Login
Marian Neacșu, social-democratul propus pentru a prelua Ministerul Afacerilor Interne în cabinetul lui Luca Niculescu, a declarat luni că schimbul de poziții în stat dintre PNL și PSD este un exercițiu benefic.
„Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția”, a transmis Marian Neacșu, după audierea sa din Parlament.
Dacă Guvernul propus de Luca Niculescu va trece de votul de învestire din Parlament, PNL și USR ar urma să treacă în opoziție, iar PSD se va întoarce, din nou, la Palatul Victoria.
Marian Neacșu a fost și unul dintre numele vehiculate recent pentru șefia Curții de Conturi. Deși el intenționează acum să preia Ministerul de Interne, social-democratul a declarat că se va gândi foarte serios dacă va fi pus în fața acestei alegeri.
„În măsura în care se va ivi vreo oportunitate și se poate ca să se ivească începerea procedurilor pentru obținerea președinții Curții de Conturi, mă gândesc foarte serios”, a declarat viitorul ministru PSD.
Neacșu a mai spus că încă nu se știe când vor avea loc procedurile în urma cărora ar urma să fie desemnat președintele Curții de Conturi.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că relația sa cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe o colaborare instituțională și a subliniat că fiecare dintre cei implicați în conducerea țării are propria responsabilitate.
„În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a mai spus că, atunci când a acceptat funcția, era conștient de dificultățile pe care urma să le întâmpine și că responsabilitatea mandatului trebuia dusă la îndeplinire.
Referitor la sprijinul pe care l-ar fi putut primi din partea președintelui și a partenerilor politici, Bolojan a afirmat că ajutorul suplimentar este important în perioadele dificile.
„Oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri, din altă parte, este binevenit”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni, în contextul prezentării bilanțului celor aproape 16 luni de mandat în fruntea Guvernului.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a fost întrebat și despre controversele din timpul mandatului său de premier.
Ca răspuns, acesta a susținut că mandatul său a demonstrat că statul poate funcționa după alte reguli, cu mai puțină risipă a banului public și cu mai multă transparență în relația cu cetățenii. El a respins acuzațiile formulate, pe care le-a descris drept „alegații”.
Bolojan a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, și a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a descris mandatul său drept unul intens, marcat de crize interne și externe și de provocări economice și sociale. El a susținut că, în iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier.
Printre problemele cu care s-a confruntat Guvernul la începutul mandatului, Bolojan a enumerat deficitul bugetar de 9,3%, creșterea economică bazată pe consum pe datorie, blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscul pierderii fondurilor europene și fragmentarea societății după anularea alegerilor.
Potrivit premierului, Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în România și solicitau măsuri concrete, cu efecte imediate, în locul unor noi promisiuni.
Ilie Bolojan a afirmat că măsurile de ajustare bugetară au fost inevitabile și că, în lipsa unei reforme ordonate, România s-ar fi confruntat cu o criză care ar fi afectat întreaga țară și fiecare familie.
Premierul a explicat că majorarea TVA a fost necesară pentru a aduce rapid venituri la buget și pentru a reduce deficitul.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a recunoscut că unele decizii au fost dificile și că românii au resimțit efectele măsurilor asupra nivelului de trai. El a subliniat că în spatele cifrelor economice se află familii, angajați, antreprenori și pensionari care au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a spus premierul.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în această perioadă și a susținut că măsurile adoptate au contribuit la corectarea dezechilibrelor bugetare.
În bilanțul prezentat luni, premierul a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în a doua jumătate a anului 2025 și că România va continua ajustarea și în 2026, pentru a ajunge la ținta anunțată.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, execuția bugetară din primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Premierul a indicat o diminuare de 1,53 puncte procentuale.
Bolojan a mai declarat că România a evitat retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce a permis menținerea posibilității de finanțare a deficitului bugetar.
În ceea ce privește investițiile, premierul a susținut că valoarea acestora a crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei. Potrivit acestuia, peste două treimi din această sumă au reprezentat plăți pentru proiecte europene.
Cheltuielile de personal ale statului au însumat 122 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform cifrelor prezentate de premier.
Premierul a admis că măsurile de ajustare au fost însoțite de o scădere a consumului și de o încetinire a creșterii economice. El a susținut însă că aceste efecte au fost legate de renunțarea la un model economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi.
