Login
Slovacia și Ungaria cer Comisiei Europene mai multă flexibilitate în privința eliminării treptate a importurilor de gaze rusești și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
Cele două țări susțin că renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai grea și mai costisitoare din cauza poziției lor geografice și a dependenței de rutele de aprovizionare, conform Euronews.
Cerințele acestea au venit acum, după ce au fost luate în considerare prețurile ridicate la electricitate în Europa, existând îngrijorări privind renunțarea la energia rusească.
Slovacia a explicat că, în trecut, a fost un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa.
Acum, însă, riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, fiindcă livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, potrivit planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava.
La aceeași conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze.
Aceștia cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală.
El a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să ajute cetățenii fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili.
Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare.
Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE.
Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre.
O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
A Turkish ship, loaded with grain, was hit by a drone in the Black Sea, near the Pescăruș Platform (Platform 7).
The ship hit by a drone was abandoned by the crew and is drifting off the Black Sea, announced Ziua de Constanța and Radio Bulgaria.
The incident was reported approximately 20 nautical miles from shore, while the Coast Guard indicates a position approximately 9 nautical miles southeast of the Pescăruș Platform.
Several crew members of the ship hit by a drone are missing. Unofficial information indicates 13 people are missing. It also seems that there are injured, including the captain of the ship. It was heading to a port in Italy.
Several Romanian ships departed in the aforementioned direction. Subsequently, it was announced that on Monday, October 5, 2026, at 10:37, the Maritime Coordination Center (MRCC) requested the intervention of the Romanian Agency for Life Saving at Sea (ARSVOM) to carry out a rescue mission to the ship ROYAD MAMMADOV, located in the area of the platforms. The mission is ongoing.
According to initial information, Naval Forces helicopters discovered a cargo ship adrift in the waters of the Black Sea, 40 km east of Cape Shabla. The mentioned position is 6 km east of the city of Shabla and 26 km from Vama Veche.
The information, which is not officially confirmed, speaks of a motor ship EMIL that was hit by a drone. Following a fire and a malfunction of the technical systems, the ship was left without the possibility of maneuvering and was abandoned by the crew.
The ship drifted in Romania’s exclusive economic zone, moving, under the influence of sea currents, in a southerly direction, towards Bulgaria’s exclusive economic zone.
The Bulgarian Naval Forces have issued a notice to ships sailing in the region regarding the presence of a dangerous, unmanned and unmanned vessel in the said area.
Surveillance of the ship continues, and the institutions are ready to take the necessary measures, the Bulgarian military authorities said in a statement.
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer.
Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului.
Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian.
Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde.
În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului.
Și frecvența consumului contează.
Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor.
Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu.
Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi.
Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian.
Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul.
Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului.
Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”.
Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum.
Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute.
Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”.
Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților.
Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului.
Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
Oficialii ANRMPSG au confirmat, în răspunsul trimis vineri pentru Mediafax, că Lukoil Overseas, care este titularul acordului petrolier de concesiune privind explorarea a gazelor naturale din perimetrul Trident din Marea Neagră, dezvoltat împreună cu Romgaz, a solicitat statului român prelungirea acestui acord.
„Urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la ANRMPSG cu nr. R 10048/20.07.2026, vă comunicăm că solicitarea titularului, LUKOIL Overseas Atash B.V. Sucursala București, de prelungire a acordului de concesiune a perimetrului EX-3o Trident din offshore-ul Mării Negre a fost recepționată de ANRMPSG și se află, în acest moment, în analiză spre competentă soluționare”, au transmis oficialii instituției la solicitarea Mediafax.
Perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm, este o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei are 70% din acțiuni.
De amintit că în cazul acestui proiect, compania a depus la Tribunalul București o acțiune în constatarea existenței unui caz de forță majoră, înregistrată pe 13 februarie și pentru care nu s-a stabilit încă un prim termen de judecată.
Oficialii companiei Lukoil Overseas – una dintre cele patru entități de sub umbrela gigantului rus intrate sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancțiunilor internaționale ca urmării a războiului din Ucraina – au detaliat, într-un răspuns consistent trimis pe 22 iulie pentru Mediafax, motivele care au stat la baza solicitării, reiterând decizia fermă de a duce la bun sfârșit proiectul de explorare a gazelor din zona românească a Mării Negre.
La întrebarea privind impactul sancțiunilor internaționale asupra deciziei de continuare a proiectului, reprezentanții companiei au subliniat că acestea doar au provocat unele întârzieri și sunt așteptate să dispară complet la finalizarea negocierilor derulate pentru vânzarea activelor globale.
