Login
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
Accidentul aviatic s-a soldat cu moartea tuturor celor nouă persoane aflate în aeronavă, potrivit publicației People.
Aeronava de tip Learjet 60 efectua un zbor între Austin, statul Texas, și Bahamas, când s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din comitatul Palm Beach. Autoritățile americane investighează circumstanțele tragediei.
Numele artistului în vârstă de 62 de ani a fost asociat cu accidentul după distribuirea masivă a unor capturi de ecran pe platformele sociale.
Imaginile arătau o postare atribuită unei tinere pilote, care afirma că urma să îl transporte pe Lenny Kravitz din Austin către Bahamas și că se simțea onorată de această misiune.
Informațiile au alimentat speculațiile că muzicianul s-ar fi aflat printre pasagerii aeronavei prăbușite.
Contactat de revista People, un reprezentant al lui Kravitz a precizat că relatările sunt „neadevărate și incorecte”, confirmând că artistul nu se afla în avion.
Autenticitatea capturilor de ecran care au circulat online nu a fost stabilită. Ulterior, tânăra pilotă căreia îi era atribuită postarea a transmis pe TikTok că nu a fost implicată în accident.
Potrivit Administrației Federale a Aviației din Statele Unite (FAA), aeronava decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom și avea ca destinație Aeroportul North Eleuthera din Bahamas.
Accidentul s-a produs în jurul orei locale 12:50, în apropierea localității Cresthaven, din comitatul Palm Beach.
Înainte de impact, echipajul ar fi raportat acumulări de gheață pe aeronavă și turbulențe puternice, potrivit comunicațiilor radio cu controlorii de trafic aerian.
Din aceste înregistrări reiese că avionul ar fi fost supus unor variații bruște de altitudine, de până la aproximativ 700 de picioare, echivalentul a 213 metri.
Înregistrările video realizate în zona accidentului surprind momentul în care aeronava lovește solul și izbucnește un incendiu puternic.
Impactul a provocat formarea unui crater și mai multe focare de incendiu în apropierea locului prăbușirii.
Prima victimă identificată public a fost Nathalia Filgueiras, în vârstă de 20 de ani, din Boca Raton, Florida, care ocupa funcția de copilot.
Potrivit informațiilor publicate de The New York Times și preluate de People, tânăra obținuse licența de pilot la numai 17 ani și acumulase peste 1.300 de ore de zbor până la momentul tragediei.
Mama acesteia, Camila Corteleti, a vorbit despre pasiunea fiicei sale pentru aviație și despre libertatea pe care o simțea atunci când pilota.
„Iubea libertatea”, a declarat mama tinerei, potrivit publicației americane.
Identitățile celorlalte opt persoane decedate nu fuseseră făcute publice la momentul relatării.
Prăbușirea avionului a afectat și zona rezidențială din apropiere, unde au fost semnalate distrugeri și incendii.
Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a anunțat că aproximativ 600 de locuitori beneficiază de sprijin pentru găzduire temporară și alte necesități de bază, ca urmare a pagubelor produse infrastructurii din zonă.
În apropierea locului accidentului au fost impuse restricții de circulație pentru a permite intervenția echipelor de urgență și desfășurarea cercetărilor.
Ancheta este coordonată de National Transportation Safety Board (NTSB), autoritatea federală americană responsabilă cu investigarea accidentelor din transporturi.
Anchetatorii urmează să stabilească dacă acumularea de gheață, turbulențele raportate de echipaj sau alți factori au contribuit la pierderea controlului aeronavei.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Anunțul a fost făcut de noul ministru al Mediului, luni seara, la Antena 3 CNN, care a invocat lipsa fondurilor, absența unor documente justificative și problemele legate de operarea aeronavei.
Ministrul a declarat că nu a găsit în instituție un document oficial din partea Comisiei Europene care să explice de ce achiziția avionului a fost scoasă din proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Intotero a precizat că a contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a verifica dacă există o astfel de corespondență.
„Nu avem un document oficial de la Comisia Europeană. Am contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. (…) Nu mi-au pus la dispoziție un document din care să reiasă într-adevăr”, a afirmat ministrul.
Aceasta a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost luată decizia de a continua procedura, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, nu exista o confirmare documentată a motivelor pentru care componenta privind avionul fusese eliminată din finanțarea europeană.
