarea râurilor; precum și consecințe, cum ar fi referiri la recoltele distruse și creșteri bruște ale prețurilor alimentelor.
Pentru a elimina informațiile potențial incorecte, doi cercetători au evaluat fiecare relatare, păstrând doar evenimentele confirmate de mai multe surse. De asemenea, au comparat concluziile lor cu dovezile fizice provenite din gheața din peșteri și inelele copacilor.
„Dovezile documentare istorice ilustrează nu numai apariția anomaliilor climatice, ci și modul în care comunitățile au perceput, au trăit și au reacționat la stresul de mediu”, a scris echipa.
Înregistrările au identificat 55 de ierni excepțional de aspre în secolul al XVII-lea, dintre care 36 au avut loc între 1645 și 1700. Totuși, au existat și momente de respiro de la scăderea bruscă a temperaturilor, iar locuitorii se bucurau încă, ocazional, de veri toride și ierni blânde.
Analizând tiparele meteorologice specifice, precipitațiile excesive și alte condiții neobișnuit de umede au fost raportate mult mai des decât secetele, deși acestea au avut loc și ele.
Și care a fost impactul extremelor climatice? Poate că nu este surprinzător faptul că acestea au contribuit la recoltele slabe, la creșterea vertiginoasă a prețurilor alimentelor, la foametea generalizată și la condiții care au favorizat răspândirea bolilor precum ciuma. Vremea aspră nu a făcut decât să înrăutățească viața de zi cu zi a populațiilor deja afectate de războaie și instabilitate politică.
Conform studiului, factorii care ar fi putut contribui la răcirea regională au fost activitatea solară scăzută (activitate redusă a Soarelui), erupțiile vulcanice și schimbarea curenților de vânt. Cu toate acestea, cercetătorii nu au putut stabili în ce măsură a contribuit fiecare factor la condițiile meteorologice din Transilvania.
„Anomaliile climatice ar trebui, așadar, înțelese ca factori de stres agravanți care ar putea intensifica aceste presiuni existente, mai degrabă decât ca singurele cauze ale foametei, epidemiilor sau perturbărilor sociale mai ample”.
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
Un marinar de 86 de ani a plecat cu velierul său, Willow Wind, din Astoria, statul Oregon, spre Pago Pago, în Samoa Americană, o călătorie de aproximativ 8.000 de kilometri. Nimeni nu mai vorbise cu el din 20 august, potrivit People.
Pe 24 octombrie, cineva a anunțat că marinarul de 86 de ani nu ajunsese la destinație. Trei zile mai târziu, Garda de Coastă a primit un semnal de la un emițător de urgență înregistrat pe numele velierului.
Coast Guard Rescues 86-Year-Old Mariner and Dog After Multi-Day Search 460 Miles Off San Diego https://t.co/UrZIEK7fDE
— Edhat (@Edhat) November 2, 2026
Salvatorii au trimis două avioane și o navă. În aceeași seară, un avion al Gărzii de Coastă a găsit velierul în largul oceanului.
Cel mai apropiat cargou, Grand Orion, a ajuns la velier în noaptea de 28 octombrie, dar valurile mari au împiedicat echipajul să îl ia la bord pe bărbat și pe câinele său. Abia după-amiaza, la a doua încercare, salvarea a reușit. Velierul, cu velele rupte, a fost lăsat în derivă.
A doua zi dimineață, un elicopter al Gărzii de Coastă i-a ridicat pe amândoi de pe cargou, aflat atunci la aproximativ 270 de kilometri de coasta Californiei, și i-a dus la San Diego. Marinarul a fost transportat la spital. Garda de Coastă spune că era slăbit și mergea greu, dar nu avea răni grave.
„Acest caz arată cât de important este să ai la bord echipament de comunicare pentru urgențe și un plan de navigație, astfel încât cineva de pe uscat să știe pe unde călătorești”, a declarat comandantul Jason Nguyen, de la Garda de Coastă.
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
Invitat să comenteze reacțiile provocate în spațiul public de imaginile de la botezul fiului lui Alfred Simonis, la care au participat numeroși lideri PSD, Kelemen Hunor a declarat luni seară, la Euronews România, că nu a urmărit îndeaproape evenimentul, dar că imaginile pe care le-a văzut l-au lăsat perplex.
