Login
Invitat să comenteze reacțiile provocate în spațiul public de imaginile de la botezul fiului lui Alfred Simonis, la care au participat numeroși lideri PSD, Kelemen Hunor a declarat luni seară, la Euronews România, că nu a urmărit îndeaproape evenimentul, dar că imaginile pe care le-a văzut l-au lăsat perplex.
Liderul UDMR a apreciat că subiectul a fost instrumentalizat politic, însă a atras atenția asupra diferenței dintre discursul politicienilor și comportamentul acestora, în condițiile în care România se confruntă cu probleme economice serioase, resimțite de întreaga populație.
„Eu cred că oamenii politici trebuie să înțeleagă un singur lucru. Nu poți să spui anumite chestiuni și să te comporți întru totul diferit. Să te afișezi într-o anumită postură când tu, de fapt, conduci o țară care în acest moment, într-adevăr, are o problemă serioasă cu economia și fiecare cetățean simte acest lucru”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a spus că înțelege nemulțumirea oamenilor față de comportamentul politicienilor, pe care l-a considerat arogant.
„Deci nu e cazul pentru astfel de evenimente și să te afișezi atât, atât de … arogant față de toată țara. Eu înțeleg furia oamenilor și nervozitatea oamenilor. Dacă atâta au putut ei, acum eu ce să spun? Mă mir și eu”, a declarat Kelemen Hunor, referindu-se la luxul afișat de politicienii prezenți la botez.
„Am rămas perplex când am văzut câteva imagini și câteva comentarii […] Nu se face așa ceva”, a adăugat liderul UDMR.
Botezul celui de-al treilea fiu al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a avut loc sâmbătă, 31 octombrie, la Timișoara. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, președintele PSD, care i-a cununat pe Alfred Simonis și soția sa și le-a botezat și ceilalți doi copii.
La petrecere au participat aproximativ 400 de invitați, printre care numeroși lideri PSD, miniștri și foști membri ai Guvernului. Printre aceștia s-au numărat Marcel Ciolacu, Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Paul Stănescu și Alexandru Rafila. Invitat special pentru a cânta la petrecere a fost celebrul artist italian Al Bano.
Evenimentul a provocat numeroase critici după apariția imaginilor cu ținutele și accesoriile scumpe purtate de unii invitați. Soția lui Sorin Grindeanu a avut o geantă Chanel evaluată la aproximativ 4.000 de euro, iar partenera lui Alexandru Rafila, o geantă Dior de peste 4.000 de euro.
Haina de blană purtată de Sorina Docuz, partenera fostului premier Marcel Ciolacu, a atras, de asemenea, atenția. Presa a comparat-o cu un model evaluat la aproximativ 13.000 de euro, însă Ciolacu a susținut că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și a costat 500 de euro.
Întrebat, la Euronews, despre finanțarea localităților mici din veniturile generate de marile orașe, liderul UDMR a susținut că banii publici aparțin tuturor cetățenilor și a oferit exemplul bunicului său.
„Sunt banii tuturor, prin care se finanțează metroul. Nu vă supărați. Bunicul meu niciodată în viața lui nu a mers cu metroul. Dar până când a trăit, a finanțat Bucureștiul”, a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a insistat că distribuirea resurselor publice trebuie să țină cont și de principiul solidarității între comunități, nu doar de contribuția economică a marilor centre urbane.
„La bănci, la telecomunicații, la firmele mari, taxele se plătesc aici. Deci această abordare nu este o abordare corectă, fiindcă există în lumea asta și solidaritate, până la urmă. Deci țara nu e Bucureștiul. Țara nu este nici măcar Clujul”, a afirmat liderul UDMR.
Referitor la reorganizarea administrativ-teritorială, Kelemen Hunor a explicat că actuala structură administrativă a României datează din 1968 și că o reformă este necesară, însă trebuie pregătită cu atenție.
„Nu putem nega că e nevoie de o reformă administrativă, că din 1968 este această structură administrativă a țării, făcută de Ceaușescu. Pe de altă parte, sigur, trebuie ceva foarte bine gândit, foarte bine pregătit și cu curaj”, a declarat acesta.