Natalia Intotero a afirmat că nu consideră normal ca noua conducere a ministerului să preia o procedură de achiziție fără finanțare clară și fără toate documentele necesare.
„Cert este că nu mi se pare normal să mi se arunce în brațe acest cartof fierbinte, acest contract cu acest avion, în condițiile în care banii nu sunt”, a declarat aceasta.
Întrebată în ce stadiu se află procedura, ministrul a răspuns: „Eu astăzi am anulat această achiziție”.
Intotero a explicat că avionul ar fi avut nevoie de pilot și de servicii de mentenanță, iar Ministerul Mediului nu dispune de specialiști care să îl piloteze. În opinia sa, aceste costuri și necesități ar fi trebuit clarificate înainte de continuarea demersurilor pentru cumpărarea aeronavei.
Un alt aspect semnalat de ministru este faptul că sistemul LiDAR destinat instalării pe avion ar fi fost deja achiziționat, pentru aproximativ 22 de milioane de lei. În aceste condiții, anularea cumpărării aeronavei ridică problema utilizării echipamentului și a identificării unei soluții pentru continuarea proiectului.
Ministrul a spus că va discuta cu ceilalți membri ai Guvernului pentru a găsi o variantă prin care investiția să poată fi folosită și prin care să nu fie blocat jalonul 167 din PNRR.
Acest jalon vizează un proiect mai amplu de digitalizare a monitorizării pădurilor. Potrivit declarațiilor ministrului, proiectul include 1.050 de camere pentru monitorizarea transporturilor de lemn, 350 de puncte de monitorizare video, supraveghere prin satelit, un sistem LiDAR terestru și echipamentul LiDAR aerian destinat avionului.
Procedura pentru achiziționarea aeronavei a fost lansată de Ministerul Mediului în aprilie 2025. Valoarea estimată a contractului era de 19.920.000 de lei, fără TVA, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 28 mai 2025.
Avionul urma să fie utilizat pentru colectarea datelor LiDAR și fotogrammetrice necesare supravegherii, controlului și monitorizării pădurilor. Documentația prevedea scanarea unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați, în mai puțin de 300 de ore de zbor efectiv.
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Giurgiu au pus în executare, luni, trei mandate de aducere în cadrul anchetei.
Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit că, în perioada 2024-2025, doi bărbați, primarul Dănuț Mitrea și viceprimarul Costel Ghizdăreanu, ambii în vârstă de 56 de ani, ar fi realizat mai multe achiziții de piatră fără respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice. Totodată, aceștia ar fi utilizat fără drept, în interes personal, utilaje aflate în patrimoniul unei instituții din comuna Stănești.
În urma probatoriului administrat, cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind cercetați pentru două infracțiuni de abuz în serviciu.
Potrivit informațiilor transmise de polițiști, cei doi urmează să fie prezentați unității de parchet competente, cu propuneri procedurale.
Ancheta este în desfășurare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cei doi, primarul și viceprimarul, sunt vizați de o anchetă desfășurată de autoritățile judiciare, care cercetează presupuse fapte de natură penală.
Mitrea și Ghizdăreanu au fost reținuți pentru fapte precum abuz în serviciu și delapidare, iar ancheta este în desfășurare.
Sursele judiciare au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în 29 octombrie 2025 polițiştii de la IPJ Giurgiu au descins la Primaria Stăneşti, la primar şi viceprimar acasă, precum şi la firme din județele Giurgiu, Constanța, Călăraşi şi Buzău.
Știrea se actualizează
Noul aeroport internațional Western Sydney este situat în Badgerys Creek, la aproximativ 60 de kilometri vest de centrul orașului Sydney. Acesta va permite companiilor aeriene să opereze zboruri la orice oră, oferind acces la o zonă cu o populație în creștere și diversă din punct de vedere etnic, scrie Reuters.
Aeroportul existent din Sydney, situat mai aproape de centrul de afaceri al orașului, permite decolări și aterizări doar între orele 6:00 și 23:00. Restricțiile limitează opțiunile de programare a zborurilor în comparație cu alte mari orașe australiene, precum Melbourne.
„Pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, Australia deschide un aeroport major nou. Este un moment important, pregătit de-a lungul mai multor decenii”, a declarat premierul australian Anthony Albanese, într-un comunicat.
„Sunt foarte mândru să îl inaugurez oficial”, a adăugat acesta.