Liderul UDMR a apreciat că subiectul a fost instrumentalizat politic, însă a atras atenția asupra diferenței dintre discursul politicienilor și comportamentul acestora, în condițiile în care România se confruntă cu probleme economice serioase, resimțite de întreaga populație.
„Eu cred că oamenii politici trebuie să înțeleagă un singur lucru. Nu poți să spui anumite chestiuni și să te comporți întru totul diferit. Să te afișezi într-o anumită postură când tu, de fapt, conduci o țară care în acest moment, într-adevăr, are o problemă serioasă cu economia și fiecare cetățean simte acest lucru”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a spus că înțelege nemulțumirea oamenilor față de comportamentul politicienilor, pe care l-a considerat arogant.
„Deci nu e cazul pentru astfel de evenimente și să te afișezi atât, atât de … arogant față de toată țara. Eu înțeleg furia oamenilor și nervozitatea oamenilor. Dacă atâta au putut ei, acum eu ce să spun? Mă mir și eu”, a declarat Kelemen Hunor, referindu-se la luxul afișat de politicienii prezenți la botez.
„Am rămas perplex când am văzut câteva imagini și câteva comentarii […] Nu se face așa ceva”, a adăugat liderul UDMR.
Botezul celui de-al treilea fiu al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a avut loc sâmbătă, 31 octombrie, la Timișoara. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, președintele PSD, care i-a cununat pe Alfred Simonis și soția sa și le-a botezat și ceilalți doi copii.
La petrecere au participat aproximativ 400 de invitați, printre care numeroși lideri PSD, miniștri și foști membri ai Guvernului. Printre aceștia s-au numărat Marcel Ciolacu, Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Paul Stănescu și Alexandru Rafila. Invitat special pentru a cânta la petrecere a fost celebrul artist italian Al Bano.
Evenimentul a provocat numeroase critici după apariția imaginilor cu ținutele și accesoriile scumpe purtate de unii invitați. Soția lui Sorin Grindeanu a avut o geantă Chanel evaluată la aproximativ 4.000 de euro, iar partenera lui Alexandru Rafila, o geantă Dior de peste 4.000 de euro.
Haina de blană purtată de Sorina Docuz, partenera fostului premier Marcel Ciolacu, a atras, de asemenea, atenția. Presa a comparat-o cu un model evaluat la aproximativ 13.000 de euro, însă Ciolacu a susținut că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și a costat 500 de euro.
TDPM este o afecțiune care provoacă simptome emoționale și fizice severe în perioada premergătoare menstruației, scrie The Independent.
Hailey a declarat pentru WWD: „După ce l-am născut pe fiul meu, m-am confruntat puțin cu asta (TDPM – n.r.), iar subiectul este prea puțin discutat și cercetat”, a spus Hailey.
Ea a adăugat: „Pentru mine, personal, conversația mă ajută să mă simt mai puțin singură. Când reușim să ne identificăm unii cu alții, să purtăm discuții în care ne regăsim și să vorbim despre lucrurile cu care ne confruntăm și cu care ne luptăm, cred că acest lucru face ca întreaga experiență să nu mai pară o călătorie atât de solitară”.
Comentariile sale vin în contextul în care compania sa de produse de înfrumusețare, Rhode, a anunțat planuri de a dona 5 milioane de dolari, pe parcursul a trei ani, către Foundation For Women’s Health – un fond de cercetare non-profit creat pentru a elimina decalajele persistente în cercetarea dedicată sănătății femeilor.
Rhode a fost achiziționată de e.l.f. Beauty în 2025.
Katy Brodsky Falco, fondatoarea și directoarea executivă a Foundation For Women’s Health, a declarat despre acest parteneriat: „Această donație de 5 milioane de dolari către Foundation For Women’s Health transmite un mesaj extrem de puternic tinerelor femei, viitoarea generație de lideri, mame, sportive și agente ale schimbării, și anume că decalajul de gen, existent de atâta vreme, este inacceptabil”.
„Vizibilitatea pe care o aduce Rhode este, probabil, de neegalat”.
Hailey a mai spus că face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra problemelor de sănătate ale femeilor, întrucât multe dintre prietenele și rudele sale s-au confruntat, la rândul lor, cu afecțiuni care nu au fost suficient studiate.