„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a catalogat acest tip de consum drept „toxic” și a afirmat că România a ieșit astfel dintr-un model economic pe care l-a descris drept o iluzie.
În ultimele zile, mai mulți liberali numiți în funcții guvernamentale au început să își anunțe demisiile, după ce Bolojan le-a cerut să renunțe la posturi.
În cadrul prezentării, premierul urmează să treacă în revistă principalele măsuri adoptate în timpul mandatului, rezultatele obținute și situația economică și bugetară a țării. Declarațiile sale vin înaintea votului care va stabili dacă noua echipă guvernamentală poate prelua mandatul.
Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu. Pentru a obține votul de încredere, noul Executiv are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
PNL a anunțat că va susține învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a decis să intre în opoziție. Sprijinul liberalilor este prezentat drept unul necesar pentru instalarea unui guvern cu puteri depline, fără ca formațiunea să participe la guvernare.
Dacă Parlamentul aprobă învestirea, Ilie Bolojan va încheia mandatul de premier, iar noul Guvern va prelua responsabilitatea conducerii Executivului.
Partidul Național Liberal le-a cerut membrilor de partid care dețin funcții în administrația locală să își depună demisiile, spune surse liberale pentru MEDIAFAX. Mai mulți prefecți și subprefecți și-au înaintat deja cererile. Termenul-limită impus de PNL este luni, ora 18:00.
Prefectul Constanței, liberalul Adrian-Teodor Picoiu, a anunțat că și-a depus demisia luni, deși avea în plan să o facă până la învestirea Guvernului Niculescu. Mai mult, el spune că demisia sa vine în urma unei decizii luate la nivel național, în forurile PNL.
„În urma deciziei forului central al PNL, demisia mea a fost înaintată cabinetului primului ministru astăzi. Demisia se validează prin Hotărâre de Guvern de revocare a mandatului de prefect. Până la emiterea acesteia voi asigura continuitatea activitatii Instituției Prefectului”, a transmis Picoiu.
Mai mulți liberali, din toată țara, și-au depus deja demisiile. Inclusiv membri din echipa guvernamentală a lui Ilie Bolojan, de la Palatul Victoria, au anunțat că pleacă din funcție.
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, și-a făcut publică decizia, pe Facebook.
„A fost o onoare!”, a scris Dogioiu.
Cristina Pocora, secretar de stat în Guvernul Bolojan, a anunțat și ea, încă din această dimineață, că și-a depus demisia.
„Da, plec atunci când trebuie. Când legea o cere, când respectarea unei decizii politice o impune sau când ceea ce cred nu-mi permite să rămân. PNL a decis să meargă în opoziție. Mi-am depus demisia din funcția de Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. Este firesc să îmi asum decizia partidului din care fac parte și prin propriile fapte”, a transmis secretarul de stat, printr-o postare pe Facebook.
Ilie Bolojan va face declarații luni, la ora 18:30, în cadrul unei ultime conferințe de presă de la Palatul Victoria. Premierul urmează să își prezinte concluziile mandatului său, dar și ce lasă în urmă Guvernului Niculescu.
Daniel Zamfir, ministrul social-democrat propus pentru Economie în Guvernul Niculescu, a declarat luni că va da afară toate persoanele angajate de USR în minister, dacă acestea au fost acceptate doar pe criterii politice.
„În primul rând, ceea ce vreau să știți de la bun început, că voi face un audit la tot ceea ce înseamnă atât companiile, cât și desemnarea în acele consilii administrații și administratorii speciale care sunt acolo. Nu o să plec de la premiza, dăm afară tot ce înseamnă de la USR, dar vă asigur, cei care au fost numiți pe criterii politice, fără nicio competență, categoric vor trebui să plece”, a declarat Zamfir, din Parlament.
Viitorul ministru PSD susține că ar cunoaște situația posturilor și le-a transmis public angajaților din Ministerul Economiei să plece din funcții, până la venirea sa.
„Eu le dau un semnal de acum și le spun că ar fi bine să nu-i mai găsesc în acele funcții, pentru că pe cei care știu bine cum au ajuns acolo”, a concluzionat viitorul ministru PSD.
PSD a criticat anterior măsurile implementate de Guvernul Bolojan, în urma cărora mai mulți angajați ai statului și-au pierdut locurile de muncă, în ultimul an.
