Login
Previziunile apocaliptice despre iminenta catastrofă provocată de inteligența artificială (IA) nu mai sunt doar declarații izolate ale unor miliardari din sectorul tehnologic. În prezent, marile bănci americane care dictează fluxul de capital la nivel global, își fac griji cu privire la o inteligență artificială scăpată de sub control. Experții băncilor elaborează planuri de urgență pentru „ziua de după” o eventuală catastrofă generată de IA.
Informațiile provin dintr-o analiză recentă a publicației Axios, care arată că băncile se pregătesc pentru cel mai negru scenariu.
Principala îngrijorare vizează un val de activități financiare generate de agenți autonomi de IA, cărora utilizatorii umani le-au oferit acces la conturile bancare. În unele cazuri, acești agenți întreprind acțiuni care nu au fost solicitate în mod explicit de către oameni. Unii au mers chiar până la a contacta centrele de relații cu clienții în numele utilizatorilor, fără a primi instrucțiuni în acest sens.
Situația a devenit o vulnerabilitate majoră pentru bănci de top precum Morgan Stanley, Bank of America, JPMorgan și Wells Fargo, care depun eforturi intense pentru a implementa proceduri de securitate și a actualiza politicile interne, încercând să anticipeze și să gestioneze acest „roi” de sisteme IA.
Potrivit unor experți, eșecul în a ține sub control noile riscuri ar putea duce la o catastrofă financiară. Agenții IA, instruiți să „optimizeze randamentul” banilor utilizatorilor, ar putea determina băncile să „piardă o parte semnificativă din depozitele cu costuri reduse pe care se bazează pentru acordarea creditelor, ceea ce ar crea o problemă pentru întregul sistem financiar”.
Alți experți financiari au atras atenția asupra posibilității ca agenții IA să înceapă pur și simplu să funcționeze haotic, indiferent de instrucțiunile primite inițial.
„Am discutat despre economia noastră, despre planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum și despre prioritățile și problemele României și ale Europei”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a spus că le-a transmis investitorilor că România va continua politica de reducere a deficitului bugetar.
„România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, o datǎ ce vom reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB. Marile fonduri și băncile de investiții sunt parteneri importanți pentru orice țară modernă și serioasă. (…) I-am asigurat că, în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului și a datoriei și vom continua să luăm măsuri pentru recâștigarea competitivității României și a Europei”, a mai scris șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții J.P. Morgan și investitorii în titluri de stat românești figura în programul vizitei președintelui la New York. Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au concentrat pe evoluția finanțelor publice, consolidarea fiscală, strategia de finanțare a statului și perspectivele economice ale României.
Din delegația oficială a României la New York face parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta participă la o serie de întâlniri cu investitori americani și instituții financiare, axate pe atragerea de capital pentru proiecte strategice și consolidarea dialogului cu investitorii internaționali.
România se află în proces de consolidare fiscală, iar finanțarea deficitului și costurile de împrumut reprezintă teme importante în dialogul autorităților cu investitorii. Luni, Ministerul Finanțelor a împrumutat 335,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat, la un randament mediu de 6,66% pe an.
Principalii indici bursieri de pe Wall Street au încheiat ședința de miercuri cu evoluții mixte, după două zile de creșteri puternice care au dus indicele S&P 500 la un nou maxim istoric, potrivit AP.
Investitorii au continuat să fie susținuți de sezonul solid al raportărilor financiare, însă scăderile înregistrate de mai multe companii din sectorul tehnologic au limitat avansul pieței.
Indicele S&P 500 a închis în scădere cu 0,2%, la 7.723,55 de puncte, după ce în prima parte a ședinței s-a tranzacționat pe plus.
În schimb, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5%, până la un nou nivel record de 54.349,12 puncte.
Nasdaq, dominat de companiile din tehnologie, a pierdut 0,8%, afectat de declinul unor giganți ai industriei.
Acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au scăzut cu 4%, iar cele ale Microsoft au coborât cu 1,1%.
Piața rămâne susținută de rezultatele financiare peste așteptări ale companiilor.
Aproximativ trei sferturi dintre firmele incluse în S&P 500 și-au publicat deja bilanțurile trimestriale, iar analiștii estimează o creștere agregată a profiturilor de aproximativ 50% după încheierea sezonului de raportări.
Printre performerii zilei s-a numărat Walt Disney, ale cărei acțiuni au crescut cu 3,6%, după ce compania a depășit estimările analiștilor.
Rezultatele au fost susținute de încasările de peste un miliard de dolari generate de filmul Toy Story 5 și de veniturile solide ale parcurilor tematice.
Și Booking Holdings, compania care deține platforma Booking.com, a avansat cu 6,6%, pe fondul cererii ridicate pentru călătorii, care a impulsionat veniturile și profitul.
În schimb, SpaceX, compania lui Elon Musk, a pierdut 13,6% după publicarea primului său raport financiar trimestrial de la listarea la bursă.
Investitorii au reacționat la creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Totuși, anunțul companiei că va utiliza exclusiv cipuri produse de Nvidia pentru infrastructura sa de inteligență artificială a dus la creșterea acțiunilor producătorului de semiconductori cu 3,4%.
În același timp, rivalul Advanced Micro Devices (AMD) a scăzut cu 7%, după ce Elon Musk declarase anterior că atât SpaceX, cât și Tesla vor folosi cipuri produse de ambele companii.
Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a coborât ușor, de la 4,63% la 4,61%.
Investitorii urmăresc în continuare evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă să alimenteze incertitudinea pe piețe, chiar dacă președintele Donald Trump a afirmat că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând.
Prețul petrolului Brent, referința internațională, a rămas aproape neschimbat, încheind ziua la 79,45 dolari pe baril.
În ultimele luni, cotațiile au oscilat puternic, ajungând la un moment dat peste 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din regiune.
Investitorii rămân atenți și la inflație și la politica monetară a Rezervei Federale.
Piețele estimează că banca centrală americană ar putea majora dobânda de referință cel puțin o dată până la finalul anului 2026.
Un nou indicator important pentru direcția economiei va fi publicat vineri, odată cu raportul privind piața muncii din SUA aferent lunii iulie.
Revista presei 