Ea a declarat pentru WWD: „Mă simt foarte atrasă de domeniul sănătății femeilor. Am o soră care se confruntă cu PMOS (sindromul metabolic-ovarian polichistic, cunoscut anterior sub numele de PCOS – n.r.). Am multe prietene care se confruntă cu asta – cu endometrioza, cu o serie de probleme de sănătate specifice femeilor. Ca femeie, mă simt frustrată de lipsa cercetărilor, de lipsa de informare și de faptul că nu există anumite discuții pe această temă. Mai ales după ce am avut propriul meu copil. A fost o experiență cu adevărat intensă și specială. Se întâmplă atât de multe lucruri atunci când ești însărcinată, în timpul nașterii. Sunt atâtea lucruri care au loc în perioada premergătoare venirii pe lume a unui copil”.
Modelul devenit expertă în machiaj a declarat că dorește să-și folosească platforma pentru a promova o mai bună conștientizare a problemelor legate de sănătatea femeilor.
Întrebat, la Euronews, despre finanțarea localităților mici din veniturile generate de marile orașe, liderul UDMR a susținut că banii publici aparțin tuturor cetățenilor și a oferit exemplul bunicului său.
„Sunt banii tuturor, prin care se finanțează metroul. Nu vă supărați. Bunicul meu niciodată în viața lui nu a mers cu metroul. Dar până când a trăit, a finanțat Bucureștiul”, a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a insistat că distribuirea resurselor publice trebuie să țină cont și de principiul solidarității între comunități, nu doar de contribuția economică a marilor centre urbane.
„La bănci, la telecomunicații, la firmele mari, taxele se plătesc aici. Deci această abordare nu este o abordare corectă, fiindcă există în lumea asta și solidaritate, până la urmă. Deci țara nu e Bucureștiul. Țara nu este nici măcar Clujul”, a afirmat liderul UDMR.
Referitor la reorganizarea administrativ-teritorială, Kelemen Hunor a explicat că actuala structură administrativă a României datează din 1968 și că o reformă este necesară, însă trebuie pregătită cu atenție.
„Nu putem nega că e nevoie de o reformă administrativă, că din 1968 este această structură administrativă a țării, făcută de Ceaușescu. Pe de altă parte, sigur, trebuie ceva foarte bine gândit, foarte bine pregătit și cu curaj”, a declarat acesta.
Liderul UDMR a subliniat că legislația prevede organizarea referendumurilor pentru modificarea limitelor administrative și că autoritățile trebuie să obțină acordul comunităților vizate.
„Astăzi scrie în două legi că trebuie referendum, altfel nu pot fi comasate localitățile, nici împărțite. Deci trebuie un referendum în fiecare localitate. Dacă tu vrei să-l faci din pix, din București, ok, nu ții cont de voința oamenilor, dar nu este bine”, a explicat Kelemen Hunor.
„Sunt și localități unde tu, ca să faci o localitate cu peste 1.500 de locuitori, trebuie să aduni satele pe o rază de 30-40 de kilometri, fiindcă asta este geografia României, în Munții Apuseni sau în Secuime, în anumite zone din Secuime, sau în Țara Moților”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a avertizat că „noi nu putem să facem din mușchi o comasare, fiindcă va ieși foarte, foarte rău”.
Întrebat dacă România își permite să aștepte consultări îndelungate, în condițiile în care unele referendumuri pentru comasarea localităților au eșuat, Kelemen Hunor a susținut că oamenii pot fi convinși prin argumente.
„Oamenii nu sunt iraționali. Oamenii înțeleg dacă tu mergi cu argumente și dacă ții cont de realitatea din comunitatea respectivă”, a afirmat acesta.
Liderul UDMR a respins și posibilitatea ca localitățile care refuză comasarea să fie constrânse financiar.
Acesta a reiterat că UDMR nu se opune reformei administrative, dar solicită dezbateri și consultări.
„Noi nu suntem împotrivă. Dar noi cerem dezbateri reale, discuții, argumente și să-i convingem pe oameni. Dacă vreți să faceți o reformă, da, mergeți și trebuie să-i convingeți pe oameni”, a adăugat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
„Toată lumea a fost de acord”, a spus Kelemen Hunor la Euronews România, amintind că aplicarea legii a fost amânată doi ani prin ordonanțe.
