Login
Întrebat, la Euronews, despre finanțarea localităților mici din veniturile generate de marile orașe, liderul UDMR a susținut că banii publici aparțin tuturor cetățenilor și a oferit exemplul bunicului său.
„Sunt banii tuturor, prin care se finanțează metroul. Nu vă supărați. Bunicul meu niciodată în viața lui nu a mers cu metroul. Dar până când a trăit, a finanțat Bucureștiul”, a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a insistat că distribuirea resurselor publice trebuie să țină cont și de principiul solidarității între comunități, nu doar de contribuția economică a marilor centre urbane.
„La bănci, la telecomunicații, la firmele mari, taxele se plătesc aici. Deci această abordare nu este o abordare corectă, fiindcă există în lumea asta și solidaritate, până la urmă. Deci țara nu e Bucureștiul. Țara nu este nici măcar Clujul”, a afirmat liderul UDMR.
Referitor la reorganizarea administrativ-teritorială, Kelemen Hunor a explicat că actuala structură administrativă a României datează din 1968 și că o reformă este necesară, însă trebuie pregătită cu atenție.
„Nu putem nega că e nevoie de o reformă administrativă, că din 1968 este această structură administrativă a țării, făcută de Ceaușescu. Pe de altă parte, sigur, trebuie ceva foarte bine gândit, foarte bine pregătit și cu curaj”, a declarat acesta.
Liderul UDMR a subliniat că legislația prevede organizarea referendumurilor pentru modificarea limitelor administrative și că autoritățile trebuie să obțină acordul comunităților vizate.
„Astăzi scrie în două legi că trebuie referendum, altfel nu pot fi comasate localitățile, nici împărțite. Deci trebuie un referendum în fiecare localitate. Dacă tu vrei să-l faci din pix, din București, ok, nu ții cont de voința oamenilor, dar nu este bine”, a explicat Kelemen Hunor.
„Sunt și localități unde tu, ca să faci o localitate cu peste 1.500 de locuitori, trebuie să aduni satele pe o rază de 30-40 de kilometri, fiindcă asta este geografia României, în Munții Apuseni sau în Secuime, în anumite zone din Secuime, sau în Țara Moților”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a avertizat că „noi nu putem să facem din mușchi o comasare, fiindcă va ieși foarte, foarte rău”.
Întrebat dacă România își permite să aștepte consultări îndelungate, în condițiile în care unele referendumuri pentru comasarea localităților au eșuat, Kelemen Hunor a susținut că oamenii pot fi convinși prin argumente.
„Oamenii nu sunt iraționali. Oamenii înțeleg dacă tu mergi cu argumente și dacă ții cont de realitatea din comunitatea respectivă”, a afirmat acesta.
Liderul UDMR a respins și posibilitatea ca localitățile care refuză comasarea să fie constrânse financiar.
Acesta a reiterat că UDMR nu se opune reformei administrative, dar solicită dezbateri și consultări.
„Noi nu suntem împotrivă. Dar noi cerem dezbateri reale, discuții, argumente și să-i convingem pe oameni. Dacă vreți să faceți o reformă, da, mergeți și trebuie să-i convingeți pe oameni”, a adăugat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a acuzat AUR că transformă inclusiv chestiunile administrative în conflicte etnice și a apreciat că propunerea nu va obține susținerea majorității parlamentare.
Kelemen Hunor a declarat că inițiativa nu este una nouă și a pus sub semnul întrebării utilitatea schimbării numelui localității.
Întrebat despre dezbaterile din Parlament privind modificarea denumirii localității, liderul UDMR a afirmat că subiectul este urmărit de mai multă vreme de inițiatorii propunerii.
Kelemen Hunor a ironizat importanța pe care, în opinia sa, reprezentanții AUR o acordă acestei chestiuni.
„Deci fericirea lor stă în denumerea localității Balvanyos.”
Președintele UDMR a sugerat că disputa depășește problema strict administrativă a denumirii unei localități și reflectă atitudinea AUR față de identitatea comunității maghiare.
„Pentru ei e o miză. Probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic din ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre românii.”
Liderul UDMR a lansat acuzații directe la adresa AUR, susținând că formațiunea și-a păstrat orientarea naționalistă de la intrarea în Parlament.