Liderul UDMR a subliniat că legislația prevede organizarea referendumurilor pentru modificarea limitelor administrative și că autoritățile trebuie să obțină acordul comunităților vizate.
„Astăzi scrie în două legi că trebuie referendum, altfel nu pot fi comasate localitățile, nici împărțite. Deci trebuie un referendum în fiecare localitate. Dacă tu vrei să-l faci din pix, din București, ok, nu ții cont de voința oamenilor, dar nu este bine”, a explicat Kelemen Hunor.
„Sunt și localități unde tu, ca să faci o localitate cu peste 1.500 de locuitori, trebuie să aduni satele pe o rază de 30-40 de kilometri, fiindcă asta este geografia României, în Munții Apuseni sau în Secuime, în anumite zone din Secuime, sau în Țara Moților”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a avertizat că „noi nu putem să facem din mușchi o comasare, fiindcă va ieși foarte, foarte rău”.
Întrebat dacă România își permite să aștepte consultări îndelungate, în condițiile în care unele referendumuri pentru comasarea localităților au eșuat, Kelemen Hunor a susținut că oamenii pot fi convinși prin argumente.
„Oamenii nu sunt iraționali. Oamenii înțeleg dacă tu mergi cu argumente și dacă ții cont de realitatea din comunitatea respectivă”, a afirmat acesta.
Liderul UDMR a respins și posibilitatea ca localitățile care refuză comasarea să fie constrânse financiar.
Acesta a reiterat că UDMR nu se opune reformei administrative, dar solicită dezbateri și consultări.
„Noi nu suntem împotrivă. Dar noi cerem dezbateri reale, discuții, argumente și să-i convingem pe oameni. Dacă vreți să faceți o reformă, da, mergeți și trebuie să-i convingeți pe oameni”, a adăugat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a acuzat AUR că transformă inclusiv chestiunile administrative în conflicte etnice și a apreciat că propunerea nu va obține susținerea majorității parlamentare.
Kelemen Hunor a declarat că inițiativa nu este una nouă și a pus sub semnul întrebării utilitatea schimbării numelui localității.
Întrebat despre dezbaterile din Parlament privind modificarea denumirii localității, liderul UDMR a afirmat că subiectul este urmărit de mai multă vreme de inițiatorii propunerii.
Kelemen Hunor a ironizat importanța pe care, în opinia sa, reprezentanții AUR o acordă acestei chestiuni.
„Deci fericirea lor stă în denumerea localității Balvanyos.”
Președintele UDMR a sugerat că disputa depășește problema strict administrativă a denumirii unei localități și reflectă atitudinea AUR față de identitatea comunității maghiare.
„Pentru ei e o miză. Probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic din ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre românii.”
Liderul UDMR a lansat acuzații directe la adresa AUR, susținând că formațiunea și-a păstrat orientarea naționalistă de la intrarea în Parlament.
„Nu mai știu exact anul când a fost înființat partidul, dar la ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari.”
Kelemen Hunor a continuat, afirmând că AUR ar interpreta inclusiv subiectele administrative prin prisma apartenenței etnice.
„Ei sunt ultranaționaliști. Tot ce nu este românesc, așa cum au conceput ei și concep ei. Ei etnicizează totul, orice discuție.”
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a comentat și discuțiile despre o eventuală moderare a discursului AUR, printr-o apropiere de modelul politic asociat premierului italian Giorgia Meloni.
Președintele UDMR a afirmat că nu observă o schimbare semnificativă în comportamentul formațiunii.
„Deci, din acest punct de vedere, acea melonizare, despre care toți au vorbit, că AUR se va meloniza, nu prea a ieșit.”
Liderul UDMR a prezentat controversa privind numele localității drept un exemplu al faptului că, în opinia sa, AUR continuă să promoveze teme care provoacă tensiuni între comunități.
Kelemen Hunor s-a declarat convins că propunerea de redenumire nu va întruni voturile necesare pentru adoptare.
„Deci, atâta putem spune, nu va trece de Parlament, fiindcă, în Parlament, majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă, care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară, în primul rând.”
Acesta a invocat și faptul că denumirea localității a fost păstrată inclusiv în perioada regimului comunist.
„Nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos și nu poate fi tradus Bălvăniș.”
Pentru a explica de ce consideră nepotrivită încercarea de a modifica denumirea localității, liderul UDMR a făcut o paralelă cu o întâmplare din familia sa.
El a relatat că, atunci când tatăl său a mers la primărie pentru a-i înregistra nașterea, funcționarii au întrebat cum ar putea fi tradus prenumele Hunor.
„Când eu am născut, tata s-a dus ca primărie și a zis Hunor. Și au zis, dar cum se traduce? Nu se poate traduce. Atunci nu e bine. Ba da, e bine. Și a rămas așa, nu se poate traduce.”
Liderul UDMR a încheiat comparația revenind la controversa privind denumirea localității:
„Nici Balvanyos nu se poate traduce.”
Prin această analogie, Kelemen Hunor a susținut că anumite nume proprii trebuie respectate în forma lor consacrată, fără a fi supuse unor încercări de traducere sau adaptare motivate politic.
Disputa privind denumirea localității rămâne astfel un nou punct de confruntare între UDMR și AUR, în contextul dezbaterilor despre identitatea culturală și lingvistică a comunității maghiare din România.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Întrebat la Euronews România dacă discuția despre gaura din buget nu este de fapt o reluare a temei „grelei moșteniri”, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu e nicio gaură în buget. Când PSD a plecat de la guvernare, știe ce a lăsat și a primit exact ce a lăsat când a plecat”.
Liderul UDMR amintește că bugetul pe acest an a fost votat împreună cu PSD. După plecarea social-democraților și demiterea guvernului Bolojan, spune el, nu a fost adoptată nicio lege nouă și nicio ordonanță de urgență care să aducă cheltuieli în plus.
Potrivit lui Kelemen Hunor, guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a funcționat apoi ca guvern interimar până la învestirea guvernului Niculescu. În această perioadă nu putea face rectificare bugetară, nu putea iniția legi, nu putea da ordonanțe de urgență și nu putea lansa politici publice noi. „Deci de unde să cheltuiesc mai mult? Nu vă supărați”, a spus el.
Liderul UDMR recunoaște însă că s-au adunat restanțe, pentru că nu au putut fi făcute plăți: la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate, la ministerele Dezvoltării și Transporturilor și la asistența socială. „Eu nu aștept lucruri extravagante, găuri mari”, a declarat el.
Potrivit lui Kelemen Hunor, tema gurii din buget servește unui scop politic. „Înțeleg narativul. Trebuie să găsești ceva. Trebuie să justifici dacă nu reușești să livrezi ceea ce ai promis în această perioadă scurtă. Dar chiar nu cred că este o discuție cu fundament”, a spus el.
Partidele din Parlament îl așteaptă pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte situația bugetului. Kelemen Hunor consideră cererea „absolut legitimă” și propune ca ministrul Finanțelor să prezinte Parlamentului execuția bugetară o dată la șase luni, pentru „transparență totală”.
El a avertizat și împotriva cheltuielilor fără acoperire: „Nu poți să cheltui mai mult decât îți permite bugetul”. Altfel, spune Kelemen Hunor, statul ia împrumuturi scumpe, pe termen lung, pe care le vor plăti „copiii noștri, nepoții unora”.
Liderul UDMR a respins și ideea că rectificarea va favoriza primăriile PSD, pentru că guvernul are nevoie de voturi din Parlament. El recunoaște că unele primării au conturile blocate și nu mai pot plăti facturile în noiembrie, din cauza investițiilor neplătite, de exemplu în rețelele de gaze.
„Toată lumea a fost de acord”, a spus Kelemen Hunor la Euronews România, amintind că aplicarea legii a fost amânată doi ani prin ordonanțe.
„Nu se mai poate amâna, fiindcă și în 2025 și în 2026 era o inflație și este o inflație mare, care mănâncă din puterea de cumpărare”, a declarat el.
Potrivit liderului UDMR, indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, după inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%.
UDMR nu a discutat însă subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii. „Nu știu la ce să ne așteptăm”, a recunoscut el.
La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”.
