Login
Pompierii din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Cluj-Napoca intervin în prezent pentru stingerea unui incendiu, izbucnit la mai multe apartamente ale unui bloc din comuna Florești.
Clădirea este situată pe strada Eroilor.
Totodată, potrivit primelor informații, flăcările s-au extins parțial și la acoperișul blocului.
Nu sunt anunțate victime, potrivit autorităților.
La fața locului au fost trimise progresiv două autoscări, patru autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.
La momentul actual, acțiunea este încă în desfășurare.
Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.
Donald Trump este din ce în ce mai criticat de americani. Potrivit Clash Report, indicele de popularitate al lui Trump a atins nivelul de 33% în ultimul sondaj Economist/YouGov. Este un nivel minim privitor la ambele mandate ale lui Trump la Casa Albă.
Statistica arată că 62% dintre respondenți nu îl aprobă pe Trump, iar 50% își exprimă o dezaprobare puternică.
Doar 22% dintre cei intervievați consideră că economia este bună, iar 65% spun că țara se află pe o cale greșită.
Războiul din Iran și prețurile la benzină, care se situează în jurul a 4 dolari pe galon, reprezintă principalele nemulțumiri ale americanilor
Sondajul apare cu trei luni înainte de alegerile intermediare din SUA. Partidul Democrat conduce în sondajele naționale pentru alegerile la Congres.
Călin Georgescu a transmis duminică, 9 august, un mesaj, la 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul.
În mesaj, Georgescu îl prezintă pe Mihai Viteazul drept primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor. Apoi a amintit de uciderea acestuia, în 9 august 1601: „Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor”.
În mesajul său, Georgescu a făcut o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic de la începutul secolului al XVII-lea și ceea ce el numește astăzi „globaliști anticreștini”.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a scris Călin Georgescu pe rețeaua de socializare.
„Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți; Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”, a adăugat el.
Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.
Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.
Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.
„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.
„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.
Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.
Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.
Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.
„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.
Modulul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, aflat în misiune de prepoziționare în Franța, continuă duminică intervențiile în Departamentul Var, unde, alături de pompierii francezi, luptă pentru limitarea și lichidarea incendiilor de vegetație, anunță IGSU.
Pe parcursul zilei de astăzi, echipajele române au fost mobilizate în zona Correns–Châteauvert, unde au participat la o intervenție, coordonată împreună cu autoritățile franceze.
Misiunea lor a implicat atât forțe de intervenție terestre, cât și mijloace aeriene, respectiv elicoptere și avioane de stingere, care au acționat simultan pentru limitarea extinderii incendiului.
În timp ce aeronavele au efectuat mai multe aruncări de apă asupra focarelor active aflate pe versanți, pompierii români și francezi au intervenit la sol pentru stingerea și răcirea zonelor afectate.
Potrivit IGSU, aceștia au realizat linii de apărare și au protejat suprafețele aflate în calea flăcărilor, pentru a împiedica extinderea incendiului.
Obiectivul principal al intervenției a fost oprirea extinderii focului din zona cu vegetație uscată și livezi către masivul forestier din apropiere. Din informații reiese că o extindere a incendiului în pădure ar fi putut provoca un incendiu masiv, cu efecte asupra fondului forestier.
Echipajele au instalat dispozitive de intervenție în teren deschis, au asigurat alimentarea permanentă cu apă și, totodată, au creat o barieră de protecție între frontul de incendiu și zona împădurită. Toate acestea pentru a ajuta la opri flăcările să avanseze.
Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile, într-o zonă cu vegetație uscată și relief accidentat, ceea ce a favorizat răspândirea rapidă a incendiilor.
Pompierii români își continuă misiunea în deplină cooperare cu autoritățile franceze.
Personalul și tehnica de intervenție rămân în stare completă de operativitate și sunt pregătite să răspundă în continuare solicitărilor autorităților franceze, în funcție de evoluția incendiilor din teren.
Pompierii au intervenit în cursul zilei de sâmbătă pentru stingerea mai multor incendii de vegetație pe teritoriul Greciei, inclusiv în localitățile de pe coastă situate la nord-vest de capitala Atena.
Potrivit Bloomberg, în primele ore ale zilei au fost reluate operațiunile de stingere cu apă în zona Viotia, din centrul-sud al Greciei, unde un incendiu de vegetație a izbucnit vineri în satele Agios Vasilios și Xironomi și a continuat să ardă și sâmbătă.
