Login
Timp de aproximativ cinci secole, începând cu anul 1300, Europa a cunoscut perioade de vreme neobișnuit de rece și condiții extreme, cunoscute în ansamblu sub denumirea de „Mica Epocă Glaciară”.
Transilvania, o regiune istorică din România de astăzi, a fost, de asemenea, afectată, dar informațiile despre cât de severe au fost condițiile erau împrăștiate în vechile registre ale orașelor, în registrele bisericilor, în jurnalele de călătorie și în jurnalele administrative și monahale, arată Phys.org.
Într-un studiu publicat în PLOS Climate, cercetătorii descriu în detaliu modul în care au analizat cu atenție sute de pagini vechi de secole pentru a vedea dacă pot reconstitui detalii climatice referitoare la secolul al XVII-lea. Această perioadă era deja cunoscută ca unul dintre cele mai reci intervale ale Micii Epoci Glaciare.
Echipa, condusă de Ovidiu Răzvan Gaceu de la Universitatea din Oradea a colectat 937 de relatări scrise din 68 de localități din Transilvania. Pe măsură ce citeau, au împărțit informațiile în mai multe categorii. Acestea includeau mențiuni explicite despre vreme; indicii indirecte, precum întârzierea maturării recoltelor și înghețarea râurilor; precum și consecințe, cum ar fi referiri la recoltele distruse și creșteri bruște ale prețurilor alimentelor.
Pentru a elimina informațiile potențial incorecte, doi cercetători au evaluat fiecare relatare, păstrând doar evenimentele confirmate de mai multe surse. De asemenea, au comparat concluziile lor cu dovezile fizice provenite din gheața din peșteri și inelele copacilor.
„Dovezile documentare istorice ilustrează nu numai apariția anomaliilor climatice, ci și modul în care comunitățile au perceput, au trăit și au reacționat la stresul de mediu”, a scris echipa.
Înregistrările au identificat 55 de ierni excepțional de aspre în secolul al XVII-lea, dintre care 36 au avut loc între 1645 și 1700. Totuși, au existat și momente de respiro de la scăderea bruscă a temperaturilor, iar locuitorii se bucurau încă, ocazional, de veri toride și ierni blânde.
Analizând tiparele meteorologice specifice, precipitațiile excesive și alte condiții neobișnuit de umede au fost raportate mult mai des decât secetele, deși acestea au avut loc și ele.
Și care a fost impactul extremelor climatice? Poate că nu este surprinzător faptul că acestea au contribuit la recoltele slabe, la creșterea vertiginoasă a prețurilor alimentelor, la foametea generalizată și la condiții care au favorizat răspândirea bolilor precum ciuma. Vremea aspră nu a făcut decât să înrăutățească viața de zi cu zi a populațiilor deja afectate de războaie și instabilitate politică.
Conform studiului, factorii care ar fi putut contribui la răcirea regională au fost activitatea solară scăzută (activitate redusă a Soarelui), erupțiile vulcanice și schimbarea curenților de vânt. Cu toate acestea, cercetătorii nu au putut stabili în ce măsură a contribuit fiecare factor la condițiile meteorologice din Transilvania.
„Anomaliile climatice ar trebui, așadar, înțelese ca factori de stres agravanți care ar putea intensifica aceste presiuni existente, mai degrabă decât ca singurele cauze ale foametei, epidemiilor sau perturbărilor sociale mai ample”.
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Întrebat la Euronews România de ce premierul a vorbit foarte puțin în primele două săptămâni de mandat, Kelemen Hunor a spus că Niculescu nu vrea „să facă balet mediatic”.
„Eu nu cred că guvernarea este un balet mediatic continuu, permanent”, a declarat liderul UDMR.
Guvernul Niculescu împlinește marți două săptămâni de la învestire. Potrivit lui Kelemen Hunor, ar fi „incorect” și „superficial” să tragă deja concluzii. El a amintit că Niculescu vine din diplomație și are încă de înțeles cum funcționează guvernul.
Kelemen Hunor spune că premierul va fi testat la primele decizii grele și la primele conflicte dintre miniștri, mai ales la rectificarea bugetară, când trebuie să decidă „de aici pleacă banii, acolo se duc banii”.
„Am fost în câteva guverne, nu există guvern fără tensiuni, fără conflicte. Guvernul nu este raiul, acolo unde toată lumea trăiește în armonie”, a spus el.
