Login
PSD îi cere vineri, 18 septembrie, lui Siegfried Mureșan, premierul desemnat, să facă publică direcția pe care vrea ca viitorul Guvern să o urmeze. Liberalul este susținut atât de partidul său, cât și de USR și UDMR.
„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue? PSD consideră că aceasta ar fi prima dovadă de normalitate politică. Astfel, din momentul în care a acceptat desemnarea pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan are obligația să le spună românilor care este planul său pentru a scoate țara din criza economică și socială în care a ajuns după guvernarea condusă de Ilie Bolojan, președintele propriului său partid”, au transmis social-democrații printr-un comunicat de presă.
Siegfried Mureșan ar mai avea nevoie și de voturi din PSD pentru a-și putea trece Guvernul de votul de investire din Parlament. Social-democrații s-au declarat reticenți în privința Guvernului condus de liberal. Au avut și ei o propunere separată pentru funcția de premier, în persoana lui Sorin Grindeanu, președintele partidului.
PSD a mai transmis că nu va susține viitorul Guvern dacă urmează direcția fostului executiv, condus de Ilie Bolojan.
„Prim-ministrul desemnat trebuie să spună concret ce propune pentru economie și pentru nivelul de trai al românilor. Va continua politica de austeritate? Va menține actuala povară fiscală sau propune o schimbare? Ce măsuri are pentru protejarea puterii de cumpărare, susținerea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă? Cum va asigura funcționarea serviciilor publice esențiale, de la sănătate până la administrația locală?”
Siegfried Mureșan va susține primele declarații de presă de după desemnare vineri, 18 septembrie, la ora 13:00.
Nicușor Dan a explicat că reuniunea urmărește să pună mai bine în valoare potențialul regiunii Carpaților și să apropie statele din această zonă.
„E un summit care încearcă să valorizeze regiunea carpatică și e important pentru noi din mai multe perspective. În primul rând, să construim relațiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectați, cu atât ei vor fi mai aproape și vor putea să-și exprime identitatea”, a declarat Nicușor Dan, înaintea summitului.
Președintele a subliniat și componenta economică a cooperării între statele din regiunea Carpaților.
„Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea. Și, cu cât reușim să conectăm aceste țări din regiune într-o chestiune mai mare, care să atragă investiții și forme de afaceri de genul acesta, cu atât toată lumea va profita economic”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre oportunitățile turistice ale zonei Carpaților din România, menționând că sâmbătă dimineață va participa, la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, la „Via Transilvanica Business Fest”.
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică are loc în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan fiind invitat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Inițiativa reunește țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Obiectivele includ valorificarea potențialului economic al regiunii, atragerea investițiilor, protejarea patrimoniului cultural și natural și consolidarea cooperării regionale.
În marja summitului sunt programate Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale și întâlniri dedicate cooperării culturale și conservării naturii.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Premierul desemnat urmează să susțină, alături de reprezentanții partidelor care îl sprijină, o conferință de presă privind formarea noului Guvern.
Va fi prima apariție publică a lui Siegfried Mureșan după începerea negocierilor de la Palatul Victoria și după acceptarea propunerii făcute de Nicușor Dan.
Principalele teme așteptate sunt formula viitorului Cabinet, negocierile pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii și relația cu PSD, în condițiile în care PNL, USR și UDMR nu dispun singure de o majoritate.
Siegfried Mureșan, noul premier desemnat de Nicușor Dan, a mers la primele discuții cu șefii partidelor la Palatul Victoria, vineri, 18 septembrie. Proaspăt întors de la Bruxelles, acolo unde este eurodeputat, liberalul s-a întâlnit atât cu Ilie Bolojan, cât și cu Dominic Fritz, președintele USR, și Tanczos Barna, vicepreședinte UDMR.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri. În cursul zilei de astăzi vom avea o conferință de presă comună pe subiectul formării guvernului. Mulțumesc mult Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Uniunii Democrate Maghiare din România pentru colaborarea strânsă pe care o avem”, a transmis Mureșan, într-o postare pe Facebook.
PNL, USR și UDMR l-au propus premier încă din luna iulie și și-au reconfirmat susținerea pentru Siegfried Mureșan, imediat după desemnare. Liberalului i-ar mai lipsi însă câteva voturi pentru a putea trece de testul Parlamentului.
Nicușor Dan a declarat deja că nu vrea un Guvern investit cu voturile AUR, ceea ce ar însemna că eurodeputatul ar trebui să își găsească susținere printre social-democrați, chiar dacă Guvernul va fi unul minoritar.
