Login
Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, după finalizarea cercetărilor.
Potrivit rechizitoriului, în luna august 2025, inculpatul ar fi îndemnat publicul, prin intermediul platformei Facebook, să comită infracțiuni precum omor, omor calificat și ultraj judiciar împotriva magistraților români.
Procurorii susțin că mesajul a fost publicat de pe un cont accesibil publicului, înregistrat cu numele inculpatului.
În postare, acesta ar fi scris: „Ridicați în furci toți împuțiții de magistrați!!!!! Măcar să folosim lemnul din pădurile României pentru ceva constructiv! Și pentru a face dreptate!!!!!”.
Anchetatorii consideră că mesajul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Mediaș, instanța urmând să analizeze cauza în primă instanță.
PSD îi cere vineri, 18 septembrie, lui Siegfried Mureșan, premierul desemnat, să facă publică direcția pe care vrea ca viitorul Guvern să o urmeze. Liberalul este susținut atât de partidul său, cât și de USR și UDMR.
„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue? PSD consideră că aceasta ar fi prima dovadă de normalitate politică. Astfel, din momentul în care a acceptat desemnarea pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan are obligația să le spună românilor care este planul său pentru a scoate țara din criza economică și socială în care a ajuns după guvernarea condusă de Ilie Bolojan, președintele propriului său partid”, au transmis social-democrații printr-un comunicat de presă.
Siegfried Mureșan ar mai avea nevoie și de voturi din PSD pentru a-și putea trece Guvernul de votul de investire din Parlament. Social-democrații s-au declarat reticenți în privința Guvernului condus de liberal. Au avut și ei o propunere separată pentru funcția de premier, în persoana lui Sorin Grindeanu, președintele partidului.
PSD a mai transmis că nu va susține viitorul Guvern dacă urmează direcția fostului executiv, condus de Ilie Bolojan.
„Prim-ministrul desemnat trebuie să spună concret ce propune pentru economie și pentru nivelul de trai al românilor. Va continua politica de austeritate? Va menține actuala povară fiscală sau propune o schimbare? Ce măsuri are pentru protejarea puterii de cumpărare, susținerea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă? Cum va asigura funcționarea serviciilor publice esențiale, de la sănătate până la administrația locală?”
Siegfried Mureșan va susține primele declarații de presă de după desemnare vineri, 18 septembrie, la ora 13:00.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Premierul desemnat urmează să susțină, alături de reprezentanții partidelor care îl sprijină, o conferință de presă privind formarea noului Guvern.
Va fi prima apariție publică a lui Siegfried Mureșan după începerea negocierilor de la Palatul Victoria și după acceptarea propunerii făcute de Nicușor Dan.
Principalele teme așteptate sunt formula viitorului Cabinet, negocierile pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii și relația cu PSD, în condițiile în care PNL, USR și UDMR nu dispun singure de o majoritate.
Siegfried Mureșan, noul premier desemnat de Nicușor Dan, a mers la primele discuții cu șefii partidelor la Palatul Victoria, vineri, 18 septembrie. Proaspăt întors de la Bruxelles, acolo unde este eurodeputat, liberalul s-a întâlnit atât cu Ilie Bolojan, cât și cu Dominic Fritz, președintele USR, și Tanczos Barna, vicepreședinte UDMR.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri. În cursul zilei de astăzi vom avea o conferință de presă comună pe subiectul formării guvernului. Mulțumesc mult Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Uniunii Democrate Maghiare din România pentru colaborarea strânsă pe care o avem”, a transmis Mureșan, într-o postare pe Facebook.
PNL, USR și UDMR l-au propus premier încă din luna iulie și și-au reconfirmat susținerea pentru Siegfried Mureșan, imediat după desemnare. Liberalului i-ar mai lipsi însă câteva voturi pentru a putea trece de testul Parlamentului.
Nicușor Dan a declarat deja că nu vrea un Guvern investit cu voturile AUR, ceea ce ar însemna că eurodeputatul ar trebui să își găsească susținere printre social-democrați, chiar dacă Guvernul va fi unul minoritar.
După ce președintele semnează decretul prin care îl desemnează oficial ca premier, Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a-și găsi susținere în Parlament, dar și pentru a-și configura cabinetul de miniștri și programul de guvernare.
Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 18 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan să găsească majoritatea necesară investirii Guvernului.
Departamentul de Stat al SUA a notificat oficial Congresul în legătură cu acordul. Legislativul american trebuie acum să aprobe vânzarea, transmite CNN.
Arabia Saudită a solicitat 48 de avioane F-35 cu decolare și aterizare convenționale, precum și 49 de motoare Pratt & Whitney F135-PW-100. Pachetul include și echipamentele și serviciile asociate.