Agricultura, sănătatea, educația, asistența socială și cultura sunt domeniile care vor pune cea mai mare presiune pe buget în guvernul Niculescu, spune liderul UDMR.
Primul domeniu este agricultura, care va insista din cauza așteptărilor și a restanțelor. Liderul UDMR spune că anul a fost foarte greu pentru fermieri, din cauza secetei și a concurenței produselor din Ucraina.
Sănătatea va cere și ea bani, pentru că este „un serviciu esențial”, iar fără bani presiunea devine uriașă, indiferent cum e condus ministerul. Situația e asemănătoare în educație și în asistența socială.
Kelemen Hunor a pomenit și domeniul care îi stă „foarte aproape”: cultura. „Există câteva zone unde trebuie să dai bani indiferent cât de săracă e țara”, a spus el.
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
Burnham a declarat că subiectul trebuie analizat pe baza datelor și a dovezilor, fără ca menținerea în afara sistemului de liberă circulație să reprezinte o condiție obligatorie în eventualele negocieri.
Într-un interviu acordat publicației The Sunday Times, Andy Burnham a afirmat că natura imigrației în Marea Britanie s-a schimbat după Brexit. Potrivit acestuia, mai mulți cetățeni străini se stabilesc permanent în țară, în loc să se întoarcă în statele de origine.
„Cred că trebuie să existe o dezbatere foarte riguroasă, bazată pe fapte și pe dovezi”, a declarat Burnham, potrivit publicației britanice.
Declarațiile sale lasă deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție în privința regulilor care guvernează circulația persoanelor între Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Burnham a sugerat că menținerea în afara sistemului european de liberă circulație nu ar trebui să fie o condiție de la care autoritățile britanice să nu accepte nicio abatere în cadrul negocierilor.
Libera circulație a persoanelor a permis cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene să se deplaseze și să locuiască în alte țări membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara a renunțat la acest regim pentru cetățenii europeni, introducând un sistem de imigrație bazat pe reguli naționale, inclusiv criterii privind eligibilitatea pentru muncă.
O eventuală revenire la libera circulație ar putea modifica regulile aplicabile cetățenilor europeni care doresc să locuiască sau să muncească în Regatul Unit. Totuși, declarațiile citate de The Sunday Times nu reprezintă un anunț oficial privind adoptarea unei asemenea măsuri.
Subiectul rămâne unul sensibil în dezbaterea politică britanică, în condițiile în care controlul imigrației a fost una dintre temele importante ale campaniei pentru Brexit.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
După trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Următoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Poliția a folosit sâmbătă seara gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Organizatorii au anunțat că peste 800.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 250.000 numai la Paris. Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000.
Sute de proteste au avut loc în toată Franța, din cauza nemulțumirilor mari legate de costul vieții. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a preveni repetarea violențelor.
Ciocniri au fost raportate și în timpul protestelor din Lyon, Lille, Marsilia, Montpellier, Nantes și Toulouse. Autoritățile au anunțat că 135 de persoane au fost arestate la nivel național până mai devreme în cursul zilei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a avertizat că autoritățile „nu vor tolera nicio formă de violență sau de tulburare a ordinii publice”.
La Lyon, forțele de ordine au fost prezente pe străzi și, potrivit relatărilor, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de 150 de protestatari care au încercat să blocheze un drum din apropierea centrului orașului.
„Poliția este extrem de mobilă. Vin și dispersează grupurile înainte ca acestea să apuce să se formeze”, a declarat pentru agenția de presă AFP un student de 21 de ani care a participat la protest.
În cadrul manifestațiilor mari de sâmbăta trecută au existat violențe și confruntări cu poliția în mai multe orașe. Au fost incendiate clădiri și vehicule. Persoane mascate au spart vitrine, jefuind magazine.
Violențele au continuat duminică la Paris, unde tineri mascați au ridicat baricade în flăcări, iar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea.
Măsurile au fost intensificate de guvernul francez în acest weekend. Proprietari de afaceri au luat și ei măsuri de precauție: au acoperit vitrinele cu scânduri sau au închis magazinele.
O schimbare de ultim moment a traseului unui protest programat la Paris a provocat critici din partea sindicatelor. Oamenii spun că decizia ar putea duce la amplificarea haosului.
