Login
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
După trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Următoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
The Times atrage atenția asupra creșterii costurilor unei vacanțe la schi, de la închirierea echipamentului și tichetele pentru instalațiile de transport pe cablu până la cazare. Publicația prezintă alternative europene care oferă experiențe de schi la prețuri mai accesibile decât destinații cunoscute precum Val d’Isère sau Courchevel.
„La urma urmei, nu mesele la restaurante cu stele Michelin sau transferurile cu elicopterul sunt cele care fac schiul minunat, ci simpla plăcere de a coborî în viteză pe munte alături de familie și prieteni”, scriu jurnaliștii britanici.
Pamporovo și Borovets, ambele din Bulgaria, sunt incluse în selecție ca opțiuni potrivite pentru începători, cu pachete de vacanță accesibile.
Pamporovo se află în sudul Bulgariei, în Munții Rodopi. Aceasta este recomandată în special începătorilor.
„Pistele sale modeste, mărginite de copaci, sunt prea scurte și prea line pentru a satisface majoritatea schiorilor de nivel intermediar, cu atât mai puțin pe cei avansați și pe snowboarderi. Dar sunt exact ceea ce au nevoie începătorii, mai ales când sunt combinate cu lecțiile oferite de școala de schi din zonă”, se arată în articol.
Despre Borovets, jurnaliștii britanici spun că este „plin de viață” și că are și pârtii abrupte, perfecte pentru schiorii de nivel intermediar. The Times susține că tariful pentru o zi cu un instructor este de aproximativ trei ori mai mic decât în Austria.
O altă destinație relativ aproape de România, recomandată în articol, este Alpbach, în Austria, „un sat cu clădiri joase, unde grinzile vechi scârțâie în lumina soarelui, iar ritmul de viață este liniștit”.
Recomandările jurnaliștilor britaici mai includ stațiuni din Franța, Italia și Finlanda.
Recomandarea vine în contextul în care costul unei vacanțe de iarnă poate varia considerabil în funcție de stațiune, perioadă, cazare, echipament și accesul la instalațiile de transport pe cablu. Alegerea unei destinații mai puțin costisitoare și rezervarea din timp sunt printre modalitățile prin care turiștii își pot reduce cheltuielile.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
Bolojan a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, și a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a descris mandatul său drept unul intens, marcat de crize interne și externe și de provocări economice și sociale. El a susținut că, în iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier.
Printre problemele cu care s-a confruntat Guvernul la începutul mandatului, Bolojan a enumerat deficitul bugetar de 9,3%, creșterea economică bazată pe consum pe datorie, blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscul pierderii fondurilor europene și fragmentarea societății după anularea alegerilor.
Potrivit premierului, Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în România și solicitau măsuri concrete, cu efecte imediate, în locul unor noi promisiuni.
Ilie Bolojan a afirmat că măsurile de ajustare bugetară au fost inevitabile și că, în lipsa unei reforme ordonate, România s-ar fi confruntat cu o criză care ar fi afectat întreaga țară și fiecare familie.
Premierul a explicat că majorarea TVA a fost necesară pentru a aduce rapid venituri la buget și pentru a reduce deficitul.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a recunoscut că unele decizii au fost dificile și că românii au resimțit efectele măsurilor asupra nivelului de trai. El a subliniat că în spatele cifrelor economice se află familii, angajați, antreprenori și pensionari care au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a spus premierul.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în această perioadă și a susținut că măsurile adoptate au contribuit la corectarea dezechilibrelor bugetare.
În bilanțul prezentat luni, premierul a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în a doua jumătate a anului 2025 și că România va continua ajustarea și în 2026, pentru a ajunge la ținta anunțată.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, execuția bugetară din primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Premierul a indicat o diminuare de 1,53 puncte procentuale.
Bolojan a mai declarat că România a evitat retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce a permis menținerea posibilității de finanțare a deficitului bugetar.
În ceea ce privește investițiile, premierul a susținut că valoarea acestora a crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei. Potrivit acestuia, peste două treimi din această sumă au reprezentat plăți pentru proiecte europene.
Cheltuielile de personal ale statului au însumat 122 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform cifrelor prezentate de premier.
Premierul a admis că măsurile de ajustare au fost însoțite de o scădere a consumului și de o încetinire a creșterii economice. El a susținut însă că aceste efecte au fost legate de renunțarea la un model economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi.
„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a catalogat acest tip de consum drept „toxic” și a afirmat că România a ieșit astfel dintr-un model economic pe care l-a descris drept o iluzie.
În ultimele zile, mai mulți liberali numiți în funcții guvernamentale au început să își anunțe demisiile, după ce Bolojan le-a cerut să renunțe la posturi.
În cadrul prezentării, premierul urmează să treacă în revistă principalele măsuri adoptate în timpul mandatului, rezultatele obținute și situația economică și bugetară a țării. Declarațiile sale vin înaintea votului care va stabili dacă noua echipă guvernamentală poate prelua mandatul.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul Executiv are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
PNL a anunțat că va susține învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a decis să intre în opoziție. Sprijinul liberalilor este prezentat drept unul necesar pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, fără ca formațiunea să participe la guvernare.
Dacă Parlamentul aprobă învestirea, Ilie Bolojan va încheia mandatul de premier, iar noul Guvern va prelua responsabilitatea conducerii Executivului.
Munții din Papua nu sunt departe de ecuator, dar au fost acoperiți cu „zăpadă veșnică” timp de secole.
În urmă cu un secol, porțiunea de 300 km a lanțului muntos Sudirman era acoperită de zăpadă și gheață permanentă pe toate cele patru vârfuri principale, notează BBC.
Acum, există doar zone mici în jurul Puncak Jaya, cunoscută și sub numele de Piramida Carstensz, cu zăpadă. Se așteaptă ca acestea să dispară complet într-un an sau doi.
Acoperirea glaciară din jurul vârfului s-a micșorat de la aproape 1.900 de hectare în secolul al XIX-lea la aproximativ 16 hectare în prezent.
„Există o profundă nedreptate în acest sens”, spune Marie Šabacká, o ecologistă cehă specializată în ghețari. Ea a călătorit la Puncak Jaya în martie anul trecut, în încercarea de a se număra printre ultimii oameni de știință care studiază „zăpada eternă” din Papua.
Ea spune că ghețarii tropicali din Papua sunt unici deoarece sunt separați de alte sisteme glaciare prin mii de kilometri. Papua găzduiește „ultima gheață tropicală rămasă” între Anzi și Himalaya.
Retragerea ghețarilor din Papua este determinată de aceleași forțe care afectează gheața din întreaga lume, notează Šabacká. Este o încălzire a atmosferei cauzată de activitatea umană, inclusiv arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele.
Fenomenele El Niño pot accelera acest proces, în timp ce factorii locali, cum ar fi acoperirea cu nori, ninsoarea și topografia muntoasă, îi influențează ritmul.
Retragerea ghețarilor este o dovadă că Pământul s-a încălzit pe o perioadă lungă de timp. Dispariția lor „îndepărtează atât un habitat biologic, cât și o parte a unui peisaj semnificativ din punct de vedere cultural”.
De la începutul anilor 2000 până în 2025, zona acoperită de ghețari s-a retras cu 95%, spune cercetătorul danez Klaus Thymann.
Thymann spune că ghețarii sunt „incredibil de puternici” ca indicatori ai schimbărilor climatice.
„Când oamenii aud că ceva descris ca «etern» dispare, acest lucru declanșează o reacție”, explică el, potrivit sursei.
Revista presei 