Login
Traficul aerian de pe aeroportul Charleroi rămâne perturbat, potrivit agenției Belga. Vineri dimineață au fost anulate deja nouă zboruri de plecare și nouă de sosire. Alte 24 de curse urmează să fie anulate în cursul după-amiezii și al serii.
Joi fuseseră deja eliminate aproximativ 40 de zboruri, conform dhnet.be.
Cauza este greva controlorilor de trafic aerian de la Skeyes, compania responsabilă de controlul aerian în Belgia.
Sindicatele cer alinierea primelor de noapte la nivelul celor plătite controlorilor de la Liège.
Conducerea Skeyes se opune, susținând că majorarea cerută înseamnă o creștere de 160%.
Greva se desfășoară oficial între orele 22:00 și 08:00. Din motive organizatorice, companiile aeriene anulează însă și zboruri programate în timpul zilei. Sindicatele au anunțat că protestul va continua timp de 24 de nopți, până pe 10 octombrie.
Charleroi este printre aeroporturile cu cele mai multe curse spre România. Mii de români din Belgia folosesc frecvent aceste zboruri.
Situația vine după un an dificil pentru pasagerii care tranzitează Belgia. Aeroportul Charleroi s-a mai confruntat, în ultimii ani, cu mai multe greve ale personalului sau ale controlorilor de trafic aerian. Unele s-au soldat cu anulări în masă.
Pasagerii cu zboruri spre sau dinspre Charleroi sunt sfătuiți să verifice statusul curselor pe site-urile companiilor aeriene. Este recomandat să facă asta înainte de a se deplasa spre aeroport. Numărul anulărilor poate crește, în funcție de evoluția protestului sindicatelor.
La aproximativ trei kilometri de localitate, pe un teren agricol cultivat cu porumb, polițiștii au identificat locul impactului și al exploziei. La fața locului a fost descoperit un crater cu un diametru de aproximativ doi metri și o adâncime de circa 50 de centimetri.
Suflul exploziei s-a extins pe o suprafață de aproximativ 45 de metri lungime și 20 de metri lățime.
În urma examinării, specialiștii au găsit fragmente ale eleroanelor, inclusiv elemente ale sistemului de servodirecție, precum și sistemul de propulsie, reprezentat de un motor turbo-reactiv. Au fost descoperite și numeroase fragmente ale corpului aparatului, confecționate din fibră de sticlă, dar și blocuri electronice fragmentate, despre care există suspiciunea că ar putea aparține sistemului de control.
Primele constatări indică similitudini cu aparate de zbor de tip dronă-rachetă, echipate cu propulsie turbo-reactivă. Poliția precizează însă că, în această etapă, tipul exact al aparatului nu poate fi stabilit cu certitudine.
„Identificarea cu certitudine a tipului aparatului nu este posibilă, la această etapă, din cauza lipsei informațiilor privind parametrii tehnico-tactici și a unor marcaje specifice de identificare”, au transmis autoritățile.
Urmează mai multe expertize și investigații pentru stabilirea tipului aparatului, a caracteristicilor tehnice și a circumstanțelor în care s-a produs incidentul.
Anterior, Ministerul Apărării de la Chișinău anunțase că sistemele de supraveghere au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spațiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian pe direcția Cuciurgan–Tiraspol. Obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în zona Talmaza, iar autoritățile au închis pentru 15 minute un sector al spațiului aerian.
Oficialul a precizat că autoritățile pregătesc și un plan de rezervă prin care Ministerul Apărării ar putea prelua responsabilitatea dirijării traficului aerian, dacă situația o va impune.
Radu Miruță a explicat că ROMATSA încasează taxe pentru serviciile de navigație aeriană în funcție de masa aeronavelor și distanța parcursă de acestea în spațiul aerian al României, venituri care sunt esențiale pentru funcționarea regiei.
„Este o decizie a primei instanțe, care nu este definitivă. ROMATSA a anunțat deja că va face recurs și își va apăra poziția în fața instanței superioare”, a declarat ministrul interimar al Transporturilor.
Acesta a precizat că există un scenariu de rezervă în cazul în care suspendarea licenței ar deveni definitivă, deși apreciază că acest lucru este puțin probabil.
„Există un plan de transfer al responsabilității către Ministerul Apărării pentru dirijarea traficului în spațiul aerian național, dacă se va ajunge în acest punct. Îl apreciez puțin probabil, însă trebuie să avem o variantă de backup”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că autoritățile așteaptă motivarea instanței pentru a analiza în detaliu decizia și pașii următori.
În același timp, Miruță a vorbit și despre o altă problemă care afectează ROMATSA, respectiv blocarea unor fonduri provenite prin Eurocontrol.
Potrivit acestuia, taxele pentru serviciile de navigație aeriană sunt colectate de Eurocontrol și apoi distribuite statelor membre, în funcție de traficul aerian gestionat. În cazul României, o parte din aceste sume sunt blocate în contextul executării unei creanțe pe care compania Pfizer o are asupra statului român.
„Cei de la Pfizer, prin executor, au identificat fondurile care vin prin Eurocontrol către ROMATSA și au solicitat oprirea transferului acestora pentru acoperirea datoriei. În cazul acesta, ROMATSA este o victimă colaterală. Nu are de-a face cu situația privind Pfizer”, a explicat ministrul interimar al Transporturilor.
Miruță a subliniat că rolul ROMATSA este unul esențial pentru gestionarea traficului aerian din România și și-a exprimat încrederea că situația juridică a regiei va fi clarificată în instanță.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni seara, într-o postare pe Facebook, că a discutat cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, despre situația de securitate generată de recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al României.
„Omologul meu polonez, Radek Sikorski, mi-a transmis poziția clară a Poloniei, de condamnare fermă a recentelor incursiuni ilegale în spațiul aerian al României. Am discutat despre performanța piloților Armatei Române și despre fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru, despre răspunsul diplomatic al țărilor noastre față de Federația Rusă, consolidarea pachetelor de sancțiuni europene, coordonarea strânsă în cadrul NATO și intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic, o prioritate diplomatică și militară comună”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.
Ministra a mai adăugat faptul că la nivelul Uniunii Europene, statele membre au convenit asupra unei coordonări mai strânse în domeniul securității maritime.
„La nivelul Uniunii Europene, am agreat în cadrul celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia joacă un rol esențial”, a scris Țoiu.
În mesajul său, ministra Afacerilor Externe a subliniat relația istorică dintre România și Polonia, evocând alianța defensivă dintre cele două state din 1921.
„România și Polonia au o tradiție de peste un secol de sprijin reciproc, inaugurată prin alianța defensivă interbelică din 1921. Înțelegerea și asumarea istoriei comune ne oferă o viziune clară pentru viitor”, a conchis Țoiu.
Săptămâna trecută, Forțele Aeriene ale României au doborât trei drone în trei zile consecutive.
Vineri, 24 iulie, radarele MApN au detectat la ora 9:39 o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aparatul a intrat ulterior în România și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea țintei.
La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 românești a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale. Parchetul General a anunțat ulterior că aparatul era o dronă de tip Shahed.
Sâmbătă, o a doua dronă a fost doborâtă în apropierea graniței, iar duminică, un alt F-16 a doborât o dronă în apropiere de Sulina.
Revista presei 