Dacă vânzarea și livrarea vor fi finalizate, Arabia Saudită ar deveni a doua țară din Orientul Mijlociu care operează F-35, după Israel.
Situația este importantă deoarece Statele Unite au obligația legală de a menține avantajul militar calitativ al Israelului în regiune. Washingtonul trebuie să se asigure că Israelul păstrează accesul la arme americane mai avansate decât cele furnizate altor state arabe.
Departamentul de Stat susține însă că vânzarea propusă nu va modifica echilibrul militar din regiune. Potrivit administrației americane, avioanele ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințările actuale și viitoare și de a-și consolida apărarea aeriană.
#BreakingNews: U.S. State Department has officially Approved the Sales of F-35 Fighter Jets to Saudi Arabia under $24.3 Billion. 🦅🇸🇦
This includes 48 F-35 Fighter Jets and 49 Pratt & Whitney F135-PW-100 Engines. pic.twitter.com/g7NWzBaiwf
— Armed Forces Update (@ArmedUpdat1947) September 17, 2026
Anunțul Washingtonului vine la câteva zile după atacuri asupra unor instalații petroliere și baze militare din Arabia Saudită. Atacurile au fost atribuite rebelilor Houthi susținuți de Iran în Yemen.
Conflictul dintre Arabia Saudită și Houthi s-a intensificat din nou în ultimele luni. Dronele și rachetele lansate asupra infrastructurii saudite au perturbat operațiunile petroliere și au alimentat temerile privind securitatea rutelor de transport.
În același timp, situația din regiune este complicată de tensiunile din strâmtoarea Hormuz și zona Bab al-Mandeb, două puncte strategice pentru transportul maritim și comerțul mondial. Arabia Saudită urmărește de mai mult timp achiziția F-35. Riyadh a făcut o solicitare directă pentru aceste aeronave către Donald Trump încă de la începutul anului 2025.
În același an, Statele Unite au aprobat pentru Arabia Saudită un pachet de armament estimat la aproape 142 de miliarde de dolari. Casa Albă l-a descris drept cel mai mare acord de cooperare în domeniul apărării din istoria relației dintre cele două țări.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, dezvoltat de Lockheed Martin pentru armata americană. Aeronava utilizează tehnologie stealth, concepută pentru a reduce posibilitatea detectării de către radare. Pentru moment, acordul cu Arabia Saudită rămâne doar o propunere de vânzare. Următorul pas este analiza și aprobarea de către Congresul SUA.
Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a produsului „Brânza frământată de Teaca” din România.
Este vorba de un preparat alimentar obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg.
Forma și greutatea bucăților sunt date de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată, mai arată CE.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. Se poate comercializa și feliat.
Caietul de sarcini al produsului de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime.
„Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”, se arată în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius, care atestă și organizarea târgului din Teaca încă din 1734.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție, potrivit documentului citat.
„Specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor și este
transmis din generație în generație. Obținerea cașului bașchiu, dospirea, mărunțirea, așezarea în
straturi și specificitatea umplerii vezicilor, conferă produsului calități deosebite, fapt consemnat în
Revista Industria Cărnii”, se mai spune în caietul de sarcini.
Potrivit Comisiei Europene, caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului.
Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte esențială a identității comunității respective, legând denumirea produsului de gustul, de textura și de calitatea așteptate de consumatori.
Comisia Europeană transmite că aceasta se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
„Din primele date, un polițist în vârstă de 36 de ani, din cadrul Brigăzii Rutiere, aflat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, care se deplasa cu o autospecială moto, ajuns în dreptul imobilului cu nr. 23, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 68 de ani”, se arată în informarea emisă de DGPMB.
La momentul producerii accidentului, motocicleta de serviciu nu se deplasa în regim prioritar.
În urma impactului, polițistul a fost rănit ușor. Acesta a primit îngrijiri medicale la locul accidentului și a fost transportat la spital.
Cei doi șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost zero.
„În continuare se efectuează cercetări de către polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor și condițiilor producerii accidentului de circulație”, precizează autoritățile.
Polițiștii de frontieră din cadrul Centrului de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni și ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, au destructurat o grupare implicată în cultivarea și comercializarea de droguri de mare risc.
Marți, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârstele cuprinse între 29 și 43 de ani. Aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de risc.
Conform probatoriului, în perioada cuprinsă între lunile iunie și septembrie 2026, cele patru persoane au acționat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată în scopul obținerii de beneficii materiale din comercializarea de droguri de risc, respectiv canabis.