Compania aeriană low-cost Jetstar, divizia de buget a Qantas, urma să opereze duminică primul zbor de plecare al noului aeroport, cu destinația Gold Coast, potrivit unui comunicat al administrației aeroportuare.
Aeroportul are o capacitate de peste 80 de milioane de mișcări de pasageri anual, conform informațiilor prezentate de operator. Această unitate de măsură se referă la totalul pasagerilor care sosesc și pleacă, nu la 80 de milioane de persoane distincte.
Deschiderea pentru pasageri vine după ce zborurile cargo au început să opereze pe aeroport în luna iulie.
Aeroportul a fost construit pe un teren de 1.780 de hectare, achiziționat de guvernul federal australian în anii 1980.
Construcția a fost finalizată în iulie 2025, după șapte ani de lucrări și aproximativ 15 ani de planificare.
Poliția a folosit sâmbătă seara gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Organizatorii au anunțat că peste 800.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 250.000 numai la Paris. Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000.
Sute de proteste au avut loc în toată Franța, din cauza nemulțumirilor mari legate de costul vieții. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a preveni repetarea violențelor.
Ciocniri au fost raportate și în timpul protestelor din Lyon, Lille, Marsilia, Montpellier, Nantes și Toulouse. Autoritățile au anunțat că 135 de persoane au fost arestate la nivel național până mai devreme în cursul zilei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a avertizat că autoritățile „nu vor tolera nicio formă de violență sau de tulburare a ordinii publice”.
La Lyon, forțele de ordine au fost prezente pe străzi și, potrivit relatărilor, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de 150 de protestatari care au încercat să blocheze un drum din apropierea centrului orașului.
„Poliția este extrem de mobilă. Vin și dispersează grupurile înainte ca acestea să apuce să se formeze”, a declarat pentru agenția de presă AFP un student de 21 de ani care a participat la protest.
În cadrul manifestațiilor mari de sâmbăta trecută au existat violențe și confruntări cu poliția în mai multe orașe. Au fost incendiate clădiri și vehicule. Persoane mascate au spart vitrine, jefuind magazine.
Violențele au continuat duminică la Paris, unde tineri mascați au ridicat baricade în flăcări, iar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea.
Măsurile au fost intensificate de guvernul francez în acest weekend. Proprietari de afaceri au luat și ei măsuri de precauție: au acoperit vitrinele cu scânduri sau au închis magazinele.
O schimbare de ultim moment a traseului unui protest programat la Paris a provocat critici din partea sindicatelor. Oamenii spun că decizia ar putea duce la amplificarea haosului.
Inițial, poliția autorizase un marș între piețele Bastille și Nation, în estul capitalei. Vineri, autoritățile au revenit asupra deciziei și au propus un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, de-a lungul marginii de sud-est a orașului.
Construcția, numită Cabin Devín, se află în Slovacia, în apropiere de Bratislava, deasupra podgoriilor Zlatý Roh și a castelului medieval Devín, scrie Blic. Proiectată de studiourile Ark-Shelter și Archekta și finalizată în 2024, cabana a fost concepută pentru escapade în natură, indiferent de anotimp.
Deși are o suprafață construită de 20 de metri pătrați, spațiul util interior măsoară doar 14,7 metri pătrați. Arhitecții au compensat dimensiunile reduse prin mobilier integrat și elemente care schimbă modul de utilizare a casei.
Una dintre cele mai spectaculoase caracteristici este ascunsă în fațadele laterale. Două panouri mari pot fi coborâte pentru a forma terase exterioare, dezvăluind în spatele lor pereți glisanți din sticlă. Când terasele sunt deschise, livingul se prelungește spre exterior, iar cabana capătă aspectul unui pavilion cu vedere panoramică.
Casă de 20 m² cu dormitor ascuns și terase pliabile. Sursa foto: boysplaynice.com
De pe deal se pot vedea podgoriile din apropierea Bratislavei și, în depărtare, Alpii austrieci. Suprafețele vitrate permit pătrunderea luminii naturale, iar sistemele de umbrire protejează interiorul împotriva supraîncălzirii. Casa este construită pe o structură ușor ridicată deasupra solului, ceea ce permite și circulația aerului pe sub podea.
În interior, spațiul principal combină livingul, zona de luat masa și o bucătărie compactă. Lemnul deschis la culoare, tavanul înalt și ferestrele mari creează impresia unui interior mai generos decât sugerează dimensiunile reale.
