Login
Daniel Zamfir, ministrul social-democrat propus pentru Economie în Guvernul Niculescu, a declarat luni că va da afară toate persoanele angajate de USR în minister, dacă acestea au fost acceptate doar pe criterii politice.
„În primul rând, ceea ce vreau să știți de la bun început, că voi face un audit la tot ceea ce înseamnă atât companiile, cât și desemnarea în acele consilii administrații și administratorii speciale care sunt acolo. Nu o să plec de la premiza, dăm afară tot ce înseamnă de la USR, dar vă asigur, cei care au fost numiți pe criterii politice, fără nicio competență, categoric vor trebui să plece”, a declarat Zamfir, din Parlament.
Viitorul ministru PSD susține că ar cunoaște situația posturilor și le-a transmis public angajaților din Ministerul Economiei să plece din funcții, până la venirea sa.
„Eu le dau un semnal de acum și le spun că ar fi bine să nu-i mai găsesc în acele funcții, pentru că pe cei care știu bine cum au ajuns acolo”, a concluzionat viitorul ministru PSD.
PSD a criticat anterior măsurile implementate de Guvernul Bolojan, în urma cărora mai mulți angajați ai statului și-au pierdut locurile de muncă, în ultimul an.
Daniel Zamfir a fost audiat luni de comisiile reunite ale Parlamentului, în cadrul procesului de învestire a Guvernului Niculescu. Cel propus de PSD a obținut un aviz favorabil din partea aleșilor, fiind votat de peste 48 de parlamentari.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Umplerea piscinelor gonflabile pentru răcorire în zilele caniculare, mai multe dușuri pe zi sau udarea grădinii pentru a revigora plantele ofilite sunt activități care contribuie la o creștere bruscă a consumului public de apă în zilele calde și uscate.
Specialiștii consultați de The Independent arată că, dacă fiecare persoană și-ar reduce consumul de apă în timpul unei secete, acest lucru ar contribui semnificativ la refacerea resurselor de apă și a ecosistemelor afectate de secetă.
Iată cinci lucruri pe care le poți face, începând chiar de astăzi:
Cea mai mare parte a apei pe care o consumați se folosește la duș. Pentru fiecare minut petrecut sub duș (în funcție de debitul acestuia), se scurg aproximativ 10 litri de apă. Deoarece majoritatea oamenilor fac duș în medie șapte minute, jumătate din consumul zilnic de apă are loc chiar de dimineață.
Oprirea dușului în timp ce vă spălați părul cu șampon sau aplicați gel de duș poate ajuta la economisirea apei, la fel ca și scurtarea duratei totale a dușului. Aveți grijă însă să nu treceți la baie, care consumă în medie aproximativ 80 de litri de apă.
În timpul unei perioade de secetă, un grădinar obișnuit poate folosi sute de litri de apă pentru a-și hidrata plantele. Unii oameni folosesc o stropitoare (bine), alții ar putea lăsa un aspersor pornit toată ziua (rău). Majoritatea folosesc apă potabilă, ceea ce reprezintă o risipă, întrucât plantelor le este suficientă apa de ploaie.
Instalați un rezervor de colectare a apei de ploaie care se scurge de pe acoperiș și folosiți-o pentru grădină.
La fiecare spălare, toaleta consumă aproximativ 5 litri de apă, iar modelele mai vechi pot consuma până la 10 litri. Dacă este disponibilă, folosiți opțiunea de spălare scurtă pentru a reduce semnificativ cantitatea de apă irosită.
Dacă trebuie să vă spălați mașina, spălați-o cu o găleată și un burete, în loc să folosiți furtunul. Cantitatea de apă dintr-o găleată este semnificativ mai mică decât debitul mediu al unui furtun.
Dacă spălați legume, puteți colecta apa într-un bol în chiuvetă și o puteți folosi ulterior pentru a uda plantele din casă sau din grădină. În timp ce așteptați să curgă apă caldă de la robinet, folosiți apa rece pentru a umple ceainicul. Închideți robinetul în timp ce vă spălați mâinile cu săpun sau vă spălați pe dinți. Deși acestea sunt doar gesturi mici, dar care, în timp, pot face diferența.
Dacă aveți o piscină gonflabilă, folosiți o pompă de filtrare pentru a reutiliza aceeași apă mai multe zile, în loc să o schimbați frecvent.
Toate aceste sfaturi pot reduce semnificativ consumul de apă și pot combate efectele secetei asupra mediului. De asemenea, vă pot ajuta să economisiți bani.
Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Revista presei 