„Nu mai știu exact anul când a fost înființat partidul, dar la ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari.”
Kelemen Hunor a continuat, afirmând că AUR ar interpreta inclusiv subiectele administrative prin prisma apartenenței etnice.
„Ei sunt ultranaționaliști. Tot ce nu este românesc, așa cum au conceput ei și concep ei. Ei etnicizează totul, orice discuție.”
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a comentat și discuțiile despre o eventuală moderare a discursului AUR, printr-o apropiere de modelul politic asociat premierului italian Giorgia Meloni.
Președintele UDMR a afirmat că nu observă o schimbare semnificativă în comportamentul formațiunii.
„Deci, din acest punct de vedere, acea melonizare, despre care toți au vorbit, că AUR se va meloniza, nu prea a ieșit.”
Liderul UDMR a prezentat controversa privind numele localității drept un exemplu al faptului că, în opinia sa, AUR continuă să promoveze teme care provoacă tensiuni între comunități.
Kelemen Hunor s-a declarat convins că propunerea de redenumire nu va întruni voturile necesare pentru adoptare.
„Deci, atâta putem spune, nu va trece de Parlament, fiindcă, în Parlament, majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă, care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară, în primul rând.”
Acesta a invocat și faptul că denumirea localității a fost păstrată inclusiv în perioada regimului comunist.
„Nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos și nu poate fi tradus Bălvăniș.”
Pentru a explica de ce consideră nepotrivită încercarea de a modifica denumirea localității, liderul UDMR a făcut o paralelă cu o întâmplare din familia sa.
El a relatat că, atunci când tatăl său a mers la primărie pentru a-i înregistra nașterea, funcționarii au întrebat cum ar putea fi tradus prenumele Hunor.
„Când eu am născut, tata s-a dus ca primărie și a zis Hunor. Și au zis, dar cum se traduce? Nu se poate traduce. Atunci nu e bine. Ba da, e bine. Și a rămas așa, nu se poate traduce.”
Liderul UDMR a încheiat comparația revenind la controversa privind denumirea localității:
„Nici Balvanyos nu se poate traduce.”
Prin această analogie, Kelemen Hunor a susținut că anumite nume proprii trebuie respectate în forma lor consacrată, fără a fi supuse unor încercări de traducere sau adaptare motivate politic.
Disputa privind denumirea localității rămâne astfel un nou punct de confruntare între UDMR și AUR, în contextul dezbaterilor despre identitatea culturală și lingvistică a comunității maghiare din România.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la TVR 1, că AUR ar obține aproximativ 40% din voturi dacă alegerile ar avea loc în prezent, inclusiv după redistribuirea voturilor.
Întrebat dacă există riscul ca extrema dreaptă sau populismul să ajungă la putere în România, Kelemen Hunor a spus că, în cazul unor alegeri organizate acum, AUR s-ar clasa pe primul loc.
Acesta a mai precizat însă că situația s-ar putea schimba până în 2028, mai ales pentru că și alte partide ar putea crește în opoziție.
„Astăzi, dacă am fi avut alegeri, sigur că AUR ar fi ieșit pe primul loc în jur de 40% cu redistribuire. Ce se va întâmpla până în 2028, nu știu, fiindcă va apărea alte două partide care au posibilitatea de creștere în opoziție”, a declarat Kelemen Hunor, luni, la TVR 1.
El a amintit că, până acum, AUR a fost principalul partid de opoziție, beneficiind de nemulțumirile față de guvernare. Potrivit liderului UDMR, situația s-ar putea schimba după ce și PNL și USR vor ajunge și ele în opoziție.
„Până acum AUR era în opoziție, nu trebuia să facă absolut nimic, doar să gestioneze criza, între ghilimele, să gestioneze din punctul lor de vedere și nici n-au făcut nimic. Acum o să fie și USR și PNL în opoziție, vom fi și noi, dar noi avem o limită, din păcate”, a spus liderul UDMR.
Întrebat care sunt motivele ascensiunii extremei drepte, Kelemen Hunor a spus că fenomenul nu poate fi explicat printr-o singură cauză.
