Login
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Forțele israeliene au intrat sâmbătă în orașul Hebron din Cisiordania și au evacuat până la 250 de familii palestiniene, inclusiv noaptea, după ce doi soldați israelieni au fost uciși de militanți la un punct de control, potrivit Euronews.
Prim-ministrul israelian a declarat că pregătește o operațiune fără precedent de la prima ocupare a Cisiordaniei de către Israel, în 1967.
Măsurile au fost luate după atacul de vineri, în care militanți palestinieni au ucis doi soldați israelieni la un punct de control din apropierea orașului Hebron.
Zona este una extrem de problematică, deoarece coloniști israelieni cu vederi radicale trăiesc înconjurați de populația palestiniană locală.
Operațiunea are loc înaintea alegerilor generale de marți, în care Netanyahu se va confrunta, cel mai probabil, cu o competiție strânsă din partea blocului de opoziție condus de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot.
În cartierul Ein Dir Baha, aflat între două dealuri, clădirile au fost marcate cu un „X”, semn că au fost evacuate. Străzile erau complet pustii, iar singurele vehicule din zonă erau cele militare israeliene.
Aproximativ o treime din orașul Hebron a fost vizată de operațiune, a declarat guvernatorul local, Khaled Dudin, pentru agenția de presă AFP.
„Au început în cartierul din care provin autorii atacului, dar nu există nicio garanție că operațiunea nu se va extinde”, a spus acesta. „Aceasta echivalează cu o pedeapsă colectivă impusă unor civili care nu au absolut nicio legătură cu cele întâmplate”, a adăugat guvernatorul.
Potrivit lui Khaled Dudin, 150 de familii au fost afectate. Primarul orașului Hebron, Youssef al-Jaabari, și activistul local Issa Amro estimează că numărul acestora ajunge la 250.
„Le vom găsi un adăpost și le vom oferi acestor oameni tot ajutorul de care au nevoie”, a declarat primarul pentru AFP.
Armata israeliană a anunțat că „desfășoară căutări precise, punctuale și minuțioase” în zona din care au acționat cei doi atacatori înarmați.
Ambii au fost uciși în timpul schimbului de focuri. Potrivit armatei, operațiunea va dura câteva zile, asemănător unor intervenții desfășurate în urma unor atacuri anterioare.
Daniel Zamfir, ministrul social-democrat propus pentru Economie în Guvernul Niculescu, a declarat luni că va da afară toate persoanele angajate de USR în minister, dacă acestea au fost acceptate doar pe criterii politice.
„În primul rând, ceea ce vreau să știți de la bun început, că voi face un audit la tot ceea ce înseamnă atât companiile, cât și desemnarea în acele consilii administrații și administratorii speciale care sunt acolo. Nu o să plec de la premiza, dăm afară tot ce înseamnă de la USR, dar vă asigur, cei care au fost numiți pe criterii politice, fără nicio competență, categoric vor trebui să plece”, a declarat Zamfir, din Parlament.
Viitorul ministru PSD susține că ar cunoaște situația posturilor și le-a transmis public angajaților din Ministerul Economiei să plece din funcții, până la venirea sa.
„Eu le dau un semnal de acum și le spun că ar fi bine să nu-i mai găsesc în acele funcții, pentru că pe cei care știu bine cum au ajuns acolo”, a concluzionat viitorul ministru PSD.
PSD a criticat anterior măsurile implementate de Guvernul Bolojan, în urma cărora mai mulți angajați ai statului și-au pierdut locurile de muncă, în ultimul an.
Daniel Zamfir a fost audiat luni de comisiile reunite ale Parlamentului, în cadrul procesului de învestire a Guvernului Niculescu. Cel propus de PSD a obținut un aviz favorabil din partea aleșilor, fiind votat de peste 48 de parlamentari.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Forțele israeliene au anunțat că au transformat satul Taybeh într-o zonă militară închisă ca urmare a unor „atacuri violente” comise de israelieni în regiune, potrivit Reuters.
