Login
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Autoritățile române au intervenit de urgență pe Dunăre pentru creșterea debitului de apă necesar funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că următoarele două săptămâni ar putea fi dificile pentru sistemul energetic național. Oficialul a explicat că măsurile au fost determinate de situația din țările vecine […] Umplerea piscinelor gonflabile pentru răcorire în zilele caniculare, mai multe dușuri pe zi sau udarea grădinii pentru a revigora plantele ofilite sunt activități care contribuie la o creștere bruscă a consumului public de apă în zilele calde și uscate.
Specialiștii consultați de The Independent arată că, dacă fiecare persoană și-ar reduce consumul de apă în timpul unei secete, acest lucru ar contribui semnificativ la refacerea resurselor de apă și a ecosistemelor afectate de secetă.
Iată cinci lucruri pe care le poți face, începând chiar de astăzi:
Cea mai mare parte a apei pe care o consumați se folosește la duș. Pentru fiecare minut petrecut sub duș (în funcție de debitul acestuia), se scurg aproximativ 10 litri de apă. Deoarece majoritatea oamenilor fac duș în medie șapte minute, jumătate din consumul zilnic de apă are loc chiar de dimineață.
Oprirea dușului în timp ce vă spălați părul cu șampon sau aplicați gel de duș poate ajuta la economisirea apei, la fel ca și scurtarea duratei totale a dușului. Aveți grijă însă să nu treceți la baie, care consumă în medie aproximativ 80 de litri de apă.
În timpul unei perioade de secetă, un grădinar obișnuit poate folosi sute de litri de apă pentru a-și hidrata plantele. Unii oameni folosesc o stropitoare (bine), alții ar putea lăsa un aspersor pornit toată ziua (rău). Majoritatea folosesc apă potabilă, ceea ce reprezintă o risipă, întrucât plantelor le este suficientă apa de ploaie.
Instalați un rezervor de colectare a apei de ploaie care se scurge de pe acoperiș și folosiți-o pentru grădină.
La fiecare spălare, toaleta consumă aproximativ 5 litri de apă, iar modelele mai vechi pot consuma până la 10 litri. Dacă este disponibilă, folosiți opțiunea de spălare scurtă pentru a reduce semnificativ cantitatea de apă irosită.
Dacă trebuie să vă spălați mașina, spălați-o cu o găleată și un burete, în loc să folosiți furtunul. Cantitatea de apă dintr-o găleată este semnificativ mai mică decât debitul mediu al unui furtun.
Dacă spălați legume, puteți colecta apa într-un bol în chiuvetă și o puteți folosi ulterior pentru a uda plantele din casă sau din grădină. În timp ce așteptați să curgă apă caldă de la robinet, folosiți apa rece pentru a umple ceainicul. Închideți robinetul în timp ce vă spălați mâinile cu săpun sau vă spălați pe dinți. Deși acestea sunt doar gesturi mici, dar care, în timp, pot face diferența.
Dacă aveți o piscină gonflabilă, folosiți o pompă de filtrare pentru a reutiliza aceeași apă mai multe zile, în loc să o schimbați frecvent.
Toate aceste sfaturi pot reduce semnificativ consumul de apă și pot combate efectele secetei asupra mediului. De asemenea, vă pot ajuta să economisiți bani.
Edilul a precizat că restricțiile vor fi aplicate în mod egal în toate cartierele orașului, pentru a evita orice diferență de tratament între zonele municipiului Primăria Iași va diminua consumul de energie electrică pe timpul nopții, în urma deciziei Guvernului de a institui stare de alertă la nivel național pe parcursul lunii august, în contextul […] Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde rata de economisire a avansat cu 3,4 puncte procentuale România a înregistrat cea mai abruptă reducere a ratei de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2026, în timp ce a consemnat cea mai mare creștere a ratei investițiilor populației, potrivit […] Specialiștii atrag atenția că România nu mai poate conta exclusiv pe forța de muncă ieftină, ca avantaj competitiv România nu duce lipsă de resurse, ci de un model economic capabil să le transforme în creștere pe termen lung, avertizează Daniel Anghel, country managing partner la PwC România, citat de Agerpres. După ani în care economia […] 
Revista presei 