În schimb, Kelemen Hunor nu ar grăbi creșterea salariului minim. „Dacă mai pui o presiune înainte să vezi ce faci pe termen mediu, produci pagube”, a spus el. Liderul UDMR consideră că discuția poate avea loc abia după ce se vede cum arată anul viitor.
Despre legea salarizării, el spune că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar totul depinde de conținut.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
La Euronews România, Kelemen Hunor a fost întrebat despre declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care vorbește des despre ce ar trebui să facă guvernul, în timp ce premierul tace.
„E un guvern PSD, asta e clar”, a răspuns liderul UDMR.
Potrivit lui Kelemen, „responsabilitatea politică e a PSD”, pentru că premierul și miniștrii tehnocrați nu au candidat la alegeri.
„Luca Niculescu nu a fost ales la alegeri de nimeni. Și dacă guvernul nu dă roade, cine plătește? Fiindcă politic va plăti cineva”, a spus Kelemen Hunor.
Din acest motiv, liderul UDMR consideră că implicarea liderilor PSD este „corectă și legitimă”. Totuși, a subliniat el, Niculescu este premierul „politic, juridic, constituțional și administrativ”: el semnează, conduce guvernul și ședințele acestuia.
Întrebat la Euronews România de ce premierul a vorbit foarte puțin în primele două săptămâni de mandat, Kelemen Hunor a spus că Niculescu nu vrea „să facă balet mediatic”.
„Eu nu cred că guvernarea este un balet mediatic continuu, permanent”, a declarat liderul UDMR.
Guvernul Niculescu împlinește marți două săptămâni de la învestire. Potrivit lui Kelemen Hunor, ar fi „incorect” și „superficial” să tragă deja concluzii. El a amintit că Niculescu vine din diplomație și are încă de înțeles cum funcționează guvernul.
Kelemen Hunor spune că premierul va fi testat la primele decizii grele și la primele conflicte dintre miniștri, mai ales la rectificarea bugetară, când trebuie să decidă „de aici pleacă banii, acolo se duc banii”.
„Am fost în câteva guverne, nu există guvern fără tensiuni, fără conflicte. Guvernul nu este raiul, acolo unde toată lumea trăiește în armonie”, a spus el.
Agricultura, sănătatea, educația, asistența socială și cultura sunt domeniile care vor pune cea mai mare presiune pe buget în guvernul Niculescu, spune liderul UDMR.
Primul domeniu este agricultura, care va insista din cauza așteptărilor și a restanțelor. Liderul UDMR spune că anul a fost foarte greu pentru fermieri, din cauza secetei și a concurenței produselor din Ucraina.
Sănătatea va cere și ea bani, pentru că este „un serviciu esențial”, iar fără bani presiunea devine uriașă, indiferent cum e condus ministerul. Situația e asemănătoare în educație și în asistența socială.
Kelemen Hunor a pomenit și domeniul care îi stă „foarte aproape”: cultura. „Există câteva zone unde trebuie să dai bani indiferent cât de săracă e țara”, a spus el.
Într-o intervenție telefonică, Peiu i-a caracterizat pe social-democrați drept „socialiști de caviar”, l-a atacat pe Marcel Ciolacu pentru explicațiile oferite în legătură cu ținuta partenerei sale și a susținut că unii politicieni beneficiază de avantaje materiale care nu apar în declarațiile de avere.
Întrebat despre imaginile și discuțiile apărute în spațiul public după petrecerea de la Timișoara, Petrișor Peiu a afirmat că manifestările de opulență ale unor politicieni nu reprezintă o surpriză pentru el.
„Socialiști de caviar care nu se pot abține, ca orice om, știți, care ajunge în lumea civilizată mai greu și nu se poate abține să nu etaleze anumite chestiuni. Ce să spun?”, a declarat senatorul.
Acesta a susținut că problema nu este existența averii în sine, ci modul în care unele persoane aleg să își afișeze statutul material.
„Adică socialismul ăsta de caviar este ridicor. Și bogăția are demnitatea ei.”
Peiu l-a invocat pe fostul lider țărănist Ion Rațiu drept exemplu de politician care, în opinia sa, a știut să își poarte averea cu discreție și demnitate.
Senatorul a avut o reacție critică și la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, în contextul discuțiilor despre vestimentația afișată la eveniment.
