Login
Un marinar de 86 de ani a plecat cu velierul său, Willow Wind, din Astoria, statul Oregon, spre Pago Pago, în Samoa Americană, o călătorie de aproximativ 8.000 de kilometri. Nimeni nu mai vorbise cu el din 20 august, potrivit People.
Pe 24 octombrie, cineva a anunțat că marinarul de 86 de ani nu ajunsese la destinație. Trei zile mai târziu, Garda de Coastă a primit un semnal de la un emițător de urgență înregistrat pe numele velierului.
Coast Guard Rescues 86-Year-Old Mariner and Dog After Multi-Day Search 460 Miles Off San Diego https://t.co/UrZIEK7fDE
— Edhat (@Edhat) November 2, 2026
Salvatorii au trimis două avioane și o navă. În aceeași seară, un avion al Gărzii de Coastă a găsit velierul în largul oceanului.
Cel mai apropiat cargou, Grand Orion, a ajuns la velier în noaptea de 28 octombrie, dar valurile mari au împiedicat echipajul să îl ia la bord pe bărbat și pe câinele său. Abia după-amiaza, la a doua încercare, salvarea a reușit. Velierul, cu velele rupte, a fost lăsat în derivă.
A doua zi dimineață, un elicopter al Gărzii de Coastă i-a ridicat pe amândoi de pe cargou, aflat atunci la aproximativ 270 de kilometri de coasta Californiei, și i-a dus la San Diego. Marinarul a fost transportat la spital. Garda de Coastă spune că era slăbit și mergea greu, dar nu avea răni grave.
„Acest caz arată cât de important este să ai la bord echipament de comunicare pentru urgențe și un plan de navigație, astfel încât cineva de pe uscat să știe pe unde călătorești”, a declarat comandantul Jason Nguyen, de la Garda de Coastă.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Kimi Antonelli va pleca din pole position în Marele Premiu al Statelor Unite, după calificările desfășurate sâmbătă. Pilotul Mercedes ar putea deveni duminică cel mai tânăr campion mondial din istoria Formulei 1, scrie Reuters.
Max Verstappen, pilotul Red Bull, va ocupa locul al doilea pe grila de start, în timp ce coechipierul său, Isack Hadjar, s-a clasat al treilea în calificări.
Charles Leclerc, de la Ferrari, va pleca de pe poziția a patra.
Antonelli, în vârstă de 20 de ani, are oportunitatea de a stabili un nou record în Formula 1, dacă va reuși să câștige titlul mondial.
Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat la TVR1 că România ar trebui să își adapteze, în perioada următoare, gestionarea resurselor energetice și petroliere, la nivel național.
„România are posibilitatea astăzi și mâine, și poi mâine va avea această posibilitate chiar mai crescută. Din Marea Neagră se acoperă necesarul de gaze naturale, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să aducă din resurse diferite, combustibil, mai ales motorină. Și noi avem această problemă. Vom vedea ce se va întâmpla, dar eu așa înțeleg pe americani în acest moment. Fiindcă dacă nu ar fi fost sigur că Ormuzul rămâne închis, atunci nu ar fi avut nevoie de această cantitate de motorină din Rusia”, a declarat Kelemen Hunor, în interviul acordat TVR1.
Anunțul lui Kelemen vine după ce Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a anunțat că va importa petrol din Rusia. Până acum, zeci de nave petroliere au încercat să traverseze strâmtoarea Ormuz, însă au devenit victimele unor atacuri iraniene.
„America nu mai poate exporta cantitățile necesare din Golf. Ormuzul este închis, indiferent cine ce spune. Se vede exact cu cât s-a redus ieșirea mărfii din zona. Are nevoie de motorină. Are alegeri în noiembrie. Și el face o rezervare de motorină pentru transportatori și pentru agricultori americani. Fiindcă sunt convins că după alegeri va continua războiul în Orientul Mijlociu. Fiindcă el, adică Trump, adică Statele Unite, consideră că Ormuzul rămâne închis. Și atunci face o rezervare de motorină”, a mai explicat președintele UDMR.
Liderul UDMR susține chiar că țara noastră ar trebui, în acest context, să își întărească relația cu americanii, iar o bază militară permanentă a SUA în România rămâne vitală.
