Care sunt principalele solicitări ale mișcării sindicale la nivel național. Discuții cu Luca Niculescu despre presiunea costului vieții, evoluția veniturilor și incertitudinile legate de locurile de muncă

La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.

Discuțiile cu sindicatele, „un instrument prin care putem lua decizii mai bune”

Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.

„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.

Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.

Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.

„Avem nevoie de o piață a muncii mai corectă”

„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.

Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.

„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.

Ilie Bolojan, întrebat dacă a eșuat ca premier, la bilanțul mandatului: „Am demonstrat că România poate fi guvernată altfel”

Ilie Bolojan a fost întrebat luni, în timpul prezentării bilanțului mandatului său de premier, dacă recunoaște că a eșuat în funcție, în contextul reformelor care au dus la concedieri, al crizelor din mai multe domenii și al criticilor privind intervenția sa în actul de justiție.

Acesta a fost întrebat dacă nu consideră că a eșuat ca prim-ministru și ce lasă în urma sa, în condițiile în care marți urmează să aibă loc votul pentru învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, care are șanse mari să obțină sprijinul Parlamentului.

Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.

Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.

„Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel, poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și ăsta este un câștig important din punctul meu de vedere. Celelalte lucruri sunt alegații”, a declarat Ilie Bolojan, referitorul la mandatul său.

POLITICO: România, pe cale să pună capăt, mâine, unei paralizii politice de cinci luni. Guvernul Niculescu ar urma să dureze șase luni

România ar putea pune capăt marți unei crize politice care durează de cinci luni, dacă Parlamentul va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Potrivit unei analize POLITICO, noua formulă de guvernare urmărește să limiteze amenințarea reprezentată de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care conduce în sondaje, însă ar urma să dureze doar șase luni.

„România este pe cale să pună capăt, mâine, unei paralizii politice de cinci luni, un nou prim-ministru urmând să preia funcția după trei încercări eșuate”, notează POLITICO în analiza sa.

După săptămâni de negocieri intense, perspectiva alegerilor anticipate a determinat Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, și Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, să ajungă la un acord pentru susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu.

Potrivit POLITICO, „PSD se va alătura cabinetului, în timp ce PNL va rămâne în afara acestuia”.

PSD vrea un buget pentru 2027 axat pe investiții

Una dintre principalele priorități ale social-democraților este adoptarea, până la sfârșitul lunii noiembrie, a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții, orientând Bucureștiul departe de austeritate și unind partidele într-o nouă coaliție durabilă, a declarat liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-un interviu pentru Playbook”.

„România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate”, a afirmat Sorin Grindeanu pentru publicație.

Potrivit analizei, această abordare „îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală”.

„PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, a explicat el, forțând astfel noua administrație să își asigure sprijinul politic vot cu vot.”, explică POLITICO.

În aceste condiții, deși noul Guvern care va fi condus de Luca Niculescu ar putea fi învestit, nu există garanția unei majorități stabile pe termen lung.

Neîncrederea dintre PSD, PNL și USR complică guvernarea

Criza politică a început după ce, în luna mai, PSD „a dărâmat coaliția pe care o forma cu PNL și cu partidul pro-european Uniunea Salvați România (USR), aliindu-se în acest demers cu AUR”.

Potrivit POLITICO, reformele nepopulare pentru reducerea datoriei publice „împinseseră o parte din electoratul PSD către AUR”.

Totodată, pentru că încrederea dintre foștii parteneri de guvernare s-a deteriorat atât de mult, PNL și USR refuză acum să mai formeze un Guvern alături de social-democrați.

Grindeanu exclude un acord cu AUR

În interviul acordat POLITICO, Sorin Grindeanu a făcut o distincție între voturile din Parlament și alianțele politice, „precizând că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, din cauza divergențelor profunde privind Europa și securitatea națională”.

„Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR”, a declarat Grindeanu.

Poziția liderului PSD a venit în contextul în care AUR se află pe primul loc în sondaje, potrivit analizei POLITICO, iar criza politică a alimentat incertitudinea privind viitoarea guvernare.

PSD speră să refacă alianța peste șase luni

Sorin Grindeanu speră acum, potrivit POLITICO, „să îi convingă pe foștii săi parteneri de coaliție să se reunească peste șase luni, însă pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare”.

„În caz contrar, sincer vorbind, AUR își va crește [sprijinul]”, a avertizat el.

PSD îi cere lui Siegfried Mureșan să prezinte direcția viitorului Guvern: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue?

PSD îi cere vineri, 18 septembrie, lui Siegfried Mureșan, premierul desemnat, să facă publică direcția pe care vrea ca viitorul Guvern să o urmeze. Liberalul este susținut atât de partidul său, cât și de USR și UDMR.

„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue? PSD consideră că aceasta ar fi prima dovadă de normalitate politică. Astfel, din momentul în care a acceptat desemnarea pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan are obligația să le spună românilor care este planul său pentru a scoate țara din criza economică și socială în care a ajuns după guvernarea condusă de Ilie Bolojan, președintele propriului său partid”, au transmis social-democrații printr-un comunicat de presă.