Peste 300 de pompieri au fost mobilizați pentru a stăpâni incendiul, în încercarea de a împiedica extinderea acestuia către zona Porto Germeno, situată la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de Atena, în regiunea Viotia.
„Incendiul a ajuns la mare… cu siguranță au fost avariate locuințe. Vânturile sunt foarte puternice. Avioanele încearcă să-și desfășoare operațiunile cât mai bine posibil, dar unele nu reușesc și au fost transferate la un alt incendiu (din Peloponez – n.r.), unde condițiile sunt mai blânde”, a declarat un purtător de cuvânt al pompierilor pentru AFP, relatează Deutsche Welle.
În această săptămână au izbucnit incendii de pădure în mai multe părți ale țării. Până vineri, peste 70 de localități din Grecia erau afectate.
Pompierii greci au declarat că se află la nivelul maxim de alertă, avertizând că riscul de incendiu este deosebit de ridicat în peninsula Attica și în Evia, o insulă situată la est de Atena.
Pompierii români aflați în Grecia au intrat, sâmbătă, în prima zi operațională a misiunii de prepoziționare desfășurate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Autoritățile elene au ridicat riscul de incendii la nivelul 5, cel mai înalt grad de alertă.
Înainte de începerea activităților, reprezentanții echipei române de intervenție au participat, împreună cu pompierii francezi, la o ședință de coordonare organizată de autoritățile elene. În cadrul întâlnirii au fost analizate situația din teren, prognoza meteo și riscul de incendii, potrivit IGSU.
„În urma analizei situației operative, s-a stabilit ca, pe parcursul zilei, Modulul RO GFFF-V să asigure capacitatea de răspuns din baza de operații, fiind pregătit pentru dislocare imediată în cazul producerii unor incendii”, a mai transmis IGSU.
În plus, pe lângă menținerea capacității de răspuns, pompierii români desfășoară exerciții și activități de instruire împreună cu contingentul francez aflat în aceeași misiune. Scopul antrenamentelor este îmbunătățirea coordonării dintre echipele din diferite țări, astfel încât intervențiile să fie mai rapide și mai eficiente în cazul unor incendii de amploare.
Printre obiectele donate se numără o mănușă de box cu autograf, centura de campion național cucerită în 1999, cupa primită pentru distincția „Cel mai tehnic pugilist”, precum și două fotografii reprezentative din cariera sa.
Potrivit reprezentanților muzeului, sâmbătă, de la ora 13:00, Lucian Bute va vizita Muzeul Național de Istorie a României și va participa la un tur ghidat al expoziției „Tezaurul Istoric al României”.
Lucian Bute este unul dintre cei mai valoroși pugiliști din istoria României.
Născut la Pechea (județul Galați), el a cucerit titlul mondial IBF la categoria supermijlocie în 2007, centură pe care a apărat-o cu succes de nouă ori până în 2012, fiind unul dintre cei mai longevivi campioni ai categoriei. În cariera profesionistă a înregistrat 32 de victorii, dintre care 25 prin knockout, și cinci înfrângeri.
Înainte de trecerea la profesioniști, Bute a obținut medalia de bronz la Campionatele Mondiale de box pentru amatori din 1999 și a câștigat Jocurile Francofoniei din 2001.
Bute s-a stabilit în Canada în 2003, unde și-a construit cariera profesionistă. În 2012, acesta a obținut și cetățenia canadiană, păstrând-o totodată și pe cea română.
De asemenea, în 2021 a fost inclus în Panteonul Sporturilor din Québec, ca recunoaștere a performanțelor sale remarcabile.
Oficialii ANRMPSG au confirmat, în răspunsul trimis vineri pentru Mediafax, că Lukoil Overseas, care este titularul acordului petrolier de concesiune privind explorarea a gazelor naturale din perimetrul Trident din Marea Neagră, dezvoltat împreună cu Romgaz, a solicitat statului român prelungirea acestui acord.
„Urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la ANRMPSG cu nr. R 10048/20.07.2026, vă comunicăm că solicitarea titularului, LUKOIL Overseas Atash B.V. Sucursala București, de prelungire a acordului de concesiune a perimetrului EX-3o Trident din offshore-ul Mării Negre a fost recepționată de ANRMPSG și se află, în acest moment, în analiză spre competentă soluționare”, au transmis oficialii instituției la solicitarea Mediafax.
Perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm, este o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei are 70% din acțiuni.
De amintit că în cazul acestui proiect, compania a depus la Tribunalul București o acțiune în constatarea existenței unui caz de forță majoră, înregistrată pe 13 februarie și pentru care nu s-a stabilit încă un prim termen de judecată.
Oficialii companiei Lukoil Overseas – una dintre cele patru entități de sub umbrela gigantului rus intrate sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancțiunilor internaționale ca urmării a războiului din Ucraina – au detaliat, într-un răspuns consistent trimis pe 22 iulie pentru Mediafax, motivele care au stat la baza solicitării, reiterând decizia fermă de a duce la bun sfârșit proiectul de explorare a gazelor din zona românească a Mării Negre.
La întrebarea privind impactul sancțiunilor internaționale asupra deciziei de continuare a proiectului, reprezentanții companiei au subliniat că acestea doar au provocat unele întârzieri și sunt așteptate să dispară complet la finalizarea negocierilor derulate pentru vânzarea activelor globale.
„În ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale, precizăm că acestea au generat unele întârzieri de ordin procedural, fără însă a bloca derularea proiectului. Toate demersurile se desfășoară cu respectarea integrală a cadrului legal aplicabil și sub atenta supraveghere a autorităților responsabile. În plus, în acest moment se derulează negocierile pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții din afara UE, aspect care va elibera complet compania de sub aplicabilitatea sancțiunilor la momentul finalizării tranzacției”, au transmis reprezentanții gigantului rus.
De amintit că, potrivit datelor furnizate în exclusivitate pentru Mediafax, compania a investit în total, de la momentul intrării în România, anul 2011, aproximativ 880 de milioane de dolari.
Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiți pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră.
Suma estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.
Acordul petrolier aferent perimetrului Trident ar urma să expire în luna octombrie din informațiile Mediafax. La finalul anului trecut, s-a operat o schimbare a legislației, care ar permite, în anumite condiții, preluarea licenței de către Romgaz.
Oficialii ANRMPSG detaliaseră la o solicitare a Mediafax din februarie, procedura legală de încheiere a actului adițional „în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalţi titulari care își asumă obligațiile în acest sens”.
„Referitor la cea de-a doua întrebare, precizăm că la co-inițiativa ANRMPSG, Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului a fost adoptată Ordonanţa de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, prin care, la articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:
(2¹) Prin excepție de la alin. (2), în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulţi titulari nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier, în termenii şi condițiile propuse de autoritatea competentă şi de reglementare, în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operaţiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condiţiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care îşi asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru explorare-dezvoltareexploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente şi de reglementare, au comunicat reprezentanții ANRMPSG.
Barca alcătuită din Cristina Drugă, Gianina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș și cârmaciul Victoria Petreanu a câștigat cursa preliminară cu timpul de 5:49.79, cu peste opt secunde mai rapid decât precedentul record al competiției (5:58.13), stabilit de Țările de Jos în 2025.
Mai mult, timpul obținut de România este superior și actualului World Best Time (5:52.99), stabilit tot de echipajul tricolor la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020. Conform regulamentului, însă, recordurile mondiale nu pot fi omologate la Campionatele Europene.
W8+ (8+1 rame feminin) – Cristina Drugă, Gianina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș, cârmaci Victoria Petreanu – locul 1 în cursa preliminară și nou record al Campionatelor Europene.
M8+ (8+1 rame masculin) – Claudiu Neamțu, Mateus Cozminciuc, Mugurel Semciuc, Andrei Mândrilă, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Florin Arteni, Fabrizio Scripcariu, cârmaci Rucsandra Bucșa – locul 1 în cursa preliminară.
W2- (dublu rame feminin) – Simona Radiș și Adriana Adam – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
M2- (dublu rame masculin) – Ștefan Berariu și Florin Lehaci – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
W4- (4 rame feminin) – Manuela Lungu, Gabriela Tivodariu, Alexandra Ungureanu și Roxana Anghel – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
M4- (4 rame masculin) – Cosmin Pleșescu, Leontin Nuțescu, Andrei Vatamaniuc și Ciprian Tudosă – locul 1 în serie și calificare directă în finală.