Lângă bucătărie se află o sobă pe lemne, iar în spatele acesteia este amenajată baia, dotată cu duș, toaletă și o chiuvetă din beton amplasată lângă fereastră. Dormitorul nu ocupă însă o cameră separată la nivelul principal. Patul este amplasat într-o galerie aflată deasupra bucătăriei, aproape ascunsă privirii în timpul zilei.
Accesul se face printr-o scară din lemn integrată în mobilier, care poate fi retrasă atunci când nu este utilizată. Până și corpul de iluminat suspendat poate fi ridicat pentru a elibera spațiul. Deasupra patului există un luminator prin care poate fi privit cerul, oferind lumina naturală necesară.
Cabin Devín a fost proiectată să funcționeze fără conectare la rețeaua publică de electricitate. Pe acoperiș sunt instalate panouri fotovoltaice, iar energia produsă este stocată în baterii. În perioadele în care producția solară este insuficientă, un sistem de rezervă pe gaz asigură energia necesară anumitor echipamente.
Cabin Devín funcționează fără conectare la rețeaua publica de electricitate. Vedere aeriană. Sursa foto: boysplaynice.com
Dispozitivele hibride pot comuta automat între electricitate și gaz, în funcție de nivelul de încărcare al bateriilor. Electricitatea este folosită cu prioritate pentru iluminat și aparatele cu consum redus, în timp ce funcțiile care necesită mai multă energie pot utiliza surse alternative.
Nici alimentarea cu apă nu depinde de o rețea publică. Un rezervor ascuns în structura podelei supraînălțate stochează apa pentru uz casnic, iar apele uzate sunt colectate separat. Autonomia nu înseamnă însă că locuința produce toate resursele necesare. Rezervele de apă și combustibil trebuie completate atunci când se epuizează.
Arhitecții au integrat și un sistem de ventilație adaptat anotimpurilor. Vara, aerul mai rece este preluat din zona de sub latura nordică a podelei. Aerul cald este evacuat printr-un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, amplasat sub luminator.
Iarna, circulația aerului este adaptată pentru menținerea confortului termic. Senzorii de dioxid de carbon și umiditate contribuie la reglarea ventilației. Sistemele de umbrire și poziționarea ferestrelor completează soluțiile pentru controlul temperaturii.
Potrivit publicației de specialitate Architecture Today, proiectul Cabin Devín a avut un buget de aproximativ 180.000 de euro. Suma este asociată construcției proiectate special pentru acest amplasament și nu reprezintă un preț standard pentru orice casă modulară de 20 de metri pătrați. Cabana este destinată în principal șederilor de scurtă durată, în segmentul turismului. În octombrie 2026, un tarif de cazare de 119 euro pe noapte, care poate varia în funcție de disponibilitate și perioada rezervării.
Alte 15 persoane au fost rănite în atacul produs la sud-vest de orașul Harkov, a precizat anterior oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Telegram, scrie Reuters.
Potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ivan Vîhivski, drona a lovit parcul în timp ce familii cu copii se aflau acolo.
Ministrul a publicat o fotografie blurată în care apare trupul unui copil într-un cărucior. Alte imagini distribuite online arată echipe de intervenție care acționează în apropierea unei clădiri avariate.
Atacul are loc în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în care regiunile din apropierea frontului continuă să fie vizate de lovituri aeriene.
Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai dorește să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie, considerând că reacția președintelui în fața violențelor din ultimele zile a fost insuficientă.
„Condamn cu cea mai mare fermitate violențele și distrugerile comise de cei care ne încalcă legile, ne devastează orașele și disprețuiesc valorile Republicii”, a declarat edilul, potrivit publicației locale Saumur Kiosque.
Primarul și-a continuat declarația cu un mesaj referitor la respectarea legilor și integrarea în societatea franceză.
„Franța nu poate accepta ca unii să refuze regulile comune, să respingă cerințele integrării și să conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde că beneficiază de drepturile Republicii, refuzând în același timp să îi respecte îndatoririle”, a transmis Mortier.
În semn de protest, primarul a hotărât să coboare în bernă drapelele arborate pe clădirea administrației locale și să îndepărteze portretul oficial al președintelui Franței.