Primește Guvernul Mureșan voturile PSD?

Siegfried Mureșan ar mai avea nevoie și de voturi din PSD pentru a-și putea trece Guvernul de votul de investire din Parlament. Social-democrații s-au declarat reticenți în privința Guvernului condus de liberal. Au avut și ei o propunere separată pentru funcția de premier, în persoana lui Sorin Grindeanu, președintele partidului.

PSD a mai transmis că nu va susține viitorul Guvern dacă urmează direcția fostului executiv, condus de Ilie Bolojan.

„Prim-ministrul desemnat trebuie să spună concret ce propune pentru economie și pentru nivelul de trai al românilor. Va continua politica de austeritate? Va menține actuala povară fiscală sau propune o schimbare? Ce măsuri are pentru protejarea puterii de cumpărare, susținerea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă? Cum va asigura funcționarea serviciilor publice esențiale, de la sănătate până la administrația locală?”

Siegfried Mureșan va susține primele declarații de presă de după desemnare vineri, 18 septembrie, la ora 13:00.

Siegfried Mureșan face primele declarații după desemnarea ca premier

„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.

Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.

Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.

 

Siegfried Mureșan începe lupta pentru Guvern. Premierul desemnat, primele declarații

Ce spune Oana Gheorghiu despre inițiativa AUR privind suspendarea lui Nicușor Dan: „Dacă cineva vrea să facă rău cu adevărat acestei țări, acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă”

Întrebată dacă se numără printre cei dezamăgiți de președintele Nicușor Dan, Oana Gheorghiu a declarat la Digi24 a spus că instituția prezidențială trebuie respectată.

„Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială”, a declarat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a criticat apoi inițiativa AUR privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe care a descris-o drept un „exercițiu de PR”.

„Am văzut o inițiativă de suspendare a președintelui care cred că e un exercițiu de PR foarte bun al partidului AUR”, a spus Gheorghiu.

Întrebată dacă vede demersul AUR doar ca pe o acțiune de imagine, vicepremierul a avertizat că o eventuală suspendare a președintelui ar face rău României.

„Cred că este un exercițiu de PR, pentru că dacă cineva vrea să facă rău cu adevărat acestei țări, acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă acum serios, să ceară suspendarea președintelui”, a subliniat Oana Gheorghiu.

Întrebată dacă exclude posibilitatea ca PSD să susțină un astfel de demers, aceasta a răspuns: „Nu știu. PSD și AUR au mai făcut front comun în anumite momente. Sper totuși că au puțină înțelepciune și sper că le pasă de România”.

Gheorghiu a mai spus că, în opinia sa, Nicușor Dan „vrea binele României” și a invocat intervențiile acestuia în discuțiile privind PNRR și în conflictele dintre partidele politice.

„Am văzut intervențiile pe care le-a avut în zona de PNRR și încercarea de mediere și de a-i face să se așeze la masă și să discute”, a declarat Oana Gheorghiu.

Ea a adăugat că pozițiile președintelui arată că acesta încearcă „să pună pe toată lumea la masă și să atenueze conflictul”.

Vicepremierul Oana Gheorghiu: Ministerul Transporturilor mi-a refuzat documente despre Portul Constanța invocând GDPR

Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.

„Selecția a durat mai mult decât mandatul”

Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.

Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.

„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.

„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.

Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.

Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.

„Vorbim de cărbune, ca și cum am vorbi de trenurile cu abur”

Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.

„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Ea susține că a respectat întocmai programul de guvernare al fostei coaliții, din care făcea parte și PSD: „L-am citit, am luat de acolo și am încercat să îndeplinesc ce scria în programul de guvernare. Deci, nu-i suficient să promiți, nu-i suficient să pui într-un program de guvernare, trebuie să și implementezi. Ori aici s-a blocat, de fapt, Partidul Social Democrat, la implementare.
Și lucrul ăsta, cred că se întâmplă de mulți ani, nu de acum”.

Premierul britanic Andy Burnham propune o schimbare istorică. Regatul Unit ar putea avea o constituție scrisă

Premierul britanic Andy Burnham s-a declarat în favoarea adoptării unei constituții scrise pentru Regatul Unit, una dintre puținele țări care nu are un document unic de acest fel, informează AFP și Euractiv.

La doar două săptămâni după preluarea mandatului, fostul primar al regiunii Greater Manchester a făcut din descentralizarea puterii către autoritățile regionale una dintre principalele priorități ale noului său guvern.

„În cele din urmă, cred că asta deschide calea unui nou acord constituțional”, a declarat premierul în acest weekend, referitor la planurile sale legate de transferul unor atribuții către administrațiile locale.

Premierul britanic a făcut apel la „un nou ansamblu de principii clare privind modul în care această țară ar trebui condusă”, spunând că Regatul Unit are nevoie de o constituție scrisă, idee pe care a promovat-o și înainte de a ajunge la conducerea guvernului de la Downing Street.