„Nu se mai poate amâna, fiindcă și în 2025 și în 2026 era o inflație și este o inflație mare, care mănâncă din puterea de cumpărare”, a declarat el.
Potrivit liderului UDMR, indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, după inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%.
UDMR nu a discutat însă subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii. „Nu știu la ce să ne așteptăm”, a recunoscut el.
La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”.
În schimb, Kelemen Hunor nu ar grăbi creșterea salariului minim. „Dacă mai pui o presiune înainte să vezi ce faci pe termen mediu, produci pagube”, a spus el. Liderul UDMR consideră că discuția poate avea loc abia după ce se vede cum arată anul viitor.
Despre legea salarizării, el spune că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar totul depinde de conținut.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Într-o intervenție telefonică, Peiu i-a caracterizat pe social-democrați drept „socialiști de caviar”, l-a atacat pe Marcel Ciolacu pentru explicațiile oferite în legătură cu ținuta partenerei sale și a susținut că unii politicieni beneficiază de avantaje materiale care nu apar în declarațiile de avere.
Întrebat despre imaginile și discuțiile apărute în spațiul public după petrecerea de la Timișoara, Petrișor Peiu a afirmat că manifestările de opulență ale unor politicieni nu reprezintă o surpriză pentru el.
„Socialiști de caviar care nu se pot abține, ca orice om, știți, care ajunge în lumea civilizată mai greu și nu se poate abține să nu etaleze anumite chestiuni. Ce să spun?”, a declarat senatorul.
Acesta a susținut că problema nu este existența averii în sine, ci modul în care unele persoane aleg să își afișeze statutul material.
„Adică socialismul ăsta de caviar este ridicor. Și bogăția are demnitatea ei.”
Peiu l-a invocat pe fostul lider țărănist Ion Rațiu drept exemplu de politician care, în opinia sa, a știut să își poarte averea cu discreție și demnitate.
Senatorul a avut o reacție critică și la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, în contextul discuțiilor despre vestimentația afișată la eveniment.
Peiu s-a referit la explicația potrivit căreia haina de blană purtată de partenera lui Ciolacu ar fi fost o imitație.
„Ceea ce a făcut acum domnul Ciolacu, eu cred că este incalificabil și cred că a pierdut votul tuturor doamnelor. Atunci când a spus că doamna cu care a venit însoțit și care nu are nicio vină pentru toată tevatura asta, poartă o blană care este o imitație.”
În continuarea intervenției, senatorul a afirmat că explicațiile fostului premier i se par nepotrivite și că persoana care îl însoțea nu ar trebui să suporte consecințele controverselor publice.
Peiu a criticat și imaginea publică a fostului premier, apreciind că politicienii români ar trebui să manifeste mai multă decență, indiferent de situația lor financiară.
„Ar trebui totuși să învățăm și noi, de la politicienii din state cu tradiție democratică mai mare, cum să fim demni și când suntem sărați și când suntem bogați.”
Una dintre cele mai dure afirmații ale senatorului a vizat beneficiile materiale de care ar dispune unii oameni politici în afara veniturilor declarate oficial.
Petrișor Peiu a susținut că anumite avantaje, precum vacanțele, mesele la restaurante scumpe sau articolele vestimentare, ar putea fi oferite de oameni de afaceri.
„Eu vă spun o chestiune simplă. Dacă oamenii n-ar fi atât de ipocriți și n-ar poza atâta în oameni mai săraci decât sunt de fapt. Pentru că există o bogăție a politicienilor care nu se vede în declarațiile de avere.”
Senatorul a continuat cu afirmații generale privind relațiile dintre politicieni și mediul de afaceri.
„Sunt politicieni care sunt întreținuți de anumiți oameni de afaceri cam toată viața politică (…) Și atunci este o ipocrizie ca ei să vorbească despre indemnizația aia de la parlament.”
Senatorul a concluzionat că există diferențe importante între politicienii care dețin afaceri sau proprietăți și cei care susțin că trăiesc exclusiv din indemnizația parlamentară.