„Soldații IDF sunt trimiși în zonă și acționează pentru a dispersa adunările și a reține suspecți, cu scopul de a proteja cetățenii din zonă și de a menține ordinea”, au declarat autoritățile militare.
Decizia armatei israeliene vine pe fondul acuzațiilor privind intensificarea atacurilor coloniștilor asupra palestinienilor din Cisiordania.
O parte din localitatea Taybeh se află sub controlul Autorității Palestiniene, însă controlul asupra securității trebuie coordonat cu autoritățile israeliene.
Problema a fost recunoscută și de IDF. „Problema coloniilor, în special a celor violente, este una dintre cele mai dificile cu care ne confruntăm în prezent”, declara un oficial militar în urma unei ciocniri între coloniști și palestinieni.
În contextul violențelor, mai multe state Occidentale au anunțat sancțiuni împotriva unor grupări de coloniști israelieni, ca urmare a violențelor îndreptate împotriva palestinienilor.
„Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”, declarau la începutul lunii iunie, miniștrii de Externe din Australia, Regatul Unit, Canada, Franța, Norvegia și Noua Zeelanda.
În plus, în luna iunie, coloniști israelieni ar fi împiedicat pompierii palestinieni să stingă un incendiu de amploare izbucnit în apropierea satului Taybeh.
„Un tipar continuu de intimidare și violență nejustificată”, au reacționat autoritățile palestiniene la momentul respectiv.
De asemenea, o anchetă realizată de Organizația Națiunilor Unite a concluzionat că autoritățile israeliene au fost implicate direct în atacurile coloniștilor, despre care se afirmă că au provocat moartea, rănirea și strămutarea unor palestinieni în Cisiordania.
Serviciul Român de Informații (SRI) a emis o avertizare privind apariția unor tentative de fraudă telefonică în care atacatorii folosesc tehnici de falsificare a identității apelantului (spoofing), astfel încât pe telefonul persoanei apelate apare afișat numărul oficial al instituției destinat relației cu publicul. Potrivit SRI, în cadrul acestor apeluri frauduloase, escrocii încearcă să obțină date […] Serviciul britanic de informații externe MI6 este considerat cea mai puternică structură de spionaj din Europa, potrivit unui clasament realizat de revista franceză L’Express. Analiza a fost realizată după o investigație de trei luni, în cadrul căreia au fost consultați aproximativ 100 de specialiști și oficiali din domeniul informațiilor, din 25 de țări. Clasamentul a […] Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că USR susține principiul echilibrării bugetare, însă nu va vota legea salarizării înainte de a analiza forma finală a acesteia. El a afirmat, totodată, că sistemul de sănătate are nevoie de mai mult personal și finanțare, dar și de corectarea dezechilibrelor privind ocuparea posturilor. Ministrul interimar al […] Invitat marți la Podcasturile Cotidianul, primarul general al Capitalei și lider important din PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că nu ar fi o idee bună o fuziune a PNL cu USR în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.
„Nu ar fi o idee bună. În politică, faci fuziuni când nu eşti la putere şi imediat după alegeri, eventual (..) cum s-a salvat Partidul Democrat Liberal când s-a unit cu PNL. Dar de obicei, în politică, 2 plus 2 nu fac 4, fac 3, sau 3 şi jumătate. Şi nu cred că este o idee bună. Cele două partide sunt compatibile, ca alianţă electorală, dar nu cred că sunt compatibile pentru a fi aceiaşi oameni în aceeaşi organizaţie”, a explicat Ciucu la Podcasturile Cotidianul.
El a continuat spunând că PNL poate face „o alianţă electorală largă”, nu doar cu USR, referindu-se aici la partidele de dreapta mai mici.