Astfel, sub coordonarea și împreună cu inculpatul în vârstă de 43 de ani, lider al grupului infracțional organizat, membrii au procurat, din Cehia, diferite cantități de semințe de canabis. Acestea au fost introduse în țară pe cale aeriană, prin intermediul unei firme de curierat, pentru a le cultiva.
Ulterior, aceștia au înființat și îngrijit, pe raza comunei Singureni din județul Giurgiu, mai multe culturi de canabis, in-door, pentru a le vinde.
Tot marți, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi.
Cercetarea, publicată în Open Forum Infectious Diseases, atrage atenția asupra diferenței dintre recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice, scrie Science Alert.
„Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost mult timp una dintre cele mai cunoscute recomandări privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, însă, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor.
Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite.
Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun.
Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat.
În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată.
Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri.
În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției.
Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor.
Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia.
Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile.
În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar oferi o astfel de recomandare în anumite situații.
Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi.
Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, un rezultat considerat încurajator de cercetători.
Specialiștii susțin că schimbarea recomandărilor privind durata tratamentului trebuie explicată pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice.
Mesajul principal nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să oprească tratamentul când simptomele dispar. Antibioticele trebuie luate exact conform recomandării medicului, iar durata optimă poate fi mai scurtă sau mai lungă în funcție de situație.
„Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.
Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.
Ucraina susține că militarii nord-coreeni ar putea fi desfășurați în regiunile de graniță ale Rusiei pentru a înlocui trupele rusești staționate acolo. Măsura ar permite Moscovei să transfere mii de militari către sectoarele active ale frontului ucrainean.
Bohdan Nahaylo, redactor-șef al Kyiv Post, a declarat pentru TVP World că Rusia are nevoie urgentă de efective suplimentare și că Moscova ar fi dispusă să accepte sprijinul Coreei de Nord în acest scop.
Potrivit jurnalistului, faptul că Rusia ia în calcul retragerea unor militari din alte regiuni de frontieră reprezintă un indiciu al unei lipse dramatice de personal pe frontul din Ucraina.
„Au nevoie de forță de muncă”, a explicat Nahaylo, referindu-se la posibilitatea ca militarii nord-coreeni să preia unele dintre misiunile îndeplinite în prezent de trupele ruse.
Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al Armatei Voluntarilor Ucraineni, a estimat luni, într-o intervenție televizată, că Rusia ar putea transfera între 15.000 și 20.000 de militari apți de luptă din regiunile de frontieră către sectoarele mai active ale frontului, dacă aceștia ar fi înlocuiți de soldați nord-coreeni.
Lipsa de personal ar fi influențat inclusiv modul în care armata rusă încearcă să avanseze pe frontul din Ucraina.
Potrivit lui Nahaylo, forțele ruse ar fi renunțat în anumite zone la atacurile de amploare și încearcă să înainteze folosind grupuri foarte mici, formate din trei sau patru militari.
Strategia ar urmări să facă mai dificilă detectarea trupelor ruse de către militarii ucraineni.
„În locul atacurilor în masă, încearcă acum să străpungă liniile ucrainene cu grupuri de trei sau patru luptători, pentru a le face mai greu de observat”, a declarat jurnalistul.
În opinia sa, schimbarea tacticii indică dificultățile întâmpinate de Rusia în încercarea de a obține progrese semnificative pe linia frontului.
Ucraina a susținut în această săptămână că până la 50.000 de militari nord-coreeni ar putea fi desfășurați în Rusia, inclusiv pentru a contribui la înlocuirea trupelor ruse din anumite regiuni de frontieră.
O eventuală desfășurare a militarilor nord-coreeni ar permite Moscovei să redistribuie o parte dintre propriile efective către zonele în care luptele sunt mai intense.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară, iar Phenianul a oferit anterior sprijin Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
În același timp, Nahaylo avertizează că Rusia s-ar baza tot mai mult pe rachete balistice și ar pregăti atacuri cu rază lungă de acțiune pentru perioada de iarnă.
Moscova ar urmări astfel să pună presiune suplimentară asupra Ucrainei prin atacuri asupra infrastructurii și a altor obiective de la distanță.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-și dezvolte propriile capacități de lovire la distanță, inclusiv rachete balistice, pentru a putea răspunde atacurilor rusești.
„Ucrainenii au fost subestimați acum un an, acum doi ani. Orice este posibil”, a declarat Nahaylo.
O meta-analiză publicată în JAMA Dermatology arată că persoanele care au avut de-a lungul vieții arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe prezintă un risc mai mare de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat, una dintre cele mai frecvente forme de cancer de piele, scrie Science Alert.