Peiu s-a referit la explicația potrivit căreia haina de blană purtată de partenera lui Ciolacu ar fi fost o imitație.
„Ceea ce a făcut acum domnul Ciolacu, eu cred că este incalificabil și cred că a pierdut votul tuturor doamnelor. Atunci când a spus că doamna cu care a venit însoțit și care nu are nicio vină pentru toată tevatura asta, poartă o blană care este o imitație.”
În continuarea intervenției, senatorul a afirmat că explicațiile fostului premier i se par nepotrivite și că persoana care îl însoțea nu ar trebui să suporte consecințele controverselor publice.
Peiu a criticat și imaginea publică a fostului premier, apreciind că politicienii români ar trebui să manifeste mai multă decență, indiferent de situația lor financiară.
„Ar trebui totuși să învățăm și noi, de la politicienii din state cu tradiție democratică mai mare, cum să fim demni și când suntem sărați și când suntem bogați.”
Una dintre cele mai dure afirmații ale senatorului a vizat beneficiile materiale de care ar dispune unii oameni politici în afara veniturilor declarate oficial.
Petrișor Peiu a susținut că anumite avantaje, precum vacanțele, mesele la restaurante scumpe sau articolele vestimentare, ar putea fi oferite de oameni de afaceri.
„Eu vă spun o chestiune simplă. Dacă oamenii n-ar fi atât de ipocriți și n-ar poza atâta în oameni mai săraci decât sunt de fapt. Pentru că există o bogăție a politicienilor care nu se vede în declarațiile de avere.”
Senatorul a continuat cu afirmații generale privind relațiile dintre politicieni și mediul de afaceri.
„Sunt politicieni care sunt întreținuți de anumiți oameni de afaceri cam toată viața politică (…) Și atunci este o ipocrizie ca ei să vorbească despre indemnizația aia de la parlament.”
Senatorul a concluzionat că există diferențe importante între politicienii care dețin afaceri sau proprietăți și cei care susțin că trăiesc exclusiv din indemnizația parlamentară.
Intervenția lui Petrișor Peiu vine în contextul controverselor provocate de imaginile de la petrecerea de botez organizată de Alfred Simonis la Timișoara, eveniment la care au participat mai mulți lideri social-democrați și care a generat dezbateri privind afișarea luxului de către reprezentanții clasei politice.
Ministrul Apărării a vorbit, luni, la TVR 1, despre amenințarea reprezentată de Rusia și despre capacitatea României de a face față unei eventuale agresiuni a Rusiei.
„M-am uitat pe declarația de la Ankara, de la ultimul summit NATO, care definește Rusia ca un potențial inamic pe termen lung. Nu cred că «inamic» era chiar cuvântul, dar acesta era sensul de la Ankara. Din această perspectivă, da, potențiala amenințare a Rusiei rămâne pe termen lung și atunci NATO trebuie să se pregătească, România trebuie să se pregătească”, a declarat Oprea.
Întrebat dacă România este pregătită să facă față singură timp de 72 de ore unei eventuale agresiuni a Rusiei, ministrul Apărării a răspuns afirmativ, dar a insistat că țara noastră beneficiază de protecția Alianței Nord-Atlantice.
„O să mai spun o dată. Nu suntem singuri, suntem în NATO. (…) NATO este prezentă în România”, a afirmat Oprea.
Ștefan Radu Oprea a amintit și de prezența militarilor aliați pe teritoriul României, inclusiv a celor americani și francezi.
„Avem aliații americani, sunt prezenți în România, trupe franceze sunt prezente în România. Dar nu suntem singuri, suntem în NATO. Și avem și aceste beneficii pe care a fi membri ai alianței NATO le aduc românilor”, a subliniat acesta.
La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.
„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.
Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.
Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.
„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.
Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.
„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.
Potrivit ministrului, una dintre problemele semnalate vizează raportarea unor persoane decedate în documentele transmise Comisiei Europene. Manole a explicat că, în fișierele Excel întocmite pentru centralizarea datelor, în dreptul unor persoane apărea mențiunea „decedat” sau „decedată”.