„Noi pentru apărarea României, fără americani, nu ne descurcăm. Și nu ne vom descurca, cum nu se descurcă nici polonezii, nici balticii”, a concluzionat Kelemen Hunor.
Oficialul polonez i-a amintit de cei 44 de militari și angajați polonezi care au murit în timpul misiunii, cerându-i să țină cont de sacrificiul acestora, relatează TVP World.
Controversa a izbucnit după ce Pete Hegseth a vorbit, sâmbătă, în fața unor noi recruți la Universitatea din Tennessee, despre experiența sa militară în Afganistan. Fost căpitan în armata americană, șeful Pentagonului a sugerat că, deși numeroase țări membre NATO au participat la misiunea din această țară, doar o parte dintre ele s-au implicat efectiv în lupte.
Referindu-se la Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF), condusă de NATO, Hegseth a afirmat că prezența steagurilor mai multor state la sediul comandamentului din Kabul nu reflecta neapărat contribuția acestora pe câmpul de luptă.
„Insigna ISAF, glumeam noi, însemna «I Saw Americans Fighting» (Am văzut americani luptând)”, a declarat secretarul american al Apărării.
Reacția ministrului polonez de Externe nu a întârziat. Duminică, Radosław Sikorski a publicat un mesaj pe platforma X, în care i-a cerut oficialului american să țină cont de pierderile suferite de Polonia în timpul misiunii.
„Spuneți asta, domnule @SecWar, familiilor celor 44 de soldați polonezi care au murit asigurând securitatea în provincia dificilă Ghazni”, a scris Sikorski.
Tell that, Mr @SecWar, to the families of 44 Polish soldiers who died securing the tough Ghazni province.
— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) October 18, 2026
Polonia a participat la operațiunile NATO din Afganistan timp de aproape două decenii. Peste 33.000 de militari polonezi și membri ai personalului Ministerului Apărării au fost desfășurați în această țară, iar între 2008 și 2013 forțele poloneze au avut responsabilitatea securității în provincia Ghazni, una dintre regiunile periculoase ale Afganistanului.
Potrivit declarațiilor oficialilor polonezi citate de TVP World, bilanțul pierderilor include 43 de militari și un civil.
Declarațiile lui Pete Hegseth amintesc de afirmațiile făcute la începutul anului de președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării fiabilitatea NATO și a sugerat că trupele aliate desfășurate în Afganistan au evitat linia frontului.
Afirmațiile lui Trump au provocat reacții în mai multe țări europene, unde oficialii au apărat contribuția militarilor trimiși în misiune și au criticat comentariile considerate lipsite de respect față de cei care și-au pierdut viața.
La acel moment, Sikorski a transmis un mesaj similar pe platforma X: „Nimeni nu are dreptul să-și bată joc de serviciul soldaților noștri”.
Și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, aliat politic al lui Donald Trump, a apărat contribuția militarilor polonezi. Acesta a afirmat că soldații care au participat la misiune sunt eroi care merită respect și recunoștință.
„Patruzeci și patru de polonezi curajoși au căzut în Afganistan: 43 de soldați și un civil. Ei vor rămâne pentru totdeauna în memoria noastră!”, a transmis Nawrocki.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele american a criticat în repetate rânduri statele europene membre NATO, susținând că acestea nu contribuie suficient la apărarea colectivă a alianței.
Judecătorii au respins și apelurile a doi coacuzați ai lui Mohammed, Mustafa al Hawsawi și Walid bin Attash, care semnaseră acorduri similare. Acestea au fost anulate de fostul secretar american al Apărării Lloyd Austin, în timpul administrației președintelui Joe Biden.
Decizia Curții Supreme menține în vigoare hotărârea unei instanțe federale de apel din Washington, care a confirmat dreptul lui Austin de a revoca acordurile. Instanța de apel a respins argumentul potrivit căruia fostul șef al Pentagonului ar fi intervenit prea târziu pentru a anula înțelegerile.
Acordurile ar fi permis celor trei inculpați să evite riscul condamnării la moarte în schimbul pledoariilor de vinovăție în dosarul atentatelor din 11 septembrie 2001.
Khalid Sheikh Mohammed este cel mai cunoscut deținut din centrul de detenție de la Guantanamo Bay, în Cuba, înființat în 2002 de fostul președinte american George W. Bush pentru a găzdui suspecți străini de terorism, după atacurile din 11 septembrie 2001.
