Login
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer.
Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului.
Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian.
Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde.
În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului.
Și frecvența consumului contează.
Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor.
Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu.
Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi.
Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian.
Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul.
Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului.
Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”.
Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum.
Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute.
Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”.
Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților.
Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului.
Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi.
Cercetarea, publicată în Open Forum Infectious Diseases, atrage atenția asupra diferenței dintre recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice, scrie Science Alert.
„Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost mult timp una dintre cele mai cunoscute recomandări privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, însă, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor.
Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite.
Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun.
Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat.
În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată.
Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri.
În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției.
Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor.
Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia.
Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile.
În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar oferi o astfel de recomandare în anumite situații.
Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi.
Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, un rezultat considerat încurajator de cercetători.
Specialiștii susțin că schimbarea recomandărilor privind durata tratamentului trebuie explicată pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice.
Mesajul principal nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să oprească tratamentul când simptomele dispar. Antibioticele trebuie luate exact conform recomandării medicului, iar durata optimă poate fi mai scurtă sau mai lungă în funcție de situație.
„Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.
O meta-analiză publicată în JAMA Dermatology arată că persoanele care au avut de-a lungul vieții arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe prezintă un risc mai mare de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat, una dintre cele mai frecvente forme de cancer de piele, scrie Science Alert.
Cercetătorii au analizat 17 studii, care au inclus în total peste 321.000 de persoane, pentru a evalua legătura dintre istoricul arsurilor solare și apariția carcinomului spinocelular cutanat.
Potrivit analizei, persoanele care au avut o frecvență moderată de arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe au prezentat cu 51% mai multe șanse de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat comparativ cu cele care nu au avut astfel de arsuri.
În cazul persoanelor cu o frecvență ridicată a arsurilor solare severe, șansele au fost cu 69% mai mari.
Cercetătorii atrag atenția în special asupra arsurilor solare suferite în copilărie. În unele dintre datele analizate, arsurile severe și frecvente din primii ani de viață au fost asociate cu un risc de până la trei ori mai mare de carcinom spinocelular cutanat.
Expunerea la radiațiile ultraviolete poate deteriora ADN-ul celulelor pielii. Chiar dacă senzația de usturime și roșeața dispar după vindecarea arsurii solare, modificările produse la nivel celular pot persista.
În procesul de reparare a ADN-ului pot apărea erori. În timp, aceste mutații se pot acumula și pot contribui la apariția cancerului de piele.
Dermatologii subliniază că cei mici sunt mai vulnerabili la efectele expunerii la soare, iar utilizarea inconsistentă a metodelor de protecție poate crește riscul.
Autorii meta-analizei precizează că legătura dintre expunerea la radiații ultraviolete și carcinomul spinocelular este deja bine documentată. Mai dificil de stabilit este impactul exact al arsurilor solare, deoarece persoanele care suferă frecvent arsuri pot avea, în același timp, și o expunere generală mai mare la soare.
Studiul a luat în calcul, acolo unde datele au permis, factori precum vârsta, sexul, culoarea pielii și sensibilitatea pielii la soare. Totuși, cercetătorii avertizează că nivelul de certitudine al dovezilor rămâne scăzut, inclusiv din cauza faptului că participanții au fost nevoiți să își amintească arsurile solare suferite cu mulți ani în urmă.
Alte meta-analize au identificat asocieri similare între arsurile solare și alte tipuri de cancer de piele, inclusiv melanomul și carcinomul bazocelular.
Specialiștii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special în intervalele în care radiațiile ultraviolete sunt intense. Hainele care acoperă pielea, pălăriile, statul la umbră și utilizarea cremei de protecție solară pot reduce expunerea la radiații UV.
De asemenea, este recomandată evitarea solarului și a altor surse artificiale de radiații ultraviolete.
Arsurile solare din trecut nu mai pot fi eliminate, însă reducerea expunerii excesive la soare poate contribui la prevenirea unor noi leziuni ale pielii. Cercetătorii subliniază că protecția solară este deosebit de importantă în cazul copiilor și adolescenților.