După ce președintele semnează decretul prin care îl desemnează oficial ca premier, Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a-și găsi susținere în Parlament, dar și pentru a-și configura cabinetul de miniștri și programul de guvernare.
Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 18 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan să găsească majoritatea necesară investirii Guvernului.
Donald Trump este din ce în ce mai criticat de americani. Potrivit Clash Report, indicele de popularitate al lui Trump a atins nivelul de 33% în ultimul sondaj Economist/YouGov. Este un nivel minim privitor la ambele mandate ale lui Trump la Casa Albă.
Statistica arată că 62% dintre respondenți nu îl aprobă pe Trump, iar 50% își exprimă o dezaprobare puternică.
Doar 22% dintre cei intervievați consideră că economia este bună, iar 65% spun că țara se află pe o cale greșită.
Războiul din Iran și prețurile la benzină, care se situează în jurul a 4 dolari pe galon, reprezintă principalele nemulțumiri ale americanilor
Sondajul apare cu trei luni înainte de alegerile intermediare din SUA. Partidul Democrat conduce în sondajele naționale pentru alegerile la Congres.
„Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook.
De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24.
„Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul.
Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul.
„Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul.
Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare.
„Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul.
Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur.
Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”.
În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Călin Georgescu a transmis duminică, 9 august, un mesaj, la 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul.
În mesaj, Georgescu îl prezintă pe Mihai Viteazul drept primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor. Apoi a amintit de uciderea acestuia, în 9 august 1601: „Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor”.
În mesajul său, Georgescu a făcut o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic de la începutul secolului al XVII-lea și ceea ce el numește astăzi „globaliști anticreștini”.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a scris Călin Georgescu pe rețeaua de socializare.
„Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți; Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”, a adăugat el.
Întrebată dacă se numără printre cei dezamăgiți de președintele Nicușor Dan, Oana Gheorghiu a declarat la Digi24 a spus că instituția prezidențială trebuie respectată.
„Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială”, a declarat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a criticat apoi inițiativa AUR privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe care a descris-o drept un „exercițiu de PR”.
„Am văzut o inițiativă de suspendare a președintelui care cred că e un exercițiu de PR foarte bun al partidului AUR”, a spus Gheorghiu.
Întrebată dacă vede demersul AUR doar ca pe o acțiune de imagine, vicepremierul a avertizat că o eventuală suspendare a președintelui ar face rău României.
„Cred că este un exercițiu de PR, pentru că dacă cineva vrea să facă rău cu adevărat acestei țări, acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă acum serios, să ceară suspendarea președintelui”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă exclude posibilitatea ca PSD să susțină un astfel de demers, aceasta a răspuns: „Nu știu. PSD și AUR au mai făcut front comun în anumite momente. Sper totuși că au puțină înțelepciune și sper că le pasă de România”.
Gheorghiu a mai spus că, în opinia sa, Nicușor Dan „vrea binele României” și a invocat intervențiile acestuia în discuțiile privind PNRR și în conflictele dintre partidele politice.
„Am văzut intervențiile pe care le-a avut în zona de PNRR și încercarea de mediere și de a-i face să se așeze la masă și să discute”, a declarat Oana Gheorghiu.
Ea a adăugat că pozițiile președintelui arată că acesta încearcă „să pună pe toată lumea la masă și să atenueze conflictul”.
Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.
Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.
Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.
„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.
„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.
Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.
Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.
Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.
„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”.
„Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook.
În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut.
„Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul.
El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică.
„Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu.
„Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta.
Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România.
Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative.
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.
Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup.”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a mai spus Bolojan.
Premierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a economisi energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
Știre în curs de actualizare…
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat vineri un atac dur la adresa unor decizii ale instanțelor de judecată, despre care spune că blochează proiecte și măsuri administrative adoptate de autoritățile locale.
Într-o postare publicată pe Facebook, edilul afirmă că a ajuns la concluzia că alegerile pentru primării nu și-ar mai avea rostul, dacă hotărârile administrației pot fi suspendate în mod repetat de instanțe.
„Eu zic așa: hai să nu mai facem alegeri pentru primării. Pierdem timpul aiurea. Hai să lăsăm instanțele de judecată să conducă primăriile. Și să vă spun cum am ajuns la această concluzie, ca să înțelegeți absurdul situației și unde s-a ajuns”, și-a început Ciprian Ciucu mesajul.