„Se poate gândi un proiect politic foarte bun de modernizarea României pentru 2028. Sunt partide mai mici, dar partide valoroase. Mă refer la Partidul Forţa Dreptei. Cu Forţa Dreptei am putea avea o fuziune. Poate să fie Partidul REPER, chiar şi Partidul Mişcarea Populară poate să adere la astfel de alianţă. În special [partide] de centru-centru dreapta”, a conchis Ciucu.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că este optimist că România va avea un guvern cu puteri depline după data de 15 august și a susținut că PSD a venit constant cu soluții pentru deblocarea crizei politice.
„Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Și asta e bine pentru România. În toată această perioadă, eu cred că noi am venit de fiecare dată cu soluții. Și aproape toate variantele, într-o proporție de peste 90%, le-am acceptat”, a spus Grindeanu.
El a dat exemplul uneia dintre propuneri privind formarea unui așa-zis „guvern de armistițiu”, care să gestioneze perioada următoare și să permită adoptarea unui nou buget.
„Era vorba de acel guvern de armistițiu (propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor – n.r.), care să treacă România peste aceste luni, să avem și noul buget, după care să facem o evaluare, să vedem dacă se poate continua așa”, a declarat liderul PSD.
El a reiterat că PSD solicită mandatul de premier, argumentând că partidul este cea mai mare formațiune din Parlament. În plus, el a atras atenția asupra faptului că Parlamentul este împărțit între trei mari zone politice și că nu se poate face o majoritate parlamentară fără o combinație între cel puțin două dintre principalele forțe politice.
„PSD-ul n-a pus în aceste luni garduri. Eu n-am făcut congres la PSD să spun că nu mai fac niciodată alianță cu PNL-ul. În acest moment, în Parlament, sunt trei forțe mari politice. Pe de-o parte este PSD-ul cu câțiva din jur. Pe de altă parte este AUR cu polul acesta suveranist. Pe partea cealaltă este PNL, USR și câteodată UDMR. Parlamentul e împărțit în trei. Nu poți să faci o majoritate fără a combina cel puțin două din aceste forțe”, a conchis acesta.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Președintele Statului Israel, Isaac Herzog, va efectua o vizită oficială în România în perioada 28-29 iunie și va adresa un mesaj parlamentarilor români în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și Senatului, programată pentru duminică, 29 iunie. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit joi, de la ora 15:30, în format […] Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a cerut PNL și USR să nu voteze un eventual guvern minoritar PSD condus de Sorin Grindeanu, afirmând că cele două partide ar comite o „sinucidere politică” și ar lăsa fără reprezentare electoratul care susține valorile democratice și orientarea proeuropeană. Ludovic Orban a susținut, într-o postare pe Facebook, că PNL […] Conducerea USR se reunește joi, de la ora 17.30, într-o ședință de Consiliu pentru a analiza variantele de guvern care vor fi prezentate vineri președintelui Nicușor Dan. Deputatul USR George Gima a declarat că partidul își menține poziția de a nu susține un executiv din care să facă parte PSD și că lucrează la o […] Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR ar avea o legitimitate mai mare decât alte variante de guvernare care ar include PSD. Dragoș Pîslaru a susținut că o formulă guvernamentală PNL–USR–UDMR este „mult mai legitimă”, invocând atât argumente morale, cât și politice. […] Foștii colaboratori ai Securității și persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate ar putea pierde ordinele și medaliile conferite de statul român, potrivit unui proiect de lege depus la Senat de trei parlamentari USR. Proiectul de act normativ prevede că persoanele condamnate definitiv la închisoare vor rămâne fără decorațiile acordate de statul român, indiferent […] Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu, secretar al Comisiei de sănătate din Senat, propune modificarea legislației pentru recunoașterea explicită a moașelor ca furnizori de servicii de sănătate. Inițiativa prevede posibilitatea contractării directe de servicii cu CNAS, dezvoltarea cabinetelor de practică independentă și integrarea mai clară a serviciilor de moașă în asistența medicală primară, ambulatorie și comunitară. Anunțul […] 
Revista presei 