O echipă de cercetători a dezvoltat o gumă de mestecat bioinginerită care a redus semnificativ nivelurile unor microorganisme asociate cu apariția cancerelor de cap și gât, potrivit unui studiu publicat în revista Scientific Reports. Cercetarea a fost coordonată de Henry Daniell, de la Școala de Medicină Dentară a Universității din Pennsylvania, iar autorii consideră că […] Suplimentele cu omega-3 sunt promovate de ani de zile ca o metodă de protejare a sănătății creierului, însă un nou studiu clinic pune sub semnul întrebării aceste beneficii.
Cercetarea, realizată pe 365 de adulți cu vârste între 55 și 80 de ani, care consumau rar pește și prezentau un risc crescut de boală Alzheimer, a urmărit efectele administrării zilnice de suplimente bogate în acid docosahexaenoic (DHA), unul dintre principalii acizi grași omega-3 implicați în funcționarea creierului. Participanții au fost monitorizați timp de doi ani și comparați cu un grup care a primit placebo.
Rezultatele au arătat că nivelul de DHA din lichidul cefalorahidian a crescut cu aproximativ 17% după șase luni de tratament, confirmând că suplimentul a ajuns în creier.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au observat îmbunătățiri în ceea ce privește memoria, funcțiile cognitive sau pierderea de țesut cerebral asociată bolii Alzheimer.
Autorul principal al studiului, neurologul Hussein Yassine, de la Keck School of Medicine a University of Southern California, a declarat că suplimentele cu omega-3 „nu funcționează ca o soluție universală” pentru prevenirea declinului cognitiv.
În locul suplimentelor, cercetătorii spun că dovezile susțin în continuare adoptarea unui stil de viață sănătos pentru reducerea riscului de demență.
Printre recomandări se numără: activitate fizică regulată, un somn de calitate, reducerea stresului, o alimentație bazată pe alimente integrale și plante, consumul de pește gras, nuci și semințe, surse naturale de acizi grași omega-3.
Concluziile noului studiu sunt în linie cu alte cercetări recente, care arată că beneficiile consumului de pește sunt mai bine susținute de dovezi decât cele ale suplimentelor cu ulei de pește sau ulei din alge.
Mai multe ghiduri medicale subliniază că persoanele care consumă pește în mod regulat au un risc mai mic de boli cardiovasculare, însă aceleași beneficii nu au fost demonstrate în mod constant pentru suplimentele alimentare administrate populației generale.
Autorii studiului precizează că rezultatele nu înseamnă că suplimentele cu omega-3 nu au niciun rol în anumite situații medicale, însă ele nu susțin utilizarea lor pentru prevenirea declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer la persoanele în vârstă cu risc crescut.
Cercetarea, publicată în revista Sports Medicine – Open, a analizat date de la 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, pe o perioadă extinsă între anii 1965 și 2023, relatează Euronews.
Cercetătorii au evaluat evoluția forței musculare, flexibilității, compoziției corporale și capacității cardiorespiratorii, factori considerați esențiali pentru sănătatea actuală și viitoare a copiilor.
Rezultatele studiului arată că forța membrelor superioare este în scădere încă din anii 1970, cu o perioadă de relativă stabilitate între 1980 și 2000, urmată de un nou declin.
În același timp, forța membrelor inferioare, evaluată prin teste de săritură, a crescut până în anii 1980, însă ulterior a înregistrat o diminuare constantă.
Cercetătorii au observat și o creștere continuă a grăsimii corporale, tendință care, potrivit autorilor, este adesea subestimată atunci când este analizat doar indicele de masă corporală.
Cea mai accentuată deteriorare a fost însă înregistrată în cazul flexibilității, unde declinul a fost continuu și s-a accelerat după anul 2000.
În ceea ce privește capacitatea cardio-respiratorie, abilitatea inimii, plămânilor și vaselor de sânge de a furniza oxigen mușchilor în timpul efortului fizic, datele recente arată o posibilă stabilizare între 2015 și 2023, însă nivelurile rămân cu mult sub cele înregistrate în deceniile anterioare.