Primarul Capitalei a prezentat trei exemple despre care spune că ilustrează modul în care hotărârile administrației locale sunt blocate în instanță.
Primul caz vizează o parcare de lângă Muzeul CFR, de pe Calea Griviței. Potrivit lui Ciucu, terenul aparține domeniului public, însă o firmă privată ar fi exploatat parcarea ani la rând fără a deține terenul și fără investiții.
„Acolo, pe domeniul public, o firmă privată face bani de mai mulți ani, fără a deține terenul. A pus o barieră, nu a investit nimic. Încă o mânțocărie în orașul abuzat de manțocăreli”, a afirmat edilul.
Acesta susține că administrația a decis transformarea zonei într-o parcare publică, cu arbori și spații verzi. Compania de Parking era gata să intervină, dar astăzi, „Tribunalul a suspendat avizul Comisiei Tehnice de Circulație emis pentru această parcare, la solicitarea acelei firme private care «opera» acolo tot o parcare, dar fără acte și fără aviz”, spune Ciucu.
Al doilea exemplu invocat de primarul Capitalei se referă la reorganizarea traseelor STB. El spune că, din cauza dificultăților financiare ale societății de transport, a cerut Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) optimizarea unor costuri, astfel încât liniile din afara Capitalei să nu mai ajungă până în centrul orașului.
„Cum situația financiară a STB este în plop, iar plopul levitează la mari înălțimi, efectiv serviciul public nu mai este sustenabil din punct de vedere bugetar… cer ADI TPBI să optimizeze anumite costuri, iar liniile din afara Bucureștiului să nu mai intre până în centrul orașului, pentru că PMB și bucureștenii le decontează și nu mai avem de unde”, a explicat acesta.
Ciprian Ciucu susține că măsura respecta bunele practici europene, potrivit cărora liniile periurbane ar trebui să se oprească în apropierea stațiilor de metrou sau tramvai, și că ar fi adus economii de peste 20 de milioane de lei anual.
„Tribunalul Ilfov, în urma unei plângeri făcute de un politician local dintr-o comună din Ilfov (care caută glorie politică pe banii bucurestenilor), a suspendat decizia, iar acum autobuzele intră din nou până în centru. Costă, poluează, aglomerează”, a scris primarul.
Cea de-a treia speță se referă la reorganizarea aparatului administrativ al Primăriei Capitalei.
Ciprian Ciucu spune că instituția nu fusese reorganizată, deși exista această obligație legală de aproape doi ani, iar noua hotărâre „scădea numărul de posturi cu aproximativ 20%. La peste o lună de la adoptarea hotărârii, după ce aceasta își produsese deja efectele, hotărârea este suspendată.”
„Pentru ca o hotărâre să poată fi suspendată trebuie îndeplinite simultan două condiții: (1) să fie vădit ilegală și (2) să producă un prejudiciu material. Instanța a afirmat că acea hotărâre de Consiliu trebuia să urmeze niște pași prevăzuți pentru hotărârile cu caracter general. Deși oricine din țara asta știe că reorganizările nu sunt regulamente de salubritate sau de parcări și NU au caracter general. Nicăieri în România!”, a susținut Ciucu.
El a mai spus că instanța a apreciat că „sindicatul va înregistra un prejudiciu” prin pierderea unor membri și a cotizațiilor, deși, potrivit edilului, acest argument nu fusese invocat în acțiunea depusă.
„Iar acum stăm cu Primăria nereorganizată, cu posturile blocate și cu oameni neîncadrați pe funcții. Pentru că hotărârea nu a fost suspendată imediat, ci după mai bine de o lună, timp în care și-a produs efectele”, a precizat primarul.
„Acestea sunt doar trei spețe grăitoare din care ne putem da seama că pare să fi devenit caduc și inutil să mai avem primari, consilii locale și primării. Putem decide totul și orice în instanță.”
Invitat marți la Podcasturile Cotidianul, primarul general al Capitalei și lider important din PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că nu ar fi o idee bună o fuziune a PNL cu USR în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.
„Nu ar fi o idee bună. În politică, faci fuziuni când nu eşti la putere şi imediat după alegeri, eventual (..) cum s-a salvat Partidul Democrat Liberal când s-a unit cu PNL. Dar de obicei, în politică, 2 plus 2 nu fac 4, fac 3, sau 3 şi jumătate. Şi nu cred că este o idee bună. Cele două partide sunt compatibile, ca alianţă electorală, dar nu cred că sunt compatibile pentru a fi aceiaşi oameni în aceeaşi organizaţie”, a explicat Ciucu la Podcasturile Cotidianul.