Ministrul a subliniat că simpla apariție a acestei mențiuni nu demonstrează automat că neregulile au fost comise cu intenție, însă consideră că procedura de verificare a documentelor a fost insuficientă și neprofesionistă.
„A scrie „decedat” în Excel nu s-a întâmplat așa, în mod spontan. A scris cineva acolo”, a afirmat Florin Manole, luni, la Antena 3 CNN.
Acesta a adăugat că persoanele responsabile de verificarea centralizărilor ar fi trebuit să observe mențiunile și să clarifice situația înainte ca documentele să fie transmise la Bruxelles.
Ministrul a explicat că procesul de dezinstituționalizare a fost unul de durată, care a presupus modificări legislative și normative, precum și colaborarea autorităților locale din întreaga țară, indiferent de culoarea politică a conducerii acestora.
Potrivit lui Manole, raportările au fost realizate în lunile iulie și august, conform calendarului stabilit. În cadrul centralizării transmise Comisiei Europene au fost incluse și informații potrivit cărora unele persoane decedaseră.
Ministrul a precizat că verificările ulterioare au scos la iveală probleme în documentele respective, iar observațiile Comisiei Europene au vizat tocmai neconformitățile raportărilor.
Întrebat despre suma pe care România ar putea să o piardă, Florin Manole a indicat un maximum de 70 de milioane de euro. Ministrul nu a prezentat însă o valoare finală a eventualei corecții financiare.
De asemenea, ministrul Muncii a fost întrebat și despre salarizare și despre contribuțiile sociale pentru contractele part-time, care sunt calculate în anumite condiții prin raportare la salariul minim. Manole a precizat că există o inițiativă legislativă aflată în Parlament, dar nu a anunțat o decizie privind schimbarea actualei proceduri.
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
Anunțul a fost făcut de noul ministru al Mediului, luni seara, la Antena 3 CNN, care a invocat lipsa fondurilor, absența unor documente justificative și problemele legate de operarea aeronavei.
Ministrul a declarat că nu a găsit în instituție un document oficial din partea Comisiei Europene care să explice de ce achiziția avionului a fost scoasă din proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Intotero a precizat că a contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a verifica dacă există o astfel de corespondență.
„Nu avem un document oficial de la Comisia Europeană. Am contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. (…) Nu mi-au pus la dispoziție un document din care să reiasă într-adevăr”, a afirmat ministrul.
Aceasta a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost luată decizia de a continua procedura, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, nu exista o confirmare documentată a motivelor pentru care componenta privind avionul fusese eliminată din finanțarea europeană.
Natalia Intotero a afirmat că nu consideră normal ca noua conducere a ministerului să preia o procedură de achiziție fără finanțare clară și fără toate documentele necesare.
„Cert este că nu mi se pare normal să mi se arunce în brațe acest cartof fierbinte, acest contract cu acest avion, în condițiile în care banii nu sunt”, a declarat aceasta.
Întrebată în ce stadiu se află procedura, ministrul a răspuns: „Eu astăzi am anulat această achiziție”.
Intotero a explicat că avionul ar fi avut nevoie de pilot și de servicii de mentenanță, iar Ministerul Mediului nu dispune de specialiști care să îl piloteze. În opinia sa, aceste costuri și necesități ar fi trebuit clarificate înainte de continuarea demersurilor pentru cumpărarea aeronavei.
Un alt aspect semnalat de ministru este faptul că sistemul LiDAR destinat instalării pe avion ar fi fost deja achiziționat, pentru aproximativ 22 de milioane de lei. În aceste condiții, anularea cumpărării aeronavei ridică problema utilizării echipamentului și a identificării unei soluții pentru continuarea proiectului.
Ministrul a spus că va discuta cu ceilalți membri ai Guvernului pentru a găsi o variantă prin care investiția să poată fi folosită și prin care să nu fie blocat jalonul 167 din PNRR.
Acest jalon vizează un proiect mai amplu de digitalizare a monitorizării pădurilor. Potrivit declarațiilor ministrului, proiectul include 1.050 de camere pentru monitorizarea transporturilor de lemn, 350 de puncte de monitorizare video, supraveghere prin satelit, un sistem LiDAR terestru și echipamentul LiDAR aerian destinat avionului.