Cercetătorii au analizat 17 studii, care au inclus în total peste 321.000 de persoane, pentru a evalua legătura dintre istoricul arsurilor solare și apariția carcinomului spinocelular cutanat.
Potrivit analizei, persoanele care au avut o frecvență moderată de arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe au prezentat cu 51% mai multe șanse de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat comparativ cu cele care nu au avut astfel de arsuri.
În cazul persoanelor cu o frecvență ridicată a arsurilor solare severe, șansele au fost cu 69% mai mari.
Cercetătorii atrag atenția în special asupra arsurilor solare suferite în copilărie. În unele dintre datele analizate, arsurile severe și frecvente din primii ani de viață au fost asociate cu un risc de până la trei ori mai mare de carcinom spinocelular cutanat.
Expunerea la radiațiile ultraviolete poate deteriora ADN-ul celulelor pielii. Chiar dacă senzația de usturime și roșeața dispar după vindecarea arsurii solare, modificările produse la nivel celular pot persista.
În procesul de reparare a ADN-ului pot apărea erori. În timp, aceste mutații se pot acumula și pot contribui la apariția cancerului de piele.
Dermatologii subliniază că cei mici sunt mai vulnerabili la efectele expunerii la soare, iar utilizarea inconsistentă a metodelor de protecție poate crește riscul.
Autorii meta-analizei precizează că legătura dintre expunerea la radiații ultraviolete și carcinomul spinocelular este deja bine documentată. Mai dificil de stabilit este impactul exact al arsurilor solare, deoarece persoanele care suferă frecvent arsuri pot avea, în același timp, și o expunere generală mai mare la soare.
Studiul a luat în calcul, acolo unde datele au permis, factori precum vârsta, sexul, culoarea pielii și sensibilitatea pielii la soare. Totuși, cercetătorii avertizează că nivelul de certitudine al dovezilor rămâne scăzut, inclusiv din cauza faptului că participanții au fost nevoiți să își amintească arsurile solare suferite cu mulți ani în urmă.
Alte meta-analize au identificat asocieri similare între arsurile solare și alte tipuri de cancer de piele, inclusiv melanomul și carcinomul bazocelular.
Specialiștii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special în intervalele în care radiațiile ultraviolete sunt intense. Hainele care acoperă pielea, pălăriile, statul la umbră și utilizarea cremei de protecție solară pot reduce expunerea la radiații UV.
De asemenea, este recomandată evitarea solarului și a altor surse artificiale de radiații ultraviolete.
Arsurile solare din trecut nu mai pot fi eliminate, însă reducerea expunerii excesive la soare poate contribui la prevenirea unor noi leziuni ale pielii. Cercetătorii subliniază că protecția solară este deosebit de importantă în cazul copiilor și adolescenților.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei a vizitat luni centrala pe cărbune de la Rovinari, care și-a repus în funcțiune grupul 4. Și fostul secretar general al Guvernului anunță victoria PSD și îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan.
Luni, începând cu ora 14:30, grupul 4 de la Rovinari a început să introducă în sistemul energetic național energie din cărbune, a anunțat Bogdan Ivan. Fostul ministru PSD spune că obiectivul PSD va fi menținerea acestor centrale în funcțiune până la înlocuirea cu alte capacități existente.
„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca 3 grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august!”, a transmis fostul ministru pe Facebook.
Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, a vorbit și el despre fostele centrale pe cărbune care încep să fie repuse în funcțiune. Acesta l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, despre care a spus că s-a opus redeschiderii centralelor pe cărbune la începutul crizei energetice.
„Ce simplu ar fi fost să accepte de la bun început că nu există un monopol al ideilor bune și că ele nu se află doar la Guvernul demis Bolojan. Debitul Dunării nu crește dacă te încrunți la el și doi centimetri rămân fix doi centimetri în ciuda propagandei lui Miruță care spune că ai lui sunt uriași”, a scris Radu Oprea într-o postare pe Facebook.
Subiectul redeschiderii centralelor pe cărbune a apărut încă de dinaintea crizei, atunci când România a decis închiderea acestora, conform normelor europene, iar producția de energie a țării a scăzut.
Donald Trump este din ce în ce mai criticat de americani. Potrivit Clash Report, indicele de popularitate al lui Trump a atins nivelul de 33% în ultimul sondaj Economist/YouGov. Este un nivel minim privitor la ambele mandate ale lui Trump la Casa Albă.
Statistica arată că 62% dintre respondenți nu îl aprobă pe Trump, iar 50% își exprimă o dezaprobare puternică.
Doar 22% dintre cei intervievați consideră că economia este bună, iar 65% spun că țara se află pe o cale greșită.