El a continuat spunând că PNL poate face „o alianţă electorală largă”, nu doar cu USR, referindu-se aici la partidele de dreapta mai mici.
„Se poate gândi un proiect politic foarte bun de modernizarea României pentru 2028. Sunt partide mai mici, dar partide valoroase. Mă refer la Partidul Forţa Dreptei. Cu Forţa Dreptei am putea avea o fuziune. Poate să fie Partidul REPER, chiar şi Partidul Mişcarea Populară poate să adere la astfel de alianţă. În special [partide] de centru-centru dreapta”, a conchis Ciucu.
Fostul ministru al Justiției și deputatul PSD Radu Marinescu a anunțat că ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților s-a încheiat după două zile de dezbateri lungi, iar amendamentele depuse de Partidul Social Democrat (PSD) la proiectul de consolidare a legilor integrității au fost aprobate.
Într-o postare publicată pe Facebook, social-democratul a scris că modificările propuse de PSD completează proiectul inițiat de actuala coaliție de guvernare interimară, prin care sunt impuse regulile privind integritatea în funcțiile publice.
„S-a încheiat ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților, după două zile de dispute. Amendamentele PSD au fost admise! Prin ele se completează proiectul de consolidare a legilor integrității depus de actuala coaliție de guvernare interimară”, a transmis Radu Marinescu.
Deputatul PSD a precizat că amendamentele adoptate urmăresc mai multe schimbări importante în legislație.
„Asigurăm transparența declarațiilor de avere și de interese, se elimină pragurile valorice, se elimină posibilitatea de a nu se aplica interdicția de a ocupa o funcție publică în cazul conflictului de interese și se uniformizează regimul juridic al consecințelor asupra funcției sau demnității publice ale abaterii de integritate, pentru a nu mai exista standarde duble de tratament și excepții”, a explicat fostul ministru al Justiției.
De altfel, Radu Marinescu a criticat, în același mesaj, modul în care, în opinia sa, PNL și USR au modificat anterior proiectul de lege.
„Corectăm tot ceea ce, cu lumina stinsă și sfidând limitele de competență ale guvernului demis, au vrut PNL și USR să strice la proiectul integrității, în timp ce clamau dorința de reformă”, a afirmat deputatul social-democrat.
„Adevărata reformă se face acum în Parlament și PSD a arătat că realizează cu adevărat consolidarea legislației. Fapte, nu vorbe!”, a transmis Radu Marinescu.
Luni, Radu Marinescu a declarat că social-democrații nu vor susține legea integrității dacă aceasta nu va reveni la forma transmisă Comisiei Europene. El a acuzat PNL și USR că au eliminat din proiect prevederile privind publicarea declarațiilor de avere.
„PSD a desfăşurat o activitate asiduă în 2025, începutului 2026, până am plecat eu din minister, pentru a contura o serie de soluţii normative în materia integrităţii, care să asigure atât îndeplinirea jalonului, cât şi o formă de publicitate, absolut aşteptată de societate, în procesul aderării noastre la OCDE, pentru aceste declaraţii de avere şi de interese. Spre surpriza noastră absolut neplăcută, partidele din coaliţia care susţin actualul guvern au modificat această lege, au eliminat publicitatea declaraţiilor, au introdus ipoteze de exonerare de sancţiunea interdicţiei de a ocupa funcţia publică pentru conflictul de interese şi alte ipoteze care permiteau să nu se reţină conflict de interese pentru o serie de reprezentanţi publici”, a spus Marinescu atunci.
„Am remarcat că au apărut acum amendamente şi de la partidele care au amputat, să zic aşa, legea. Sigur, niciodată nu e prea târziu, dar lumina a aprins-o PSD asupra aceea ce făceau acolo.”, a mai declarat el.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că Guvernul retrage Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 și că aceasta va fi promovată printr-un proiect de lege care a fost depus la Senat.
Anunțul vine după ce PSD a contestat în instanță mai multe hotărâri de guvern, inclusiv actul normativ privind strategia de biodiversitate, iar Bolojan spune că nu își asumă riscul unei eventuale suspendări până la soluționarea definitivă a cauzei.
„Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi”, a explicat Bolojan.
În mesajul său, premierul interimar acuză PSD că pune interesul politic mai presus de interesul României.
„Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta. Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro. Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege”, a mai spus Bolojan.