Andy Burnham consideră că lipsa unui astfel de document afectează funcționarea statului și limitează puterea autorităților locale.

„Este anormal ca oamenii să fie reduși la a apăra lucruri care sunt pur și simplu fundamentale (…) și absența constituției privează teritoriile de mijloace de acțiune”, a estimat premierul britanic.

În prezent, Regatul Unit funcționează pe baza unui sistem alcătuit din legi, hotărâri judecătorești întemeiate pe dreptul comun și tratate, fără o constituție unică, așa cum există în majoritatea statelor.

Ideea elaborării unei constituții scrise este relativ nouă în politica britanică. Fostul premier laburist Gordon Brown, care a condus guvernul între 2007 și 2010 și în al cărui cabinet Andy Burnham a fost ministru, s-a numărat printre primii lideri care au susținut această reformă.

În urmă cu mai mulți ani, o comisie parlamentară a analizat timp de cinci ani diferitele variante de codificare a constituției, însă în 2015 s-a ajuns la concluzia că nu există un consens clar în această privință.

În aceste condiții, orice inițiativă lansată de Andy Burnham pentru adoptarea unei constituții scrise ar necesita, cel mai probabil, un proces de lungă durată, care ar include consultări publice și o anchetă la nivel național.

Vineri, premierul britanic a anunțat și o altă măsură din programul său de descentralizare, prin care dorește ca primarii regionali din Anglia să poată păstra o parte din impozitele colectate în propriile regiuni, în cadrul planului de transfer al unor atribuții de la Londra către administrațiile locale.

Criza politică se prelungește: noul premier ar putea fi desemnat abia în septembrie

Criza politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan ar putea continua până în toamnă. Surse din PSD citate de Știrile ProTV.ro susțin că președintele Nicușor Dan ar putea desemna un nou premier abia în luna septembrie. Potrivit acelorași surse, liderul PSD Sorin Grindeanu ar urma să aibă o discuție cu șeful statului în perioada următoare, iar […]

Premierul britanic Andy Burnham anunță o reformă a învățământului tehnic pentru tineri, adaptată pieței muncii și inteligenței artificiale

Premierul britanic Andy Burnham a prezentat marți un plan de reformare a educației și formării profesionale pentru tineri, cu scopul de a adapta sistemul de învățământ la schimbările produse de inteligența artificială, scrie Reuters.

Guvernul britanic încearcă să răspundă unei probleme tot mai mari de pe piața muncii.

După pandemia de COVID-19, peste un milion de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani nu sunt înscriși în sistemul de educație, nu au în prezent un loc de muncă și nici nu urmează nicio formă de pregătire profesională.

În cazul persoanelor cu vârste între 18 și 24 de ani, rata tinerilor aflați în categoria NEET a ajuns la 15,8%, de peste trei ori mai mare decât în Olanda, o țară pe care autoritățile britanice o folosesc tot mai des drept model pentru reforma sistemului educațional.

Guvernul condus de Andy Burnham spune că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale schimbă piața muncii, având în vedere creșterea cererii pentru competențe tehnice.

Ca parte a reformei, Guvernul va introduce o bursă de ucenicie de până la 4.500 de lire sterline și va aloca 287 de milioane de lire pentru crearea a peste 22.000 de locuri suplimentare în colegii și instituții de învățământ tehnic.

Burnham: Marea Britanie s-a bazat prea mult pe universitate

Într-un articol publicat în The Times, noul premier britanic a afirmat că, timp de mulți ani, universitatea a fost prezentată drept singura cale către succesul profesional.

Potrivit planului său, elevii din Anglia vor putea studia discipline de bază, precum limba engleză, matematica și științele, alături de calificări tehnice, stagii practice, proiecte dezvoltate împreună cu angajatorii.

Autoritățile locale, școlile, colegiile și companiile vor avea un rol extrem de important în construirea acestor programe, astfel încât ele să răspundă nevoilor pieței muncii din fiecare regiune. Implementarea la nivel național este programată să înceapă în 2028.

Miniștrii britanici spun că aceste măsuri, împreună cu reformele privind ucenicia lansate la începutul anului de fostul premier Keir Starmer, ar putea crea aproximativ 50.000 de noi locuri de ucenicie pentru tineri până la finalul actualei legislaturi.

Deși reprezentanții mediului de afaceri au salutat planul, Institutul pentru Studii Fiscale a avertizat că multele modificări ale sistemului de învățământ tehnic au creat toată această instabilitate.

În luna mai, o analiză comandată de Guvern avertiza că Marea Britanie riscă să creeze o „generație pierdută” dacă nu intervine rapid în sprijinul tinerilor.

Sorin Grindeanu: „Am mesaje de la Ilie Bolojan cu 10-11 propuneri”. Liderul PSD spune că va face „o nouă sesiune extraordinară, nu pentru orgoliul lui Bolojan”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline.

Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie.

„Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD.

Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem”

„Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta.

Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens.

„O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu.

Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”.

„De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.