„În fața acestei crize, am decis, în calitate de primar al orașului Longué-Jumelles, să dau jos portretul președintelui Republicii din primărie. Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat edilul.
„Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta.
Decizia are o puternică încărcătură simbolică în Franța, unde portretul oficial al președintelui Republicii este afișat în mod tradițional în primării.
Gestul primarului vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din sistemul educațional.
La proteste au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și membrii ale unor grupări de extremă stânga. Deși o mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat pașnic, în mai multe orașe au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri.
Potrivit bilanțurilor prezentate de autorități aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în cursul weekendului, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.
Printre cele mai grave incidente s-a numărat incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situației în anumite orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării.
Nuñez și-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o.
Președintele francez a condamnat violențele într-un discurs televizat susținut duminică, 18 octombrie, afirmând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile.
Macron a recunoscut nemulțumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor și a cerut organizarea unor consultări cu reprezentanții elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.
Discursul nu a reușit însă să reducă presiunea politică asupra sa.
Liderii opoziției, de la Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, până la Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, deși din perspective diferite.
Gestul primarului din Longué-Jumelles nu este singura reacție de revoltă venită din partea administrațiilor locale. Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele, determinând guvernul francez să răspundă public acuzațiilor. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului, Maud Bregeon.
În paralel, Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice.
Între timp, premierul Sébastien Lecornu a propus introducerea unor restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.
Criza intervine cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Slovacia și Ungaria cer Comisiei Europene mai multă flexibilitate în privința eliminării treptate a importurilor de gaze rusești și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
Cele două țări susțin că renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai grea și mai costisitoare din cauza poziției lor geografice și a dependenței de rutele de aprovizionare, conform Euronews.
Cerințele acestea au venit acum, după ce au fost luate în considerare prețurile ridicate la electricitate în Europa, existând îngrijorări privind renunțarea la energia rusească.
Slovacia a explicat că, în trecut, a fost un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa.
Acum, însă, riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, fiindcă livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, potrivit planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava.
La aceeași conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze.
Aceștia cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală.
El a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să ajute cetățenii fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili.
Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare.
Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE.
Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre.
O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
Partida SCMU Craiova – Dinamo București este programată sâmbătă, de la ora 18:00, potrivit programului anunțat luni de Federația Română de Volei.
Dinamo pornește în noua ediție din postura de campioană, dar va avea o concurență puternică în lupta pentru titlu. CSM Arcada Galați, care a pierdut finala cu Dinamo în meci decisiv, este, de asemenea, una dintre principalele candidate la titlu și în acest sezon.
Totodată, SCM Zalău (medaliată cu bronz în sezonul trecut), CSM Corona Brașov și SCMU Craiova și-au propus să lupte cel puțin pentru un loc pe podium.
Steaua, care a câștigat sezonul regulat în sezonul trecut și a încheiat pe locul 4, traversează un moment de incertitudine. Echipa bucureșteană a pierdut mai mulți jucători importanți și a renunțat la înscrierea în Cupa Challenge, competiție europeană pentru care avea dreptul să participe.
Runda inaugurală începe sâmbătă, 24 octombrie, cu cinci partide. Primele meciuri vor fi CSM Știința Baia Mare – CSM Arcada Galați, de la ora 15:00, și CSM București – CS Rapid București, de la ora 16:00.
De la ora 18:00 sunt programate întâlnirile SCMU Craiova – CS Dinamo București, CSM Corona Brașov – Steaua București și SCM Zalău – CSU Știința Politehnica București.
Etapa se va încheia luni, 26 octombrie, cu derby-ul clujean dintre CS Universitatea Cluj și CS Unirea Dej, programat de la ora 18:00.
Proiectul a beneficiat de un sprijin politic larg, dar a stârnit nemulțumirea industriei alcoolului, care avertizează asupra efectelor economice ale noilor măsuri, potrivit rapporteur.com.
Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a aprobat proiectul joi seară. Interdicția privind vânzările pe timpul nopții ar urma să se aplice la nivel național, cu excepții pentru baruri, restaurante și aeroporturi.
Legea trebuie să treacă și de Senat pentru a intra în vigoare.
Restricții similare există deja în mai multe dintre cele mai mari orașe ale țării, printre care Varșovia, Cracovia și Gdańsk.
Autoritățile locale susțin că limitarea vânzărilor nocturne a contribuit la reducerea incidentelor asociate consumului de alcool.