Intervenția lui Petrișor Peiu vine în contextul controverselor provocate de imaginile de la petrecerea de botez organizată de Alfred Simonis la Timișoara, eveniment la care au participat mai mulți lideri social-democrați și care a generat dezbateri privind afișarea luxului de către reprezentanții clasei politice.
Ministrul Apărării a vorbit, luni, la TVR 1, despre amenințarea reprezentată de Rusia și despre capacitatea României de a face față unei eventuale agresiuni a Rusiei.
„M-am uitat pe declarația de la Ankara, de la ultimul summit NATO, care definește Rusia ca un potențial inamic pe termen lung. Nu cred că «inamic» era chiar cuvântul, dar acesta era sensul de la Ankara. Din această perspectivă, da, potențiala amenințare a Rusiei rămâne pe termen lung și atunci NATO trebuie să se pregătească, România trebuie să se pregătească”, a declarat Oprea.
Întrebat dacă România este pregătită să facă față singură timp de 72 de ore unei eventuale agresiuni a Rusiei, ministrul Apărării a răspuns afirmativ, dar a insistat că țara noastră beneficiază de protecția Alianței Nord-Atlantice.
„O să mai spun o dată. Nu suntem singuri, suntem în NATO. (…) NATO este prezentă în România”, a afirmat Oprea.
Ștefan Radu Oprea a amintit și de prezența militarilor aliați pe teritoriul României, inclusiv a celor americani și francezi.
„Avem aliații americani, sunt prezenți în România, trupe franceze sunt prezente în România. Dar nu suntem singuri, suntem în NATO. Și avem și aceste beneficii pe care a fi membri ai alianței NATO le aduc românilor”, a subliniat acesta.
La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.
„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.
Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.
Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.
„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.
Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.
„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.
Potrivit ministrului, una dintre problemele semnalate vizează raportarea unor persoane decedate în documentele transmise Comisiei Europene. Manole a explicat că, în fișierele Excel întocmite pentru centralizarea datelor, în dreptul unor persoane apărea mențiunea „decedat” sau „decedată”.
Ministrul a subliniat că simpla apariție a acestei mențiuni nu demonstrează automat că neregulile au fost comise cu intenție, însă consideră că procedura de verificare a documentelor a fost insuficientă și neprofesionistă.
„A scrie „decedat” în Excel nu s-a întâmplat așa, în mod spontan. A scris cineva acolo”, a afirmat Florin Manole, luni, la Antena 3 CNN.
Acesta a adăugat că persoanele responsabile de verificarea centralizărilor ar fi trebuit să observe mențiunile și să clarifice situația înainte ca documentele să fie transmise la Bruxelles.
Ministrul a explicat că procesul de dezinstituționalizare a fost unul de durată, care a presupus modificări legislative și normative, precum și colaborarea autorităților locale din întreaga țară, indiferent de culoarea politică a conducerii acestora.
Potrivit lui Manole, raportările au fost realizate în lunile iulie și august, conform calendarului stabilit. În cadrul centralizării transmise Comisiei Europene au fost incluse și informații potrivit cărora unele persoane decedaseră.
Ministrul a precizat că verificările ulterioare au scos la iveală probleme în documentele respective, iar observațiile Comisiei Europene au vizat tocmai neconformitățile raportărilor.
Întrebat despre suma pe care România ar putea să o piardă, Florin Manole a indicat un maximum de 70 de milioane de euro. Ministrul nu a prezentat însă o valoare finală a eventualei corecții financiare.
De asemenea, ministrul Muncii a fost întrebat și despre salarizare și despre contribuțiile sociale pentru contractele part-time, care sunt calculate în anumite condiții prin raportare la salariul minim. Manole a precizat că există o inițiativă legislativă aflată în Parlament, dar nu a anunțat o decizie privind schimbarea actualei proceduri.
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
„Aici nu e de negociat nimic”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV. Ministrul a amintit că anul trecut, într-o vizită la un spital, a văzut personal medical cu inele care ieșeau prin mănuși și cu unghii false prea lungi. „Există legislație care nu se respectă și a trebuit să intervin rapid”, a spus el.
Rogobete a amintit și de protestul de anul trecut al unor angajați din sistem, care s-au opus cererii lui sub numele „Nu renunțăm la verighetă”. Ministrul spune că mesajul lui a rămas același.
