Login
Un marinar de 86 de ani a plecat cu velierul său, Willow Wind, din Astoria, statul Oregon, spre Pago Pago, în Samoa Americană, o călătorie de aproximativ 8.000 de kilometri. Nimeni nu mai vorbise cu el din 20 august, potrivit People.
Pe 24 octombrie, cineva a anunțat că marinarul de 86 de ani nu ajunsese la destinație. Trei zile mai târziu, Garda de Coastă a primit un semnal de la un emițător de urgență înregistrat pe numele velierului.
Coast Guard Rescues 86-Year-Old Mariner and Dog After Multi-Day Search 460 Miles Off San Diego https://t.co/UrZIEK7fDE
— Edhat (@Edhat) November 2, 2026
Salvatorii au trimis două avioane și o navă. În aceeași seară, un avion al Gărzii de Coastă a găsit velierul în largul oceanului.
Cel mai apropiat cargou, Grand Orion, a ajuns la velier în noaptea de 28 octombrie, dar valurile mari au împiedicat echipajul să îl ia la bord pe bărbat și pe câinele său. Abia după-amiaza, la a doua încercare, salvarea a reușit. Velierul, cu velele rupte, a fost lăsat în derivă.
A doua zi dimineață, un elicopter al Gărzii de Coastă i-a ridicat pe amândoi de pe cargou, aflat atunci la aproximativ 270 de kilometri de coasta Californiei, și i-a dus la San Diego. Marinarul a fost transportat la spital. Garda de Coastă spune că era slăbit și mergea greu, dar nu avea răni grave.
„Acest caz arată cât de important este să ai la bord echipament de comunicare pentru urgențe și un plan de navigație, astfel încât cineva de pe uscat să știe pe unde călătorești”, a declarat comandantul Jason Nguyen, de la Garda de Coastă.
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Întrebat, la TVR 1, când vor deveni operaționale primele capabilități militare achiziționate prin SAFE, ministrul Apărării a spus că „sunt programe care încep cu termene de livrare din 2027 și urmează 2028-2029, până în 2030”.
Ștefan Radu Oprea a precizat că există și programe pentru care contractele nu au fost încă semnate și că intenționează să discute cu partenerii selectați pentru accelerarea acestora. Printre priorități se află echipamentele destinate securității la Marea Neagră.
„Sunt, însă, în mod deosebit, să încercăm să le accelerăm și voi face aceste discuții cu partenerii care au fost selectați. Vorbesc despre cele care sunt pentru siguranța la Marea Neagră. Ne interesează programul de radare, pentru că avem nevoie să vedem mai bine, să vedem din timp, să putem prevedea mai bine”, a afirmat ministrul.
Acesta a explicat că detectarea cât mai timpurie a amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor care ar putea pătrunde pe teritoriul României, oferă militarilor mai mult timp pentru a interveni.
„Cu cât perioada de timp este mai îndelungată în care ai văzut o potențială amenințare, o dronă care poate să treacă și pe teritoriul României, cu atât este mai bine pentru noi. Odată că putem să ridicăm avioane, elicoptere sau să încercăm prin alte metode să oprim acele drone dacă trec pe teritoriul României”, a explicat Oprea.
„Cu cât ești într-o zonă unde poți face angajarea, cu atât este mai bine. Pentru că nu poți să angajezi dacă ești pe teritoriul României, dacă este deasupra unui oraș, unui sat”, a adăugat acesta.
Întrebat când vor ajunge în România sistemele de radar destinate supravegherii zonei Mării Negre, ministrul a precizat că acordurile au fost deja încheiate și că lucrările sunt în desfășurare.
Burnham a declarat că subiectul trebuie analizat pe baza datelor și a dovezilor, fără ca menținerea în afara sistemului de liberă circulație să reprezinte o condiție obligatorie în eventualele negocieri.
Într-un interviu acordat publicației The Sunday Times, Andy Burnham a afirmat că natura imigrației în Marea Britanie s-a schimbat după Brexit. Potrivit acestuia, mai mulți cetățeni străini se stabilesc permanent în țară, în loc să se întoarcă în statele de origine.
„Cred că trebuie să existe o dezbatere foarte riguroasă, bazată pe fapte și pe dovezi”, a declarat Burnham, potrivit publicației britanice.
Declarațiile sale lasă deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție în privința regulilor care guvernează circulația persoanelor între Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Burnham a sugerat că menținerea în afara sistemului european de liberă circulație nu ar trebui să fie o condiție de la care autoritățile britanice să nu accepte nicio abatere în cadrul negocierilor.
Libera circulație a persoanelor a permis cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene să se deplaseze și să locuiască în alte țări membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara a renunțat la acest regim pentru cetățenii europeni, introducând un sistem de imigrație bazat pe reguli naționale, inclusiv criterii privind eligibilitatea pentru muncă.