Guvernul speră ca noile reguli să ducă la o scădere suplimentară a consumului.
Există deja o tendință descendentă pentru principalele trei categorii de băuturi: bere, vin și băuturi spirtoase.
Proiectul prevede și dublarea taxelor pentru licențele de comercializare a alcoolului, precum și interzicerea publicității și promovării tuturor băuturilor alcoolice. Măsura ar elimina inclusiv posibilitatea de a face reclamă la bere, permisă în prezent în anumite condiții.
Încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi cuprinse între 7.000 și 233.000 de euro sau pedepse neprivative de libertate.
Restricțiile ar viza și variantele fără alcool ale băuturilor comercializate sub aceleași mărci ca produsele alcoolice.
Astfel, interdicția ar include berea 0,0% și băuturile spirtoase fără alcool, dacă acestea folosesc aceleași denumiri și sigle ca variantele lor alcoolice.
Susținătorii proiectului consideră că promovarea acestor produse poate funcționa ca o formă indirectă de publicitate pentru alcool, practică cunoscută drept publicitate prin substituție.
Inițiativa se bucură de un sprijin important în rândul populației. Un sondaj realizat la începutul lunii octombrie de Ogólnopolska Grupa Badawcza pentru Fundația GrowSPACE a arătat că 80,2% dintre respondenți susțin proiectul.
Votul din Seim a confirmat sprijinul politic larg: 400 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, în timp ce 29 s-au opus.
Industria alcoolului contestă însă mai ales restricțiile privind publicitatea.
Bartłomiej Morzycki, directorul general al Asociației Berarilor din Polonia, a avertizat înaintea votului că interzicerea reclamelor la bere ar putea afecta finanțarea sportului și a evenimentelor culturale.
Potrivit acestuia, berăriile ar putea pierde motivația economică de a sponsoriza festivaluri de muzică sau cluburi sportive.
Industria vinului din Polonia a obținut unele concesii în cadrul negocierilor legislative.
Partidul Popular Polonez (PSL) a susținut amendamente care exclud de la restricțiile publicitare anumite evenimente dedicate asocierii vinului cu mâncarea.
Excepțiile vizează manifestări educaționale, de turism viticol și turism culinar, precum târguri, festivaluri și sărbători ale recoltei strugurilor.
Acestea pot include prezentări, prelegeri și degustări de vin, cu plată sau gratuite.
Proiectul urmărește astfel să limiteze promovarea comercială a alcoolului, dar păstrează anumite forme de promovare în contexte educaționale, gastronomice și turistice.
Următorul pas este examinarea legii de către Senatul Poloniei.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Șeful serviciului german de informații externe a declarat, în timpul unei audieri publice în fața organismului parlamentar de control al serviciilor de informații din Bundestag, că Rusia reprezintă în prezent cea mai directă amenințare la adresa Germaniei, relatează Bild.
Martin Jäger, care înainte de preluarea conducerii BND a fost ambasadorul Germaniei în Ucraina, în perioada 2023-2025, a descris în termeni duri deteriorarea relațiilor cu Moscova.
„Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o calitate nouă și mai periculoasă: Germania este în pericol să ajungă într-un conflict violent cu Rusia”, a declarat șeful BND.
În evaluarea sa, niciun alt stat nu reprezintă în prezent o amenințare comparabilă pentru securitatea germană.
„Din partea niciunei alte țări nu vine în prezent o amenințare atât de directă, cuprinzătoare și concretă împotriva Germaniei”, a afirmat Jäger.
Șeful BND a invocat inclusiv tentative de atac și operațiuni atribuite serviciilor ruse, pe care le-a descris drept „extrem de profesioniste și lipsite de scrupule”. Potrivit acestuia, pericolul unor noi acțiuni pe teritoriul Germaniei nu a dispărut.
Amenințarea nu se limitează însă, în evaluarea serviciului german, la eventuale acte de sabotaj sau atacuri punctuale.
Jäger susține că obiectivul conducerii de la Moscova este influențarea deciziilor politice luate în Germania și în alte capitale europene.
„Germania a devenit unul dintre principalele obstacole în calea proiecției hegemonice a puterii ruse în Europa și, prin urmare, o țintă a acțiunilor Rusiei. Cine nu se conformează devine adversar: aceasta este interpretarea Moscovei”, a declarat președintele BND.