Războiul din Iran și prețurile la benzină, care se situează în jurul a 4 dolari pe galon, reprezintă principalele nemulțumiri ale americanilor
Sondajul apare cu trei luni înainte de alegerile intermediare din SUA. Partidul Democrat conduce în sondajele naționale pentru alegerile la Congres.
Reprezentanții Serviciului de Ambulanță au anunțat că accidentul s-a produs luni la Vadu Moldovei. Un copil de cinci ani a fost găsit la fața locului. Acesta fusese lovit de o motocicletă.
Echipajul medical a anunțat că victima avea numeroase lovituri, fracturi deschise și un traumatism cranio-cerebral grav. De asemenea, victima era în stop cardio-respirator.
După aproximativ 50 de minute de resuscitare, echipajul medical a declarat decesul copilului, au precizat reprezentanții echipelor de intervenție.
Polițiștii au deschis o anchetă pentru a afla cum s-a produs tragedia.
„Duminică dimineața, iubitul nostru soț, tată, bunic și străbunic, Don Nelson, a trecut în pace la Domnul, înconjurat de familia sa plină de iubire. Pe parcursul ultimei sale săptămâni, prietenii și familia l-au înconjurat cu dragoste, împărtășind binecuvântarea prieteniei sale și depănând amintiri prețioase”, a anunțat duminică familia sa, potrivit Associated Press.
Nelson este al doilea cel mai victorios antrenor din istoria NBA și unul dintre cei doi tehnicieni care au obținut cel puțin 250 de victorii cu trei echipe diferite: Milwaukee Bucks, Dallas Mavericks și Golden State Warriors.
De-a lungul carierei sale de antrenor, Nelson a fost desemnat de trei ori antrenorul anului și a ajuns în playoff de 18 ori în 31 de sezoane. A disputat de trei ori finala campaionatului cu Milwaukee Bucks și o dată cu Dallas Mavericks, fără să reușească însă să câștige un titlu NBA ca antrenor.
Nelson s-a retras din activitatea de antrenor cu un record de 1.335 de victorii, record ce a fost depășit de Gregg Popovich, fost antrenor la San Antonio Spurs, în martie 2022.
Ca antrenor, Nelson a promovat un baschet bazat pe viteză și pe contraatac, idee pe care a atribuit-o perioadei în care a jucat pentru Boston Celtics sub conducerea legendarului antrenor Red Auerbach.
Ca jucător, Nelson a evoluat 14 sezoane în NBA, dintre care 11 pentru Boston Celtics. A făcut parte din cinci echipe ale Celtics care au câștigat titlul NBA, sub conducerea a patru antrenori diferiți.
După retragerea din activitatea de jucător, Nelson a devenit antrenor secund la Milwaukee Bucks. În 1976, după demisia lui Larry Costello, a preluat conducerea echipei și a rămas la Milwaukee timp de 11 sezoane, perioadă în care a câștigat șapte titluri consecutive de divizie.
Nelson a avut două mandate pe banca celor de la Golden State Warriors, însumând 11 sezoane.
Între cele două perioade petrecute la Golden State, Nelson a antrenat pentru mai puțin de un sezon New York Knicks, fiind concediat în sezonul 1995-1996. Ulterior, a petrecut opt sezoane la Dallas Mavericks.
Don Nelson a fost inclus în Naismith Memorial Basketball Hall of Fame în 2012. În 2025, el a primit „Chuck Daly Lifetime Achievement Award”, distincție acordată de National Basketball Coaches Association pentru întreaga sa carieră.
„Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook.
De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24.
„Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul.
Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul.
„Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul.
Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare.
„Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul.
Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur.
Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”.
În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Poliția Republicii Moldova a anunțat că cercetările la fața locului, după căderea și explozia unui aparat de zbor în extravilanul satului Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă, au fost finalizate.
Specialiștii au stabilit că explozia s-a produs la o înălțime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul a lovit un copac dintr-o fâșie forestieră.
Nu au fost înregistrate victime, însă fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafață extinsă și au provocat pagube la mai multe gospodării din localitate.
„Potrivit constatărilor preliminare, fragmentele depistate prezintă caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate, ceea ce indică faptul că aparatul ar putea fi de tip «dronă-rachetă». Menționăm că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova nu au mai fost înregistrate cazuri de identificare a unui aparat de zbor de un asemenea tip”, transmite poliția.
Cercetările continuă pentru stabilirea exactă a tipului și originii aparatului, precum și a tuturor circumstanțelor incidentului.
Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.
Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.
Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.
„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.
„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.
Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.
Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.
Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.
„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.
Revista presei 