Mohammed este acuzat că a organizat complotul prin care avioane comerciale deturnate au fost folosite pentru a lovi turnurile World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Arlington, Virginia. Atentatele s-au soldat cu aproape 3.000 de morți.
Procesul militar împotriva lui Mohammed și a celorlalți suspecți a fost marcat de decenii de dispute juridice și întârzieri procedurale. În august, un judecător militar american a stabilit că procesul celor trei inculpați va începe în iunie 2028.
Acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de Mohammed, Mustafa al Hawsawi și Walid bin Attash fuseseră propuse și acceptate de oficialul american care supervizează instanța militară de la Guantanamo. Înțelegerile au provocat critici din partea unor parlamentari republicani.
Lloyd Austin a revocat acordurile două zile mai târziu. Ulterior, un judecător militar a decis că fostul secretar al Apărării nu avea autoritatea de a anula înțelegerile, hotărâre confirmată în decembrie de Curtea de Revizuire a Comisiilor Militare.
Procedurile au fost însă suspendate după intervenția Curții de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia. În iulie 2025, un complet al acestei instanțe, cu doi judecători la unu, a decis că Austin avea autoritatea legală de a renunța la acorduri.
Avocații apărării lui Mohammed și al Hawsawi, printre care și reprezentanți ai Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), au cerut Curții Supreme să examineze cazul. Aceștia au susținut că decizia lui Austin a încălcat normele militare aplicabile și a prelungit incertitudinea juridică într-un dosar care durează de aproape un sfert de secol.
Refuzul Curții Supreme de a interveni reprezintă o nouă etapă în disputa juridică privind acordurile și lasă în vigoare hotărârea care a permis anularea lor.
„Nu știu dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat”, le-a spus vicepreședintele JD Vance jurnaliștilor vineri. El a adăugat că nu va urmări execuția dacă aceasta va fi transmisă în direct.
Vance a condamnat atacul comis de Hasan, pe care l-a descris drept „cel mai grav atac terorist de pe teritoriul american, în afara celui de la 11 septembrie”, relatează BBC.
Pentagonul a anunțat la începutul acestei săptămâni că Nidal Hasan va fi executat prin împușcare pe 3 decembrie 2026. Dacă va avea loc, aceasta ar fi prima execuție militară din Statele Unite după mai bine de 60 de ani.
Joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că execuția va fi transmisă în direct, pentru ca publicul să o poată urmări.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave”, a spus Hegseth.
Vance a amintit că Hasan, care fusese psihiatru în armata americană, avea responsabilitatea de a-i ajuta pe militarii cu probleme de sănătate mintală și alte dificultăți.
„În schimb, acesta a profitat de vulnerabilitatea lor și i-a împușcat”, a spus vicepreședintele.
Dar planul de a transmite execuția în direct a stârnit reacții negative atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.
Senatorul republican John Curtis a avertizat că transformarea execuțiilor într-un spectacol public poate avea efecte grave asupra societății.
El a făcut o paralelă cu spectacolele sângeroase din Roma antică și a spus că difuzarea unei execuții riscă să încurajeze publicul să privească moartea ca pe o formă de divertisment.
„Victimele merită ca dreptatea să fie înfăptuită cu solemnitate. Transmiterea unei execuții în direct ne degradează ca societate și nu reprezintă un mijloc eficient de descurajare”, a declarat Curtis, care i-a cerut lui Hegseth să reconsidere decizia.
Senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept „dezgustătoare” și a comparat-o cu execuțiile organizate de gruparea Stat Islamic.
La rândul său, congresmanul republican Austin Scott a spus că susține fără rezerve pedeapsa cu moartea, dar s-a opus transmiterii acesteia în direct.
„Așa procedează jihadiștii. America este mai bună de atât”, a afirmat el.
Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat, de asemenea, planul și și-a exprimat „șocul și profunda tristețe”.
Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis agenției AFP că difuzarea execuției în direct ar echivala cu o execuție publică și ar încălca interdicția absolută a torturii.
La 5 noiembrie 2009, Nidal Hasan a deschis focul într-o clădire medicală aglomerată de la baza militară Fort Hood din Texas. În acel moment, mai mulți militari care urmau să plece în misiune așteptau consultații medicale și vaccinuri.