Prim-ministrul a precizat că nu pune la îndoială legalitatea hotărârilor adoptate de Guvern, însă consideră că riscul financiar este prea mare și că, din acest motiv, a fost depus la Senat un proiect de lege în legătură cu strategia privind biodiversitatea.
„Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege. În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată”, a conchis premierul interimar.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, marți, că strategia privind conservarea biodiversității a fost depusă în Parlament sub forma unui proiect de lege, pentru a evita blocarea unui jalon din PNRR și riscul pierderii unei finanțări de un miliard de euro.
Ministra susține că există riscul ca o eventuală contestare în instanță a unei hotărâri de guvern să întârzie implementarea jalonului, chiar dacă statul ar câștiga ulterior procesul.
La scurt timp după, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat la anunțul privind depunerea în Parlament a proiectului de lege referitor la strategia privind conservarea biodiversități.
„Guvernul demis a înțeles până la urmă că respectarea legii nu este opțională. Tocmai s-a înregistrat la Senat o inițiativă legislativă care privește strategia privind biodiversitatea.
Aceasta este o recunoaștere implicită a culpei Guvernului demis care a încercat să aprobe această strategie prin HG săptămâna trecută cu încălcarea limitelor legale și constituționale”, a transmis Grindeanu, adăugând că proiectul de lege va fi dezbătut „cu celeritate în Parlament, acolo unde este locul său”.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, afirmă că a preluat conducerea unui oraș aflat într-o situație financiară și administrativă extrem de dificilă și spune că, privind strict din perspectiva personală, ar fi fost mai bine să rămână primar de sector.
„M-a pus dracu să candidez pe acești doi ani, am găsit orașul cum l-am găsit. La nivel personal, regret că am candidat. La nivel public, nu, îmi asum această misiune. Era bine să fiu primar de sector, la nivel personal. Poate nici nu aveam dosar penal”, a declarat Ciucu într-un interviu pentru cotidianul.ro.
Edilul susține că schimbarea din 2025 a vizat doar persoana primarului, în timp ce aparatul administrativ a rămas, în mare parte, același.
„Am venit la o masă pusă. Singurul lucru care s-a schimbat în 2025 a fost primarul. Primăria a rămas acolo, cu cei doi viceprimari și alți oameni în funcție”, a spus acesta.
Ciucu afirmă că se vede în postura celui obligat să ia măsuri dificile pentru a evita colapsul financiar al Capitalei, chiar dacă acestea îi pot afecta șansele de a obține un nou mandat.
„Eu sunt primarul care a tras lozul necâștigător și care trebuie să ia deciziile nepopulare”, a declarat acesta.
Potrivit primarului, alternativa ar fi fost adoptarea unui discurs populist și contractarea unor noi împrumuturi, măsuri care, în opinia sa, ar amâna doar problemele reale ale orașului.
„Am două opțiuni: să mă fac că nu văd, să inventez adversari, să adopt un discurs suveranist, să iau împrumuturi și să îngreunez situația care va exploda. Sau să iau deciziile nepopulare, indiferent de costul electoral, ca să nu intre în incapacitate de plată”, a afirmat edilul.
Primarul general susține că actualul model de funcționare al sistemului de termoficare este nesustenabil și că problemele s-au acumulat în ultimii ani.
„Sistemul e proiectat să se ducă în gard. Are un design care îl duce clar către o implozie masivă”, a spus Ciucu.
El a amintit că, odată cu preluarea modelului de business al fostei RADET de către Termoenergetica, a rămas o datorie de aproximativ 5 miliarde de lei.
În plus, edilul avertizează că există un risc financiar major dacă Primăria Capitalei va pierde procesul cu Guvernul.
„Dacă pierdem procesul cu Guvernul și trebuie să le dăm 3,5 miliarde de lei, intrăm în incapacitate de plată. Să vedem atunci câți se înghesuie să fie primari generali”, a declarat Ciprian Ciucu.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara, la Antena 3 CNN, că PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, urmând ca acțiunile în contencios administrativ să fie depuse la Curtea de Apel.
El a explicat faptul că acest demers Social-democratul a susținut că demersul este necesar pentru verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și vine ca răspuns la ceea ce el numește o gestiune defectuoasă a țării.
În interviul pentru Antena 3 CNN, Grindeanu a enumerat proiectele depuse deja la Senat pentru a debloca unele crize din domenii cheie.
Printre acestea se numără rezolvarea blocajului de la Cadastru, proiectul susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților, precum și inițiativa lui Alexandru Rogobete, prin care s-au deblocat posturile din sistemul de Sănătate.
„Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. (…) De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. (…) Vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN.
El a reiterat faptul că PSD nu va vota noua lege a salarizării și a subliniat că prioritatea PSD în această sesiune extraordinară rămâne protejarea veniturilor angajaților din sectorul public și corectarea deciziilor Guvernului pe care le consideră ilegale sau inoportune.
PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția.
„Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”.
În replică, PNL a respins acuzațiile formulate de PSD, susținând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene.
Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții.
Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene.
„Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline.
Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie.
„Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD.
Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem”
„Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta.
Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens.
„O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu.
Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”.
„De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.
Oficialul a precizat că autoritățile pregătesc și un plan de rezervă prin care Ministerul Apărării ar putea prelua responsabilitatea dirijării traficului aerian, dacă situația o va impune.
Radu Miruță a explicat că ROMATSA încasează taxe pentru serviciile de navigație aeriană în funcție de masa aeronavelor și distanța parcursă de acestea în spațiul aerian al României, venituri care sunt esențiale pentru funcționarea regiei.
„Este o decizie a primei instanțe, care nu este definitivă. ROMATSA a anunțat deja că va face recurs și își va apăra poziția în fața instanței superioare”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor.
Acesta a precizat că există un scenariu de rezervă în cazul în care suspendarea licenței ar deveni definitivă, deși apreciază că acest lucru este puțin probabil.
„Există un plan de transfer al responsabilității către Ministerul Apărării pentru dirijarea traficului în spațiul aerian național, dacă se va ajunge în acest punct. Îl apreciez puțin probabil, însă trebuie să avem o variantă de backup”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că autoritățile așteaptă motivarea instanței pentru a analiza în detaliu decizia și pașii următori.
În același timp, Miruță a vorbit și despre o altă problemă care afectează ROMATSA, respectiv blocarea unor fonduri provenite prin Eurocontrol.
Potrivit acestuia, taxele pentru serviciile de navigație aeriană sunt colectate de Eurocontrol și apoi distribuite statelor membre, în funcție de traficul aerian gestionat. În cazul României, o parte din aceste sume sunt blocate în contextul executării unei creanțe pe care compania Pfizer o are asupra statului român.
„Cei de la Pfizer, prin executor, au identificat fondurile care vin prin Eurocontrol către ROMATSA și au solicitat oprirea transferului acestora pentru acoperirea datoriei. În cazul acesta, ROMATSA este o victimă colaterală. Nu are de-a face cu situația privind Pfizer”, a explicat ministrul interimar al Transporturilor.
Miruță a subliniat că rolul ROMATSA este unul esențial pentru gestionarea traficului aerian din România și și-a exprimat încrederea că situația juridică a regiei va fi clarificată în instanță.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că este optimist că România va avea un guvern cu puteri depline după data de 15 august și a susținut că PSD a venit constant cu soluții pentru deblocarea crizei politice.
„Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Și asta e bine pentru România. În toată această perioadă, eu cred că noi am venit de fiecare dată cu soluții. Și aproape toate variantele, într-o proporție de peste 90%, le-am acceptat”, a spus Grindeanu.
El a dat exemplul uneia dintre propuneri privind formarea unui așa-zis „guvern de armistițiu”, care să gestioneze perioada următoare și să permită adoptarea unui nou buget.
„Era vorba de acel guvern de armistițiu (propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor – n.r.), care să treacă România peste aceste luni, să avem și noul buget, după care să facem o evaluare, să vedem dacă se poate continua așa”, a declarat liderul PSD.
El a reiterat că PSD solicită mandatul de premier, argumentând că partidul este cea mai mare formațiune din Parlament. În plus, el a atras atenția asupra faptului că Parlamentul este împărțit între trei mari zone politice și că nu se poate face o majoritate parlamentară fără o combinație între cel puțin două dintre principalele forțe politice.
„PSD-ul n-a pus în aceste luni garduri. Eu n-am făcut congres la PSD să spun că nu mai fac niciodată alianță cu PNL-ul. În acest moment, în Parlament, sunt trei forțe mari politice. Pe de-o parte este PSD-ul cu câțiva din jur. Pe de altă parte este AUR cu polul acesta suveranist. Pe partea cealaltă este PNL, USR și câteodată UDMR. Parlamentul e împărțit în trei. Nu poți să faci o majoritate fără a combina cel puțin două din aceste forțe”, a conchis acesta.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Revista presei 