W4x (4 vâsle feminin) – Mariana Dumitru, Emanuela Ciotău, Andrada Moroșanu și Iulia Bălăucă – locul 3 în serie, calificare în Finala A cu unul dintre cei mai buni timpi.
M4x (4 vâsle masculin) – Mihăiță Țigănescu, Florin Horodișteanu, Andrei Cornea și Ioan Prundeanu – locul 2 în serie și calificare directă în finală.
M2x (dublu vâsle masculin) – Andrei Lungu și Marian Enache – locul 2 în semifinală și calificare în finală.
Alte două ambarcațiuni românești vor continua lupta pentru medalii în semifinale:
W1x (schif simplu feminin) – Bianca Ifteni, campioană mondială U23, a terminat pe locul secund în seria sa și s-a calificat în semifinală, la debutul european la seniori.
M1x (schif simplu masculin) – Mihai Chiruță, medaliat cu bronz la ediția precedentă a Europenelor, a avansat în semifinale după un loc 4 în serie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află marți la Washington, în cadrul unei vizite oficiale cu ocazia participării sale la înmormântarea fostului senator republican Lindsey Graham.
El a fost primit în Biroul Oval de către președintele american Donald Trump, cu care a avut o serie de discuții.
La finalul întâlnirii dintre cei doi, Zelenski a dezvăluit ce subiecte au fost abordate.
„O întâlnire fructuoasă cu președintele Donald J. Trump în Biroul Oval. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce facem împreună pentru a proteja viețile ucrainienilor și pentru a promova pacea. (…) Președintele și cu mine am discutat despre licențele pentru producția de rachete interceptoare Patriot și despre câteva alte idei care ar putea fi de ajutor. Am vorbit, de asemenea, despre diplomație – este important ca procesul diplomatic să fie revigorat. Echipele noastre vor stabili detaliile privind comunicarea ulterioară. Sunt recunoscător Statelor Unite pentru sprijinul ferm acordat”, a scris Zelenski într-o postare pe X.
A good meeting with President Trump @POTUS at the Oval Office. Thank you for everything we do together to protect the lives of Ukrainians and advance peace. First and foremost, I offered President Trump our condolences on the passing of Lindsey Graham. He was a true friend of… pic.twitter.com/56yoaeqb2B
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 28, 2026
Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut mult timp o relație dificilă. Întâlnirea lor de la Casa Albă, la sfârșitul lunii februarie 2025, a fost un dezastru. Ulterior, administrația Trump a înclinat constant spre Rusia în negocierile de pace, spunând că Zelenski nu avea cărțile necesare pentru a câștiga. Sub conducerea lui Trump, Statele Unite au întrerupt aproape tot ajutorul militar acordat Ucrainei.
După acest episod, Zelenski a depus eforturi mari pentru a repara relația cu Trump. În același timp, Ucraina s-a descurcat mai bine împotriva Rusiei în acest an decât se aștepta, în mare parte datorită progreselor sale în materie de drone.
Un grup bipartizan de senatori americani a anunțat marți că a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege așteptat de mai mult timp, care îi va permite președintelui Donald Trump să impună noi restricții principalilor cumpărători de energie rusească și să extindă sancțiunile împotriva Iranului. Informația a fost publicată de Bloomberg.
Potrivit sursei citate, un vot procedural asupra proiectului de lege este programat să aibă loc marți seară, iar acesta ar fi primul pas înainte ca documentul să avanseze în procesul legislativ.
Președintele Donald Trump și-a exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă, promovată anterior și de senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei.
Conform textului proiectului de lege, publicat la începutul acestei săptămâni, măsurile prevăd extinderea sancțiunilor împotriva Iranului și noi restricții care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Documentul îi oferă președintelui american posibilitatea de a impune tarife celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia, dar și celor cinci țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile din domeniul energetic.
Bloomberg notează însă că adoptarea acestor măsuri ar putea crea noi probleme în relațiile comerciale dintre Statele Unite și două dintre cele mai importante economii ale lumii.
Deși Lindsey Graham și alți senatori care susțin Ucraina promovează de mai mult timp această inițiativă, noile sancțiuni ar putea afecta relațiile deja sensibile ale Washingtonului cu China și India, cei mai mari importatori de energie rusească.
Potrivit Ukrinform, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni marți seară, la Capitoliul SUA, cu un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv cu inițiatorii proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului.
Revista presei 