„În ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale, precizăm că acestea au generat unele întârzieri de ordin procedural, fără însă a bloca derularea proiectului. Toate demersurile se desfășoară cu respectarea integrală a cadrului legal aplicabil și sub atenta supraveghere a autorităților responsabile. În plus, în acest moment se derulează negocierile pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții din afara UE, aspect care va elibera complet compania de sub aplicabilitatea sancțiunilor la momentul finalizării tranzacției”, au transmis reprezentanții gigantului rus.
De amintit că, potrivit datelor furnizate în exclusivitate pentru Mediafax, compania a investit în total, de la momentul intrării în România, anul 2011, aproximativ 880 de milioane de dolari.
Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiți pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră.
Suma estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.
Acordul petrolier aferent perimetrului Trident ar urma să expire în luna octombrie din informațiile Mediafax. La finalul anului trecut, s-a operat o schimbare a legislației, care ar permite, în anumite condiții, preluarea licenței de către Romgaz.
Oficialii ANRMPSG detaliaseră la o solicitare a Mediafax din februarie, procedura legală de încheiere a actului adițional „în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalţi titulari care își asumă obligațiile în acest sens”.
„Referitor la cea de-a doua întrebare, precizăm că la co-inițiativa ANRMPSG, Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului a fost adoptată Ordonanţa de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, prin care, la articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:
(2¹) Prin excepție de la alin. (2), în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulţi titulari nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier, în termenii şi condițiile propuse de autoritatea competentă şi de reglementare, în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operaţiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condiţiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care îşi asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru explorare-dezvoltareexploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente şi de reglementare, au comunicat reprezentanții ANRMPSG.
Un grup bipartizan de senatori americani a anunțat marți că a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege așteptat de mai mult timp, care îi va permite președintelui Donald Trump să impună noi restricții principalilor cumpărători de energie rusească și să extindă sancțiunile împotriva Iranului. Informația a fost publicată de Bloomberg.
Potrivit sursei citate, un vot procedural asupra proiectului de lege este programat să aibă loc marți seară, iar acesta ar fi primul pas înainte ca documentul să avanseze în procesul legislativ.
Președintele Donald Trump și-a exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă, promovată anterior și de senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei.
Conform textului proiectului de lege, publicat la începutul acestei săptămâni, măsurile prevăd extinderea sancțiunilor împotriva Iranului și noi restricții care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Documentul îi oferă președintelui american posibilitatea de a impune tarife celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia, dar și celor cinci țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile din domeniul energetic.
Bloomberg notează însă că adoptarea acestor măsuri ar putea crea noi probleme în relațiile comerciale dintre Statele Unite și două dintre cele mai importante economii ale lumii.
Deși Lindsey Graham și alți senatori care susțin Ucraina promovează de mai mult timp această inițiativă, noile sancțiuni ar putea afecta relațiile deja sensibile ale Washingtonului cu China și India, cei mai mari importatori de energie rusească.
Potrivit Ukrinform, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni marți seară, la Capitoliul SUA, cu un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv cu inițiatorii proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului.
Oficialul român a afirmat că autoritățile de la București dețin dovezi tehnice care arată că drona doborâtă vineri este de proveniență rusească și a avertizat că Armata Română va intercepta orice dronă care va încălca spațiul aerian al țării.
Într-o intervenție la B1 TV, Radu Miruță a comentat reacția Moscovei, venită după convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe și după solicitarea României de expulzare a unui angajat al Ambasadei Federației Ruse.
Ministrul a spus că declarațiile Mariei Zaharova nu sunt susținute de dovezi și că România și-a fundamentat poziția pe rezultatele expertizelor efectuate asupra dronei recuperate.
„România a venit cu rezultatele unei expertize, cu rezultatele unei anchete, cu produse din drona respectivă recuperată, pe care scrie «Made in Russia», iar tu spui că nu e dronă rusească. Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd”, a declarat Miruță.
Potrivit acestuia, reprezentanții Federației Ruse pot încerca să își apere poziția la nivel diplomatic, însă în cazul incidentului de vineri „nu există niciun argument în apărarea poziției Federației Ruse”.
Întrebat dacă actuala situație ar putea duce la o escaladare, ministrul Apărării a răspuns că România va continua să reacționeze ori de câte ori drone pătrund ilegal în spațiul aerian național.
„Atâta timp cât primim drone în România, se așteaptă să ce? Să trimită Ministerul Apărării o adresă în Rusia și să spună felicitări? Ministerul Apărării a dat cu ea jos. Și le spun că vom da jos toate dronele care se vor potrivi contextului nostru”, a conchis Radu Miruță.
Revista presei 