Inițial, poliția autorizase un marș între piețele Bastille și Nation, în estul capitalei. Vineri, autoritățile au revenit asupra deciziei și au propus un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, de-a lungul marginii de sud-est a orașului.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că relația sa cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe o colaborare instituțională și a subliniat că fiecare dintre cei implicați în conducerea țării are propria responsabilitate.
„În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a mai spus că, atunci când a acceptat funcția, era conștient de dificultățile pe care urma să le întâmpine și că responsabilitatea mandatului trebuia dusă la îndeplinire.
Referitor la sprijinul pe care l-ar fi putut primi din partea președintelui și a partenerilor politici, Bolojan a afirmat că ajutorul suplimentar este important în perioadele dificile.
„Oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri, din altă parte, este binevenit”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni, în contextul prezentării bilanțului celor aproape 16 luni de mandat în fruntea Guvernului.
Ilie Bolojan a fost întrebat luni, în timpul prezentării bilanțului mandatului său de premier, dacă recunoaște că a eșuat în funcție, în contextul reformelor care au dus la concedieri, al crizelor din mai multe domenii și al criticilor privind intervenția sa în actul de justiție.
Acesta a fost întrebat dacă nu consideră că a eșuat ca prim-ministru și ce lasă în urma sa, în condițiile în care marți urmează să aibă loc votul pentru învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, care are șanse mari să obțină sprijinul Parlamentului.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
„Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel, poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și ăsta este un câștig important din punctul meu de vedere. Celelalte lucruri sunt alegații”, a declarat Ilie Bolojan, referitorul la mandatul său.
Ilie Bolojan a mai declarat, luni, la prezentarea bilanțului celor aproape 16 luni de guvernare, că România a fost adusă pe calea redresării economice, după ce a preluat un deficit bugetar de 9,3%, o economie bazată pe consum finanțat prin împrumuturi și riscul pierderii unor fonduri europene.
El a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, afirmând că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
Oficialul polonez i-a amintit de cei 44 de militari și angajați polonezi care au murit în timpul misiunii, cerându-i să țină cont de sacrificiul acestora, relatează TVP World.
Controversa a izbucnit după ce Pete Hegseth a vorbit, sâmbătă, în fața unor noi recruți la Universitatea din Tennessee, despre experiența sa militară în Afganistan. Fost căpitan în armata americană, șeful Pentagonului a sugerat că, deși numeroase țări membre NATO au participat la misiunea din această țară, doar o parte dintre ele s-au implicat efectiv în lupte.
Referindu-se la Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF), condusă de NATO, Hegseth a afirmat că prezența steagurilor mai multor state la sediul comandamentului din Kabul nu reflecta neapărat contribuția acestora pe câmpul de luptă.
„Insigna ISAF, glumeam noi, însemna «I Saw Americans Fighting» (Am văzut americani luptând)”, a declarat secretarul american al Apărării.
Reacția ministrului polonez de Externe nu a întârziat. Duminică, Radosław Sikorski a publicat un mesaj pe platforma X, în care i-a cerut oficialului american să țină cont de pierderile suferite de Polonia în timpul misiunii.
„Spuneți asta, domnule @SecWar, familiilor celor 44 de soldați polonezi care au murit asigurând securitatea în provincia dificilă Ghazni”, a scris Sikorski.
Tell that, Mr @SecWar, to the families of 44 Polish soldiers who died securing the tough Ghazni province.
— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) October 18, 2026
Polonia a participat la operațiunile NATO din Afganistan timp de aproape două decenii. Peste 33.000 de militari polonezi și membri ai personalului Ministerului Apărării au fost desfășurați în această țară, iar între 2008 și 2013 forțele poloneze au avut responsabilitatea securității în provincia Ghazni, una dintre regiunile periculoase ale Afganistanului.
Potrivit declarațiilor oficialilor polonezi citate de TVP World, bilanțul pierderilor include 43 de militari și un civil.
Declarațiile lui Pete Hegseth amintesc de afirmațiile făcute la începutul anului de președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării fiabilitatea NATO și a sugerat că trupele aliate desfășurate în Afganistan au evitat linia frontului.
Afirmațiile lui Trump au provocat reacții în mai multe țări europene, unde oficialii au apărat contribuția militarilor trimiși în misiune și au criticat comentariile considerate lipsite de respect față de cei care și-au pierdut viața.
La acel moment, Sikorski a transmis un mesaj similar pe platforma X: „Nimeni nu are dreptul să-și bată joc de serviciul soldaților noștri”.