O eventuală revenire la libera circulație ar putea modifica regulile aplicabile cetățenilor europeni care doresc să locuiască sau să muncească în Regatul Unit. Totuși, declarațiile citate de The Sunday Times nu reprezintă un anunț oficial privind adoptarea unei asemenea măsuri.
Subiectul rămâne unul sensibil în dezbaterea politică britanică, în condițiile în care controlul imigrației a fost una dintre temele importante ale campaniei pentru Brexit.
Kimi Antonelli va pleca din pole position în Marele Premiu al Statelor Unite, după calificările desfășurate sâmbătă. Pilotul Mercedes ar putea deveni duminică cel mai tânăr campion mondial din istoria Formulei 1, scrie Reuters.
Max Verstappen, pilotul Red Bull, va ocupa locul al doilea pe grila de start, în timp ce coechipierul său, Isack Hadjar, s-a clasat al treilea în calificări.
Charles Leclerc, de la Ferrari, va pleca de pe poziția a patra.
Antonelli, în vârstă de 20 de ani, are oportunitatea de a stabili un nou record în Formula 1, dacă va reuși să câștige titlul mondial.
UPDATE 4: Anunțul MAI
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne desfășoară o misiune complexă pentru salvarea echipajului unei nave care s-a scufundat în Marea Neagră.
11membri ai echipajului au fost salvați și sunt transportați la spital. De asemenea, au fost identificate două persoane decedate.
Elicopterul din cadrul Inspectoratului General de Aviație a preluat, prin troliere, persoanele rănite în vederea acordării asistenței medicale de urgență.
Misiunea este în dinamică, navele Gărzii de Coastă și elicopterul Inspectoratului General de Aviație desfășurând activități specifice, a precizat MAI.
Ultimele informații arată că trei drone ar fi atacat nava turcească. Este vorba despre drone aeriene și maritime. Acest lucru ar putea indica faptul că nava cu cereale a fost atacată cu intenție și nu a fost vorba despre o eroare.
Mai mulți membri ai echipajului navei lovite de o dronă sunt dispăruți. Informații neoficiale indică 13 persoane dispărute. Totodată, se pare că sunt și răniți, inclusiv căpitanul navei. Aceasta se îndrepta către un port din Italia.
O navă turcească, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în Marea Neagră, lângă Platforma Pescăruș (Platforma 7).
Incidentul a fost raportat la aproximativ 20 de mile marine de țărm, în timp ce Garda de Coastă indică o poziție la circa 9 mile marine sud-est de Platforma Pescăruș.
Mai multe nave românești au plecat în direcția menționată. Ulterior, s-a anunțat că luni, 5 octombrie 2026, la ora 10:37, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru efectuarea unei misiuni de salvare la nava ROYAD MAMMADOV, aflată în zona platformelor. Misiunea este în desfășurare.
Navă lovită de o dronă a fost abandonată de echipaj și plutește în derivă în largul Mării Negre, au anunțat Ziua de Constanța și Radio Bulgaria.
Potrivit primelor informații, elicopterele Forțelor Navale au descoperit o navă de marfă în derivă în apele Mării Negre, la 40 km est de Capul Șabla. Poziția menționată este la 6 km est de orașul Șabla și la 26 km de Vama Veche.
Informațiile care nu sunt confirmate în mod oficial vorbesc despre o navă cu motor EMIL care a fost lovită de o dronă. În urma unui incendiu și a unei defecțiuni a sistemelor tehnice, nava a rămas fără posibilitatea de a fi manevrata și a fost abandonată de echipaj.
Nava a plutit în derivă în zona economică exclusivă a României, deplasându-se, sub influența curenților marini, în direcția sud, către zona economică exclusivă a Bulgariei.
Forțele Navale ale Bulgariei au transmis un aviz către navele care navighează în regiune cu privire la prezența unei nave periculoase, fără comandă și fără echipaj, în zona menționată.
Supravegherea navei continuă, iar instituțiile sunt pregătite să ia măsurile necesare, se precizează în comunicatul autorităților militare bulgare.
„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.
Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.
În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.
Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.
Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Burnham a declarat că Londra a acceptat solicitarea Riyadului după intensificarea atacurilor Houthi asupra Arabiei Saudite. Sprijinul va fi asigurat de Royal Air Force (RAF) printr-un avion de realimentare Voyager, care urmează să fie trimis în regiune în următoarele zile. Acordul este limitat în timp, inițial pentru câteva săptămâni, dar va fi reevaluat de autoritățile britanice.
„Am primit o solicitare din partea Arabiei Saudite pentru sprijin militar”, a spus Burnham, potrivit Reuters, precizând că a aprobat furnizarea de realimentare aer-aer cu caracter defensiv. Premierul britanic a argumentat că măsura este necesară pentru protejarea stabilității regionale și menținerea deschise a rutelor strategice pentru transporturile de petrol.