El a mers mai departe, caracterizând confruntarea actuală drept un conflict care nu se încadrează în definițiile clasice ale războiului.
„Rusia duce un război din umbră împotriva noastră. Acest război nedeclarat nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice convenționale. Nu ne aflăm într-o situație de apărare și, cu toate acestea, suntem atacați – tocmai acesta este un război din umbră”, a spus Jäger.
Șeful serviciului german de informații consideră că Berlinul și partenerii săi europeni trebuie să se pregătească pentru continuarea operațiunilor de influență și intimidare.
„Trebuie să ne pregătim pentru tentative de intimidare și pentru alte ingerințe. Probabil vor exista din nou și amenințări nucleare”, a avertizat Jäger.
Declarațiile vin în contextul în care Germania se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
În pofida avertismentelor, serviciul german de informații nu susține că Rusia s-ar pregăti în acest moment pentru o ofensivă militară de amploare împotriva teritoriului NATO.
Potrivit evaluării prezentate de Jäger, nu există în prezent indicii privind iminența unui asemenea atac.
BND avertizează însă asupra posibilității unor „activități militare de intensitate redusă” ale Rusiei, în special în regiunea baltică.
Așadar, serviciul german nu afirmă că un război direct Rusia – NATO este iminent, ci avertizează că operațiunile hibride, tentativele de intimidare, sabotajele și eventualele acțiuni militare limitate pot crește riscul unei escaladări.
UPDATE 4: Anunțul MAI
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne desfășoară o misiune complexă pentru salvarea echipajului unei nave care s-a scufundat în Marea Neagră.
11membri ai echipajului au fost salvați și sunt transportați la spital. De asemenea, au fost identificate două persoane decedate.
Elicopterul din cadrul Inspectoratului General de Aviație a preluat, prin troliere, persoanele rănite în vederea acordării asistenței medicale de urgență.
Misiunea este în dinamică, navele Gărzii de Coastă și elicopterul Inspectoratului General de Aviație desfășurând activități specifice, a precizat MAI.
Ultimele informații arată că trei drone ar fi atacat nava turcească. Este vorba despre drone aeriene și maritime. Acest lucru ar putea indica faptul că nava cu cereale a fost atacată cu intenție și nu a fost vorba despre o eroare.
Mai mulți membri ai echipajului navei lovite de o dronă sunt dispăruți. Informații neoficiale indică 13 persoane dispărute. Totodată, se pare că sunt și răniți, inclusiv căpitanul navei. Aceasta se îndrepta către un port din Italia.
O navă turcească, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în Marea Neagră, lângă Platforma Pescăruș (Platforma 7).
Incidentul a fost raportat la aproximativ 20 de mile marine de țărm, în timp ce Garda de Coastă indică o poziție la circa 9 mile marine sud-est de Platforma Pescăruș.
Mai multe nave românești au plecat în direcția menționată. Ulterior, s-a anunțat că luni, 5 octombrie 2026, la ora 10:37, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru efectuarea unei misiuni de salvare la nava ROYAD MAMMADOV, aflată în zona platformelor. Misiunea este în desfășurare.
Navă lovită de o dronă a fost abandonată de echipaj și plutește în derivă în largul Mării Negre, au anunțat Ziua de Constanța și Radio Bulgaria.
Potrivit primelor informații, elicopterele Forțelor Navale au descoperit o navă de marfă în derivă în apele Mării Negre, la 40 km est de Capul Șabla. Poziția menționată este la 6 km est de orașul Șabla și la 26 km de Vama Veche.
Informațiile care nu sunt confirmate în mod oficial vorbesc despre o navă cu motor EMIL care a fost lovită de o dronă. În urma unui incendiu și a unei defecțiuni a sistemelor tehnice, nava a rămas fără posibilitatea de a fi manevrata și a fost abandonată de echipaj.
Nava a plutit în derivă în zona economică exclusivă a României, deplasându-se, sub influența curenților marini, în direcția sud, către zona economică exclusivă a Bulgariei.
Forțele Navale ale Bulgariei au transmis un aviz către navele care navighează în regiune cu privire la prezența unei nave periculoase, fără comandă și fără echipaj, în zona menționată.
Supravegherea navei continuă, iar instituțiile sunt pregătite să ia măsurile necesare, se precizează în comunicatul autorităților militare bulgare.