„Regulile pentru controlul infecțiilor nosocomiale sunt foarte clare. Cine le respectă, felicitări. Cine nu le respectă și insistă să nu le respecte, eu asigur persoanele acelea că nu vor mai lucra în sistemul de sănătate”, a declarat el.
Ministerul pregătește acum un program prin care tot personalul din ATI va trebui să urmeze, o dată la doi ani, un curs despre controlul infecțiilor.
„Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu”, a spus Rogobete. Negocierile și dezbaterile nu au dat rezultate în condițiile în care regulile sunt clare, ceea ce îl face pe ministru să fie mai ferm.
Între timp, legislația a fost deja schimbată: secțiile mari de ATI își pot angaja propriul epidemiolog, iar cele mici, un asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor. Personalul din ATI a participat și la cursuri regionale despre noile reguli.
În două-trei săptămâni, ministerul vrea să pună în dezbatere publică un nou program de finanțare pentru combaterea infecțiilor din spitale. Din acești bani, spitalele vor cumpăra direct consumabile, materiale sanitare și echipamente de protecție pentru personal și aparținători.
Rogobete vrea să extindă și registrul digital pentru raportarea infecțiilor din spitale, testat în proiectul-pilot de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.
Anunțul a fost făcut de noul ministru al Mediului, luni seara, la Antena 3 CNN, care a invocat lipsa fondurilor, absența unor documente justificative și problemele legate de operarea aeronavei.
Ministrul a declarat că nu a găsit în instituție un document oficial din partea Comisiei Europene care să explice de ce achiziția avionului a fost scoasă din proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Intotero a precizat că a contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a verifica dacă există o astfel de corespondență.
„Nu avem un document oficial de la Comisia Europeană. Am contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. (…) Nu mi-au pus la dispoziție un document din care să reiasă într-adevăr”, a afirmat ministrul.
Aceasta a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost luată decizia de a continua procedura, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, nu exista o confirmare documentată a motivelor pentru care componenta privind avionul fusese eliminată din finanțarea europeană.
Natalia Intotero a afirmat că nu consideră normal ca noua conducere a ministerului să preia o procedură de achiziție fără finanțare clară și fără toate documentele necesare.
„Cert este că nu mi se pare normal să mi se arunce în brațe acest cartof fierbinte, acest contract cu acest avion, în condițiile în care banii nu sunt”, a declarat aceasta.
Întrebată în ce stadiu se află procedura, ministrul a răspuns: „Eu astăzi am anulat această achiziție”.
Intotero a explicat că avionul ar fi avut nevoie de pilot și de servicii de mentenanță, iar Ministerul Mediului nu dispune de specialiști care să îl piloteze. În opinia sa, aceste costuri și necesități ar fi trebuit clarificate înainte de continuarea demersurilor pentru cumpărarea aeronavei.
Un alt aspect semnalat de ministru este faptul că sistemul LiDAR destinat instalării pe avion ar fi fost deja achiziționat, pentru aproximativ 22 de milioane de lei. În aceste condiții, anularea cumpărării aeronavei ridică problema utilizării echipamentului și a identificării unei soluții pentru continuarea proiectului.
Ministrul a spus că va discuta cu ceilalți membri ai Guvernului pentru a găsi o variantă prin care investiția să poată fi folosită și prin care să nu fie blocat jalonul 167 din PNRR.
Acest jalon vizează un proiect mai amplu de digitalizare a monitorizării pădurilor. Potrivit declarațiilor ministrului, proiectul include 1.050 de camere pentru monitorizarea transporturilor de lemn, 350 de puncte de monitorizare video, supraveghere prin satelit, un sistem LiDAR terestru și echipamentul LiDAR aerian destinat avionului.
Procedura pentru achiziționarea aeronavei a fost lansată de Ministerul Mediului în aprilie 2025. Valoarea estimată a contractului era de 19.920.000 de lei, fără TVA, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 28 mai 2025.
Avionul urma să fie utilizat pentru colectarea datelor LiDAR și fotogrammetrice necesare supravegherii, controlului și monitorizării pădurilor. Documentația prevedea scanarea unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați, în mai puțin de 300 de ore de zbor efectiv.
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
Revista presei 