Burnham a făcut anunțul în timp ce se deplasa la New York pentru Adunarea Generală a ONU, unde este programată și prima sa întâlnire cu președintele american Donald Trump.
Sprijinul britanic nu presupune participarea directă a RAF la bombardarea pozițiilor Houthi. Misiunea avionului Voyager este de a realimenta avioane saudite implicate în misiuni defensive. Associated Press relatează că Arabia Saudită a cerut sprijin similar mai multor aliați, inclusiv Franței, Pakistanului și Egiptului.
Decizia vine după intensificarea conflictului din Yemen. Houthi, grupare susținută de Iran, au lansat în ultimele zile atacuri cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite, inclusiv asupra capitalei Riad. Rebelii au revendicat, de asemenea, atacuri asupra unor instalații petroliere și au anunțat o blocadă împotriva transporturilor maritime asociate Arabiei Saudite în Marea Roșie și în zona strâmtorii Bab al-Mandab.
În Yemen, Houthi au avansat în ultimele săptămâni de-a lungul coastei Mării Roșii și au ocupat inclusiv portul Mokha și insule strategice din regiune. Bab al-Mandab reprezintă una dintre principalele rute maritime dintre Asia și Europa, iar perturbarea traficului prin această zonă poate afecta transportul de mărfuri și energie. Prin această strâmtoare trece în mod normal aproximativ 12% din comerțul mondial.
Marea Britanie are deja o prezență militară defensivă în Arabia Saudită. Londra a desfășurat anterior sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre pentru protejarea regatului în fața atacurilor cu rachete iraniene.
Londra și-a intensificat criticile la adresa Houthi în ultimele săptămâni. La 15 septembrie, reprezentantul britanic la ONU a declarat că atacurile grupării au amenințat civili, infrastructura și navigația internațională și a acuzat Iranul că furnizează în continuare sprijin grupării. Guvernul britanic a cerut Houthi să înceteze atacurile și să revină la procesul de pace mediat de ONU.
Sprijinul britanic este anunțat într-un moment în care Statele Unite ale Americii au ales, deocamdată, să nu intervină militar direct împotriva Houthi în acest nou episod al conflictului. Președintele Donald Trump a fost presat de Arabia Saudită să acționeze, dar administrația americană nu a anunțat participarea la operațiuni militare împotriva grupării.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
„Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook.
De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24.
„Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul.
Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul.
„Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul.
Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare.
„Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul.
Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur.
Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”.
În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Premierul britanic Andy Burnham s-a declarat în favoarea adoptării unei constituții scrise pentru Regatul Unit, una dintre puținele țări care nu are un document unic de acest fel, informează AFP și Euractiv.
La doar două săptămâni după preluarea mandatului, fostul primar al regiunii Greater Manchester a făcut din descentralizarea puterii către autoritățile regionale una dintre principalele priorități ale noului său guvern.
„În cele din urmă, cred că asta deschide calea unui nou acord constituțional”, a declarat premierul în acest weekend, referitor la planurile sale legate de transferul unor atribuții către administrațiile locale.
Premierul britanic a făcut apel la „un nou ansamblu de principii clare privind modul în care această țară ar trebui condusă”, spunând că Regatul Unit are nevoie de o constituție scrisă, idee pe care a promovat-o și înainte de a ajunge la conducerea guvernului de la Downing Street.
Andy Burnham consideră că lipsa unui astfel de document afectează funcționarea statului și limitează puterea autorităților locale.
„Este anormal ca oamenii să fie reduși la a apăra lucruri care sunt pur și simplu fundamentale (…) și absența constituției privează teritoriile de mijloace de acțiune”, a estimat premierul britanic.
În prezent, Regatul Unit funcționează pe baza unui sistem alcătuit din legi, hotărâri judecătorești întemeiate pe dreptul comun și tratate, fără o constituție unică, așa cum există în majoritatea statelor.
Ideea elaborării unei constituții scrise este relativ nouă în politica britanică. Fostul premier laburist Gordon Brown, care a condus guvernul între 2007 și 2010 și în al cărui cabinet Andy Burnham a fost ministru, s-a numărat printre primii lideri care au susținut această reformă.
În urmă cu mai mulți ani, o comisie parlamentară a analizat timp de cinci ani diferitele variante de codificare a constituției, însă în 2015 s-a ajuns la concluzia că nu există un consens clar în această privință.
În aceste condiții, orice inițiativă lansată de Andy Burnham pentru adoptarea unei constituții scrise ar necesita, cel mai probabil, un proces de lungă durată, care ar include consultări publice și o anchetă la nivel național.