Procedura pentru achiziționarea aeronavei a fost lansată de Ministerul Mediului în aprilie 2025. Valoarea estimată a contractului era de 19.920.000 de lei, fără TVA, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 28 mai 2025.
Avionul urma să fie utilizat pentru colectarea datelor LiDAR și fotogrammetrice necesare supravegherii, controlului și monitorizării pădurilor. Documentația prevedea scanarea unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați, în mai puțin de 300 de ore de zbor efectiv.
Întrebat, la TVR 1, când vor deveni operaționale primele capabilități militare achiziționate prin SAFE, ministrul Apărării a spus că „sunt programe care încep cu termene de livrare din 2027 și urmează 2028-2029, până în 2030”.
Ștefan Radu Oprea a precizat că există și programe pentru care contractele nu au fost încă semnate și că intenționează să discute cu partenerii selectați pentru accelerarea acestora. Printre priorități se află echipamentele destinate securității la Marea Neagră.
„Sunt, însă, în mod deosebit, să încercăm să le accelerăm și voi face aceste discuții cu partenerii care au fost selectați. Vorbesc despre cele care sunt pentru siguranța la Marea Neagră. Ne interesează programul de radare, pentru că avem nevoie să vedem mai bine, să vedem din timp, să putem prevedea mai bine”, a afirmat ministrul.
Acesta a explicat că detectarea cât mai timpurie a amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor care ar putea pătrunde pe teritoriul României, oferă militarilor mai mult timp pentru a interveni.
„Cu cât perioada de timp este mai îndelungată în care ai văzut o potențială amenințare, o dronă care poate să treacă și pe teritoriul României, cu atât este mai bine pentru noi. Odată că putem să ridicăm avioane, elicoptere sau să încercăm prin alte metode să oprim acele drone dacă trec pe teritoriul României”, a explicat Oprea.
„Cu cât ești într-o zonă unde poți face angajarea, cu atât este mai bine. Pentru că nu poți să angajezi dacă ești pe teritoriul României, dacă este deasupra unui oraș, unui sat”, a adăugat acesta.
Întrebat când vor ajunge în România sistemele de radar destinate supravegherii zonei Mării Negre, ministrul a precizat că acordurile au fost deja încheiate și că lucrările sunt în desfășurare.
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
„M-am săturat de orgoliile unor profesori, m-am săturat și de orgoliile unor universități, m-am săturat și de orgoliile comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV.
El spune că a încercat în mandatul trecut să schimbe mentalitățile prin dialog. „Am încercat cu vorba bună, am încercat cu ședințe, am încercat cu dialog, am încercat cu echilibru”, a explicat ministrul.
Pentru că nu a reușit, a început noul mandat cu schimbarea comisiilor de specialitate din minister, inclusiv a celor care aprobă recunoașterea diplomelor.
Rogobete a dat exemplul unui tânăr medic specialist care vrea să se întoarcă din Franța ca să lucreze în România. „Nu se poate ca ministrul Sănătății să aștepte 120 de zile după o comisie de specialitate pentru a echivala diploma de medic specialist”, a spus el.
Potrivit ministrului, în loc să se bucure că specialiștii cu experiență în alte țări europene vor să revină acasă, unele cadre didactice întârzie semnarea ordinului de ministru cu trei până la șase luni.
Rogobete spune că a analizat toate comisiile și că primele modificări vor apărea de săptămâna viitoare.
„Consider că dacă un cadru didactic nu sprijină dezvoltarea sistemului de sănătate, nu încurajează tânăra generație și nu are capacitatea de a lăsa în urma lui urmași din punct de vedere profesional, nu are ce căuta în relație cu Ministerul Sănătății, sau cel puțin cât sunt eu ministru acolo”, a declarat el.
Ministrul spune că, în acest mandat, va da o atenție mai mare decât înainte medicilor rezidenți și specialiștilor tineri, pentru că „ei sunt viitorul sistemului de sănătate”.
Printre prioritățile anunțate se află și plata gărzilor pentru rezidenți, indiferent de anul de studiu. Rogobete spune că, în prezent, rezidenții din primii trei ani fac cinci, șase sau chiar șapte gărzi pe lună neplătite.
Revista presei 