Și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, aliat politic al lui Donald Trump, a apărat contribuția militarilor polonezi. Acesta a afirmat că soldații care au participat la misiune sunt eroi care merită respect și recunoștință.
„Patruzeci și patru de polonezi curajoși au căzut în Afganistan: 43 de soldați și un civil. Ei vor rămâne pentru totdeauna în memoria noastră!”, a transmis Nawrocki.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele american a criticat în repetate rânduri statele europene membre NATO, susținând că acestea nu contribuie suficient la apărarea colectivă a alianței.
Compania de Sisteme Terestre Fără Pilot a Brigăzii Separate 92 de Asalt a Ucrainei și alte unități ale armatei ucrainene au evacuat, cu ajutorul unei drone aeriene, un soldat rănit pe frontul din Ucraina. Este pentru prima dată când o evacuare a unui soldat rănit s-a petrecut în acest fel, notează The Kyiv Independent.
Soldatul rănit făcea parte din Brigada 30 și petrecuse aproape un an și jumătate într-o poziție de pe linia frontului „sub amenințarea constantă a morții”, mai relevă sursa citată.
El nu a putut fi evacuat pe cale terestră din cauza activității dronelor rusești din zonă și a terenului minat. Încercarea de a ajunge la el pe jos sau cu un vehicul robotic terestru, modalitatea obișnuită de evacuare a răniților, ar fi pus echipa de salvare în pericol, a precizat Gurzuf Defense.
Trupele ucrainene au folosit o dronă hexacopter (o dronă cu șase motoare și șase elice), modelul Heavy Shot Ayudag-6.
BREAKING: Ukraine has carried out the world’s first medical evacuation of a human via a drone from the battlefield the 30th mechanised brigade of Ukraine managed to save their injured comrade from a minefield.
Just absolutely insane. https://t.co/TxcR5Lz0MG
— WarMonitor🇺🇦🇬🇧 (@WarMonitor3) October 19, 2026
Înainte de evacuarea propriu-zisă, soldatul a primit un echipament special cu carabiniere, pentru ca mai apoi echipa să trimită drona echipată cu un troliu. Ghidat de la distanță de colegii săi care au rămas în contact cu el, soldatul s-a fixat de sistemul de evacuare, marcând o „acțiune fără precedent”.
Potrivit The Kyiv Independent, drona l-a transportat pe soldat într-o poziție mai sigură, unde alți soldați l-au preluat și au organizat evacuarea ulterioară către un spital. Misiunea a durat mai bine de o oră și a constat în parcurgerea unei distanțe de 62 de kilometri.
„O operațiune extrem de complexă, dar una de succes. Este un eveniment istoric”, a declarat Napalm, un programator din cadrul Brigăzii 92, implicat în pregătirea operațiunii, potrivit The Kyiv Independent.
Daniel Zamfir, ministrul social-democrat propus pentru Economie în Guvernul Niculescu, a declarat luni că va da afară toate persoanele angajate de USR în minister, dacă acestea au fost acceptate doar pe criterii politice.
„În primul rând, ceea ce vreau să știți de la bun început, că voi face un audit la tot ceea ce înseamnă atât companiile, cât și desemnarea în acele consilii administrații și administratorii speciale care sunt acolo. Nu o să plec de la premiza, dăm afară tot ce înseamnă de la USR, dar vă asigur, cei care au fost numiți pe criterii politice, fără nicio competență, categoric vor trebui să plece”, a declarat Zamfir, din Parlament.
Viitorul ministru PSD susține că ar cunoaște situația posturilor și le-a transmis public angajaților din Ministerul Economiei să plece din funcții, până la venirea sa.
„Eu le dau un semnal de acum și le spun că ar fi bine să nu-i mai găsesc în acele funcții, pentru că pe cei care știu bine cum au ajuns acolo”, a concluzionat viitorul ministru PSD.
PSD a criticat anterior măsurile implementate de Guvernul Bolojan, în urma cărora mai mulți angajați ai statului și-au pierdut locurile de muncă, în ultimul an.
Daniel Zamfir a fost audiat luni de comisiile reunite ale Parlamentului, în cadrul procesului de învestire a Guvernului Niculescu. Cel propus de PSD a obținut un aviz favorabil din partea aleșilor, fiind votat de peste 48 de parlamentari.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Revista presei 