Atacul s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți și a rămas cel mai sângeros atac din afara operațiunilor de luptă comis vreodată pe o bază militară americană.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului și și-a cerut scuze pentru „orice greșeli”. În timpul procesului militar din 2013, el a susținut că a crezut că îi protejează pe musulmani și talibanii din Afganistan de armata americană.
Potrivit legislației militare americane, o execuție militară trebuie să primească aprobarea președintelui SUA.
De asemenea, cazul trebuie să treacă printr-o procedură de revizuire în apel, în cadrul căreia o instanță superioară verifică hotărârea și stabilește dacă execuția poate avea loc în mod legal.
Administrația americană a anunțat că va permite accesul unei delegații iraniene „de bază”, din care vor face parte Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi. Delegația va fi însă mai restrânsă decât în anii precedenți și va fi supusă unor restricții privind deplasările și achiziționarea anumitor bunuri, potrivit CNN.
Membrii delegației iraniene vor avea permisiunea de a se deplasa în principal între sediul ONU, misiunea diplomatică iraniană, reședința ambasadorului și aeroportul JFK. Măsurile se bazează pe politica americană privind sancțiunile și pe regulile aplicabile delegațiilor diplomatice care participă la reuniunile ONU.
Participarea iraniană are loc în condițiile în care conflictul dintre Iran și Statele Unite ale Americii continuă, chiar dacă nu au fost raportate public atacuri americane asupra Iranului de mai bine de două săptămâni. În același timp, tensiunile regionale au crescut după intensificarea confruntărilor dintre rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, și forțele susținute de Arabia Saudită în Yemen.
Președintele Donald Trump a declarat că se află într-o perioadă de decizie în privința Iranului și a sugerat că ar putea urma „lucruri foarte importante”. Trump și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea pentru o eventuală întâlnire cu Pezeshkian în marja Adunării Generale.
Pentru Iran, participarea la reuniunea anuală a ONU nu este o premieră. Țara a fost reprezentată în mod constant la Adunarea Generală, inclusiv în perioade de tensiuni majore cu Washingtonul. În 2015, președintele de atunci, Hassan Rouhani, a folosit tribuna ONU pentru a vorbi despre acordul nuclear încheiat în același an și despre perspectivele de reducere a tensiunilor în Orientul Mijlociu.
În acest an, întâlnirea are loc într-un context diferit, pe fondul războiului dintre Iran și SUA, al crizei din Orientul Mijlociu și al unor eforturi diplomatice pentru evitarea unei noi escaladări.
Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP.
Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune.
Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian.
Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului.
În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene.
Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz.
În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit.
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite.
Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit.
În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah.
Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Escaladarea violențelor în sudul Libanului riscă să complice eforturile diplomatice din regiune, în timp ce Statele Unite și Iranul transmit semnale că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând, transmite AP.
În paralel, rebelii houthi susțin că au atacat petroliere saudite, iar Washingtonul a ridicat sancțiunile impuse unor companii cu legături cu Iranul.
Situația din Orientul Mijlociu rămâne tensionată, după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând ceea ce a numit o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către gruparea Hezbollah, susținută de Iran.
Ulterior, armata israeliană a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului.
Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine.
Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în cadrul negocierilor privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah.
Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua.
În paralel, apar semnale că unul dintre cele mai importante puncte de blocaj ale comerțului mondial ar putea fi redeschis.
Președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, iar Iranul susține că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin strâmtoarea prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și ar reduce presiunea asupra piețelor energetice.
Negocierile rămân însă dificile.
Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar consolida influența Teheranului asupra acestei rute strategice.
În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul aflat în Marea Roșie și altul în Golful Aden.
Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat incidentul. În schimb, centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat că o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță.
Atacurile vin după ce houthii au anunțat, în luna iulie, o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută esențială pentru comerțul internațional.
Într-o evoluție separată, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor impuse asupra a trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv companiei aeriene Fly Baghdad Airlines.
Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că măsura a fost adoptată în urma unei proceduri de apel și nu reprezintă o schimbare a politicii Washingtonului față de Iran.
În timp ce negocierile diplomatice continuă, evoluțiile din Liban, Golful Persic și Marea Roșie arată că situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de volatilă, iar orice nou incident riscă să afecteze atât securitatea regională, cât și piețele globale de energie.
Revista presei 