Fiul reginei Norvegiei, condamnat pentru viol, ar putea fi eliberat înaintea procesului în apel

O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.

Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.

Instanța a decis ridicarea măsurilor restrictive, dar hotărârea poate fi anulată

Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.

Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.

Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.

Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.

Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.

Condamnat la patru ani de închisoare pentru două violuri și alte infracțiuni

Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.

Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.

Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.

Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.

Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.

Obligații de prezentare la poliție și teste pentru alcool și droguri

Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.

În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.

Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.

Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.

Cine este Marius Borg Høiby și ce legătură are cu familia regală

Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.

În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.

Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.

Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.

Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.

În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.

Cum poate o casă de numai 20 de metri pătrați să ofere confort tot anul, fără racordare la utilități. Soluțiile ingenioase ascunse în interior

Construcția, numită Cabin Devín, se află în Slovacia, în apropiere de Bratislava, deasupra podgoriilor Zlatý Roh și a castelului medieval Devín, scrie Blic. Proiectată de studiourile Ark-Shelter și Archekta și finalizată în 2024, cabana a fost concepută pentru escapade în natură, indiferent de anotimp.

Deși are o suprafață construită de 20 de metri pătrați, spațiul util interior măsoară doar 14,7 metri pătrați. Arhitecții au compensat dimensiunile reduse prin mobilier integrat și elemente care schimbă modul de utilizare a casei.

Doi pereți se transformă în terase și schimbă complet aspectul cabanei

Una dintre cele mai spectaculoase caracteristici este ascunsă în fațadele laterale. Două panouri mari pot fi coborâte pentru a forma terase exterioare, dezvăluind în spatele lor pereți glisanți din sticlă. Când terasele sunt deschise, livingul se prelungește spre exterior, iar cabana capătă aspectul unui pavilion cu vedere panoramică.

Casă de 20 m² cu dormitor ascuns și terase pliabile. Sursa foto: boysplaynice.com

De pe deal se pot vedea podgoriile din apropierea Bratislavei și, în depărtare, Alpii austrieci. Suprafețele vitrate permit pătrunderea luminii naturale, iar sistemele de umbrire protejează interiorul împotriva supraîncălzirii. Casa este construită pe o structură ușor ridicată deasupra solului, ceea ce permite și circulația aerului pe sub podea.

Dormitorul este ascuns deasupra bucătăriei. O scară apare doar când este nevoie

În interior, spațiul principal combină livingul, zona de luat masa și o bucătărie compactă. Lemnul deschis la culoare, tavanul înalt și ferestrele mari creează impresia unui interior mai generos decât sugerează dimensiunile reale.

Lângă bucătărie se află o sobă pe lemne, iar în spatele acesteia este amenajată baia, dotată cu duș, toaletă și o chiuvetă din beton amplasată lângă fereastră. Dormitorul nu ocupă însă o cameră separată la nivelul principal. Patul este amplasat într-o galerie aflată deasupra bucătăriei, aproape ascunsă privirii în timpul zilei.

Accesul se face printr-o scară din lemn integrată în mobilier, care poate fi retrasă atunci când nu este utilizată. Până și corpul de iluminat suspendat poate fi ridicat pentru a elibera spațiul. Deasupra patului există un luminator prin care poate fi privit cerul, oferind lumina naturală necesară.

Panouri solare, baterii și un sistem care trece automat pe gaz

Cabin Devín a fost proiectată să funcționeze fără conectare la rețeaua publică de electricitate. Pe acoperiș sunt instalate panouri fotovoltaice, iar energia produsă este stocată în baterii. În perioadele în care producția solară este insuficientă, un sistem de rezervă pe gaz asigură energia necesară anumitor echipamente.

Cabin Devín funcționează fără conectare la rețeaua publica de electricitate. Vedere aeriană. Sursa foto: boysplaynice.com

Dispozitivele hibride pot comuta automat între electricitate și gaz, în funcție de nivelul de încărcare al bateriilor. Electricitatea este folosită cu prioritate pentru iluminat și aparatele cu consum redus, în timp ce funcțiile care necesită mai multă energie pot utiliza surse alternative.

Nici alimentarea cu apă nu depinde de o rețea publică. Un rezervor ascuns în structura podelei supraînălțate stochează apa pentru uz casnic, iar apele uzate sunt colectate separat. Autonomia nu înseamnă însă că locuința produce toate resursele necesare. Rezervele de apă și combustibil trebuie completate atunci când se epuizează.

Casa folosește aerul de sub podea pentru a reduce căldura din timpul verii

Arhitecții au integrat și un sistem de ventilație adaptat anotimpurilor. Vara, aerul mai rece este preluat din zona de sub latura nordică a podelei. Aerul cald este evacuat printr-un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, amplasat sub luminator.

Iarna, circulația aerului este adaptată pentru menținerea confortului termic. Senzorii de dioxid de carbon și umiditate contribuie la reglarea ventilației. Sistemele de umbrire și poziționarea ferestrelor completează soluțiile pentru controlul temperaturii.

Cât costă o astfel de casă și unde poate fi văzută

Potrivit publicației de specialitate Architecture Today, proiectul Cabin Devín a avut un buget de aproximativ 180.000 de euro. Suma este asociată construcției proiectate special pentru acest amplasament și nu reprezintă un preț standard pentru orice casă modulară de 20 de metri pătrați. Cabana este destinată în principal șederilor de scurtă durată, în segmentul turismului. În octombrie 2026, un tarif de cazare de 119 euro pe noapte, care poate varia în funcție de disponibilitate și perioada rezervării.

Giorgia Meloni mizează pe revenirea energiei nucleare în Italia, pe fondul nemulțumirilor față de proiectele eoliene și solare care „strică peisajul”

Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.

Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.

„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.

Italia mizează pe reactoare modulare mici

Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.

Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.

Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.

Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.

Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.

Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.

Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.

„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.

Criticii cer soluții mai rapide pentru reducerea facturilor

Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.

Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.

Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.

Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.

RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.

Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.

Italia a renunțat la energia nucleară după dezastrul de la Cernobîl

Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.

Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.

Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.

Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.