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii și adolescenții ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi.
Cu toate acestea, peste 75% dintre adolescenții europeni nu respectă aceste recomandări minime.
La nivel global, inactivitatea fizică este responsabilă pentru 6% din cazurile de boli coronariene, 7% din cazurile de diabet de tip 2, 10% din cancerele de sân și de colon, provocând totodată peste 7% din totalul deceselor premature.
În încheierea studiului, cercetătorii au lansat un apel către instituțiile publice pentru intensificarea promovării activității fizice în rândul tinerilor.
Limitarea perioadei în care sunt consumate mesele la aproximativ nouă ore pe zi și evitarea alimentelor cu cel puțin patru ore înainte de culcare ar putea contribui la menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă, potrivit rezultatelor unui studiu preliminar prezentat de cercetători americani. Studiul-pilot, realizat pe femei cu vârste cuprinse între 50 și […] Anxietatea este una dintre cele mai răspândite tulburări de sănătate mintală și poate afecta profund viața de zi cu zi. Totuși, mai multe cercetări sugerează că, în anumite situații, persoanele care suferă de anxietate pot dezvolta și unele abilități cognitive peste medie. De ce persoanele cu anxietate observă mai repede pericolele? Explicația cercetătorilor Potrivit datelor […] Numărul deceselor confirmate provocate de Ebola în Republica Democrată Congo a ajuns la 600, în timp ce numărul cazurilor confirmate de infectare a urcat la 1.759, potrivit datelor publicate miercuri de autoritățile guvernamentale. Statisticile, valabile până marți, arată că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 51 de noi cazuri și 20 de decese. […] Un nou sondaj realizat de organizația de cercetare în domeniul sănătății KFF arată o corelație între utilizarea frecventă a chatboturilor bazate pe inteligență artificială pentru informații medicale și credința în mituri despre vaccinuri, inclusiv afirmații false precum ideea că vaccinurile ar provoca autism. Studiul, realizat în luna mai pe un eșantion reprezentativ de 2.480 de […] Un nou studiu realizat pe aproape 300 de persoane din nordul Marii Britanii arată că nivelurile de vitamina D rămân frecvent scăzute pe tot parcursul anului în rândul grupurilor considerate cu risc ridicat, chiar și în lunile de vară, potrivit sciencedaily. Cercetarea, realizată de specialiști de la Newcastle University’s Human Nutrition and Exercise Research Centre […] Un nou studiu realizat pe veterani din Statele Unite sugerează că vaccinul COVID-19 din sezonul 2024–2025 este asociat cu o reducere a riscului de evenimente cardiovasculare grave legate de infecția cu virusul, cunoscute sub denumirea de MACE (major adverse cardiovascular events). MACE reprezintă un indicator compozit care include decesul de cauză cardiovasculară, infarctul miocardic și […] Te aștepți la răceală iarna, însă multe episoade apar exact la trecerea dintre primăvară și vară. Diferențele de temperatură, expunerea crescută la virusuri și oboseala acumulată după sezonul rece creează un teren favorabil pentru infecțiile respiratorii ușoare. În rândurile următoare înțelegi de ce se întâmplă acest lucru și ce măsuri concrete poți lua pentru a […] Îți dorești dinți mai albi și te gândești la albirea dentară cu laser? Este firesc să ai întrebări înainte să alegi această procedură. Poate te întrebi dacă afectează smalțul, dacă provoacă sensibilitate sau dacă rezultatele merită investiția. Înainte să iei o decizie, ai nevoie de informații clare și ușor de înțeles. În rândurile următoare găsești […] Moartea unui medic rezident de aproximativ 30 de ani, găsit decedat sâmbătă la Spitalul Floreasca din București după intrarea în gardă, a readus în prim-plan problemele din sistemul medical românesc. În urma acestui caz, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți și reprezentanții organizației au atras atenția asupra condițiilor de muncă și a lipsei de personal din […] 
Revista presei 