Vineri, premierul britanic a anunțat și o altă măsură din programul său de descentralizare, prin care dorește ca primarii regionali din Anglia să poată păstra o parte din impozitele colectate în propriile regiuni, în cadrul planului de transfer al unor atribuții de la Londra către administrațiile locale.
Premierul britanic Andy Burnham a prezentat marți un plan de reformare a educației și formării profesionale pentru tineri, cu scopul de a adapta sistemul de învățământ la schimbările produse de inteligența artificială, scrie Reuters.
Guvernul britanic încearcă să răspundă unei probleme tot mai mari de pe piața muncii.
După pandemia de COVID-19, peste un milion de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani nu sunt înscriși în sistemul de educație, nu au în prezent un loc de muncă și nici nu urmează nicio formă de pregătire profesională.
În cazul persoanelor cu vârste între 18 și 24 de ani, rata tinerilor aflați în categoria NEET a ajuns la 15,8%, de peste trei ori mai mare decât în Olanda, o țară pe care autoritățile britanice o folosesc tot mai des drept model pentru reforma sistemului educațional.
Guvernul condus de Andy Burnham spune că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale schimbă piața muncii, având în vedere creșterea cererii pentru competențe tehnice.
Ca parte a reformei, Guvernul va introduce o bursă de ucenicie de până la 4.500 de lire sterline și va aloca 287 de milioane de lire pentru crearea a peste 22.000 de locuri suplimentare în colegii și instituții de învățământ tehnic.
Într-un articol publicat în The Times, noul premier britanic a afirmat că, timp de mulți ani, universitatea a fost prezentată drept singura cale către succesul profesional.
Potrivit planului său, elevii din Anglia vor putea studia discipline de bază, precum limba engleză, matematica și științele, alături de calificări tehnice, stagii practice, proiecte dezvoltate împreună cu angajatorii.
Autoritățile locale, școlile, colegiile și companiile vor avea un rol extrem de important în construirea acestor programe, astfel încât ele să răspundă nevoilor pieței muncii din fiecare regiune. Implementarea la nivel național este programată să înceapă în 2028.
Miniștrii britanici spun că aceste măsuri, împreună cu reformele privind ucenicia lansate la începutul anului de fostul premier Keir Starmer, ar putea crea aproximativ 50.000 de noi locuri de ucenicie pentru tineri până la finalul actualei legislaturi.
Deși reprezentanții mediului de afaceri au salutat planul, Institutul pentru Studii Fiscale a avertizat că multele modificări ale sistemului de învățământ tehnic au creat toată această instabilitate.
În luna mai, o analiză comandată de Guvern avertiza că Marea Britanie riscă să creeze o „generație pierdută” dacă nu intervine rapid în sprijinul tinerilor.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că este optimist că România va avea un guvern cu puteri depline după data de 15 august și a susținut că PSD a venit constant cu soluții pentru deblocarea crizei politice.
„Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Și asta e bine pentru România. În toată această perioadă, eu cred că noi am venit de fiecare dată cu soluții. Și aproape toate variantele, într-o proporție de peste 90%, le-am acceptat”, a spus Grindeanu.
El a dat exemplul uneia dintre propuneri privind formarea unui așa-zis „guvern de armistițiu”, care să gestioneze perioada următoare și să permită adoptarea unui nou buget.
„Era vorba de acel guvern de armistițiu (propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor – n.r.), care să treacă România peste aceste luni, să avem și noul buget, după care să facem o evaluare, să vedem dacă se poate continua așa”, a declarat liderul PSD.
El a reiterat că PSD solicită mandatul de premier, argumentând că partidul este cea mai mare formațiune din Parlament. În plus, el a atras atenția asupra faptului că Parlamentul este împărțit între trei mari zone politice și că nu se poate face o majoritate parlamentară fără o combinație între cel puțin două dintre principalele forțe politice.
„PSD-ul n-a pus în aceste luni garduri. Eu n-am făcut congres la PSD să spun că nu mai fac niciodată alianță cu PNL-ul. În acest moment, în Parlament, sunt trei forțe mari politice. Pe de-o parte este PSD-ul cu câțiva din jur. Pe de altă parte este AUR cu polul acesta suveranist. Pe partea cealaltă este PNL, USR și câteodată UDMR. Parlamentul e împărțit în trei. Nu poți să faci o majoritate fără a combina cel puțin două din aceste forțe”, a conchis acesta.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Marea Britanie a înregistrat joi cea mai fierbinte zi de iunie din istorie, temperaturile urcând până la 36,4°C în sud-vestul comitatului Somerset, doborând recordul stabilit cu doar o zi înainte, în timp ce valul extrem de căldură a suprasolicitat serviciile de ambulanță din Londra, scrie AFP. Marea Britanie, lovită de caniculă Serviciul meteorologic britanic Met […] 
Revista presei 