„E foarte greu de dat un singur răspuns și foarte pe scurt, fiindcă multe elemente trebuie văzute separat și împreună. Sigur, este și un vot, a fost un vot împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului. Și la noi asta s-a văzut și în altă parte”, a afirmat Kelemen Hunor.
El a făcut referire la mai multe momente care, în opinia sa, au contribuit la creșterea nemulțumirii publice: pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, modul în care Guvernul a gestionat situația în perioada 2023-2024 și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Antisistem, vot antisistem, oameni nemulțumiți, crize suprapuse începând de Covid și până războiul ruso-ucrainean și așa mai departe, gestionarea proastă a guvernului în 2023-2024, anularea alegerilor în 2024, cele prezidențiale”, a declarat acesta.
Kelemen Hunor a spus că lipsa unei explicații pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024 contribuie la scăderea încrederii oamenilor în instituțiile statului și în clasa politică.
„Problema anulării rămâne în continuare, fiindcă nu a existat o explicație. Nu a existat o explicație credibilă pentru majoritatea oamenilor și toată lumea așteaptă această explicație, acel raport”, a afirmat liderul UDMR.
Potrivit acestuia, lipsa unor clarificări poate crește neîncrederea în instituțiile statului.
„Și fără să avem un raport la un moment dat, crește neîncrederea oamenilor în instituțiile statului, în clasa politică, ceea ce nu este bine, fiindcă dacă scade încrederea în clasa politică, ce rămâne dincolo de zid?”, a întrebat Kelemen Hunor.
Întrebat ce așteaptă concret de la raportul privind anularea alegerilor, liderul UDMR a spus că vrea să afle motivele care au stat la baza deciziei.
„Eu aștept să văd care a fost motivul. Deci, ca fiecare om care se uită și așteaptă acel raport sau acele explicații, așteaptă să vadă ce s-a întâmplat exact”, a declarat Kelemen Hunor.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că este optimist că România va avea un guvern cu puteri depline după data de 15 august și a susținut că PSD a venit constant cu soluții pentru deblocarea crizei politice.
„Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Și asta e bine pentru România. În toată această perioadă, eu cred că noi am venit de fiecare dată cu soluții. Și aproape toate variantele, într-o proporție de peste 90%, le-am acceptat”, a spus Grindeanu.
El a dat exemplul uneia dintre propuneri privind formarea unui așa-zis „guvern de armistițiu”, care să gestioneze perioada următoare și să permită adoptarea unui nou buget.
„Era vorba de acel guvern de armistițiu (propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor – n.r.), care să treacă România peste aceste luni, să avem și noul buget, după care să facem o evaluare, să vedem dacă se poate continua așa”, a declarat liderul PSD.
El a reiterat că PSD solicită mandatul de premier, argumentând că partidul este cea mai mare formațiune din Parlament. În plus, el a atras atenția asupra faptului că Parlamentul este împărțit între trei mari zone politice și că nu se poate face o majoritate parlamentară fără o combinație între cel puțin două dintre principalele forțe politice.
„PSD-ul n-a pus în aceste luni garduri. Eu n-am făcut congres la PSD să spun că nu mai fac niciodată alianță cu PNL-ul. În acest moment, în Parlament, sunt trei forțe mari politice. Pe de-o parte este PSD-ul cu câțiva din jur. Pe de altă parte este AUR cu polul acesta suveranist. Pe partea cealaltă este PNL, USR și câteodată UDMR. Parlamentul e împărțit în trei. Nu poți să faci o majoritate fără a combina cel puțin două din aceste forțe”, a conchis acesta.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR ar avea o legitimitate mai mare decât alte variante de guvernare care ar include PSD. Dragoș Pîslaru a susținut că o formulă guvernamentală PNL–USR–UDMR este „mult mai legitimă”, invocând atât argumente morale, cât și politice. […] Vicepremierul interimar Tanczos Barna a declarat că refacerea actualei coaliții ar fi cea mai stabilă variantă pentru România, însă a admis că un guvern tehnocrat sau unul minoritar rămân opțiuni luate în calcul în contextul crizei politice și al presiunilor legate de PNRR și deficitul bugetar. Vicepremierul interimar Tanczos Barna a afirmat, în emisiunea „În […] 
Revista presei 