Cei doi înalți oficiali militari care au murit în urma accidentului aviatic sunt generalul-locotenent Mutombo Katalayi Tiende, șeful tribunalului militar, și generalul-locotenent Bakumi Likulia, auditor general al forțelor armate.
„Pe lângă cei doi ofițeri generali, doisprezece membri ai delegației și membrii echipajului și-au pierdut viața în acest accident”, a declarat într-un comunicat generalul-maior Efomi Ekenge, purtătorul de cuvânt al armatei congoleze, conform AP.
Avionul se întorcea spre capitala Kinshasa din sud-vestul provinciei Kikwit când a dezvoltat o defecțiune tehnică și s-a prăbușit în Kenge.
Toate persoanele aflate la bord au murit, potrivit oficialilor locali.
O anchetă a fost deschisă pentru a stabili cauza accidentului, a declarat Ekenge.
Tryphon Kin-Kiey Mulumba, președintele consiliului de administrație al Autorității Aviației Civile, a declarat că nu este cunoscută cauza prăbușirii aeronavei.
Decizia vine după o perioadă în care progresele rapide ale AI în matematică au stârnit atât interes, cât și controverse în comunitatea de specialitate. OpenAI spune că un nou model intern, a cărui instruire a început pe 28 august, a rezolvat peste 100 de probleme matematice deschise, din mai multe domenii. Compania afirmă că ritmul progresului a determinat discuții interne privind modul în care astfel de rezultate ar trebui prezentate și evaluate de comunitatea științifică.
Printre problemele menționate de OpenAI se află Navier–Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Premiului Millennium, considerate de specialiști cele mai dificile probleme din matematică. Problema privește ecuațiile care descriu mișcarea fluidelor și încearcă să stabilească dacă soluțiile pornite de la condiții inițiale regulate rămân regulate sau pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.
OpenAI a anunțat pe 8 septembrie că sistemul său a găsit o demonstrație pentru această problemă. Potrivit companiei, demonstrația a fost obținută în aproximativ 88 de ore de lucru ale unor agenți AI și apoi formalizată și verificată cu ajutorul sistemului de verificare matematică Lean. OpenAI a precizat că nu intenționează să revendice premiul de un milion de dolari asociat problemei.
Rezultatul a fost însă însoțit de controverse privind atribuirea și posibila influență a unor cercetări realizate înainte de anunțul OpenAI. Matematicianul Tristan Buckmaster de la New York University și Levent Alpöge, matematician la Anthropic, lucraseră în paralel la o problemă înrudită. Buckmaster a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cercetările sale să fi influențat rezultatul obținut de OpenAI.
OpenAI a respins această posibilitate și a spus, după o investigație internă, că sistemul nu a avut acces la datele private ale lui Buckmaster și că cercetările celor două proiecte diferă semnificativ. Compania a precizat că, în cazul lucrării lui Buckmaster și Alpöge, era vorba despre ecuațiile Euler cu forțare externă, în timp ce demonstrația prezentată de OpenAI tratează cazul Navier–Stokes fără forțare externă.
Pe fondul acestor evoluții, OpenAI spune că noul grup consultativ va avea rolul de a ajuta compania să evalueze importanța rezultatelor matematice produse de AI, să stabilească modalități adecvate de comunicare și să țină cont de standardele academice și profesionale ale domeniului.
Grupul este găzduit de Institutul pentru Studii Avansate, de la Princeton, SUA, și are inițial nouă membri, între care François Charles, Camillo De Lellis, Timothy Gowers, Martin Hairer, Nikhil Srivastava, Ulrike Tillmann, Ravi Vakil, Edward Witten și Melanie Matchett Wood.
OpenAI afirmă că grupul va funcționa independent. Membrii săi nu vor fi plătiți de companie și vor putea formula inclusiv recomandări nesolicitate, precum și să facă publice recomandările lor. Grupul va putea comenta impactul OpenAI asupra matematicii și va consilia compania în privința modului în care instrumentele sale pot sprijini cercetarea și educația.
Inițiativa vine în contextul unor îngrijorări mai largi privind efectul progresului AI asupra matematicii. Un grup de matematicieni a criticat folosirea problemelor deschise drept etalon pentru măsurarea progresului sistemelor AI și a cerut discuții mai ample despre atribuirea contribuțiilor, verificarea rezultatelor și impactul asupra comunității academice.
Revista presei 