Daniel Zamfir a fost audiat luni de comisiile reunite ale Parlamentului, în cadrul procesului de învestire a Guvernului Niculescu. Cel propus de PSD a obținut un aviz favorabil din partea aleșilor, fiind votat de peste 48 de parlamentari.
Proiectul a beneficiat de un sprijin politic larg, dar a stârnit nemulțumirea industriei alcoolului, care avertizează asupra efectelor economice ale noilor măsuri, potrivit rapporteur.com.
Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a aprobat proiectul joi seară. Interdicția privind vânzările pe timpul nopții ar urma să se aplice la nivel național, cu excepții pentru baruri, restaurante și aeroporturi.
Legea trebuie să treacă și de Senat pentru a intra în vigoare.
Restricții similare există deja în mai multe dintre cele mai mari orașe ale țării, printre care Varșovia, Cracovia și Gdańsk.
Autoritățile locale susțin că limitarea vânzărilor nocturne a contribuit la reducerea incidentelor asociate consumului de alcool.
Guvernul speră ca noile reguli să ducă la o scădere suplimentară a consumului.
Există deja o tendință descendentă pentru principalele trei categorii de băuturi: bere, vin și băuturi spirtoase.
Proiectul prevede și dublarea taxelor pentru licențele de comercializare a alcoolului, precum și interzicerea publicității și promovării tuturor băuturilor alcoolice. Măsura ar elimina inclusiv posibilitatea de a face reclamă la bere, permisă în prezent în anumite condiții.
Încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi cuprinse între 7.000 și 233.000 de euro sau pedepse neprivative de libertate.
Restricțiile ar viza și variantele fără alcool ale băuturilor comercializate sub aceleași mărci ca produsele alcoolice.
Astfel, interdicția ar include berea 0,0% și băuturile spirtoase fără alcool, dacă acestea folosesc aceleași denumiri și sigle ca variantele lor alcoolice.
Susținătorii proiectului consideră că promovarea acestor produse poate funcționa ca o formă indirectă de publicitate pentru alcool, practică cunoscută drept publicitate prin substituție.
Inițiativa se bucură de un sprijin important în rândul populației. Un sondaj realizat la începutul lunii octombrie de Ogólnopolska Grupa Badawcza pentru Fundația GrowSPACE a arătat că 80,2% dintre respondenți susțin proiectul.
Votul din Seim a confirmat sprijinul politic larg: 400 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, în timp ce 29 s-au opus.
Industria alcoolului contestă însă mai ales restricțiile privind publicitatea.
Bartłomiej Morzycki, directorul general al Asociației Berarilor din Polonia, a avertizat înaintea votului că interzicerea reclamelor la bere ar putea afecta finanțarea sportului și a evenimentelor culturale.
Potrivit acestuia, berăriile ar putea pierde motivația economică de a sponsoriza festivaluri de muzică sau cluburi sportive.
Industria vinului din Polonia a obținut unele concesii în cadrul negocierilor legislative.
Partidul Popular Polonez (PSL) a susținut amendamente care exclud de la restricțiile publicitare anumite evenimente dedicate asocierii vinului cu mâncarea.
Excepțiile vizează manifestări educaționale, de turism viticol și turism culinar, precum târguri, festivaluri și sărbători ale recoltei strugurilor.
Acestea pot include prezentări, prelegeri și degustări de vin, cu plată sau gratuite.
Proiectul urmărește astfel să limiteze promovarea comercială a alcoolului, dar păstrează anumite forme de promovare în contexte educaționale, gastronomice și turistice.
Următorul pas este examinarea legii de către Senatul Poloniei.
„Ne-am apucat de lucru. Vom comunica transparent la fiecare pas în cadrul acestei proceduri”, a transmis Siegfried Mureșan într-un mesaj publicat înaintea conferinței de presă.
Alături de Siegfried Mureșan vor participa la conferința de presă și Ilie Bolojan – președinte PNL și premier interimar și Dominic Fritz, președintele USR.
Cei trei au ajuns deja la Parlament, conferința urmând să aibă loc în fața biroului președintelui Senatului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline.
Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie.
„Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD.
Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem”
„Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta.
Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens.
„O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu.
Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”.
„De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a anunțat că declină o eventuală nominalizare pentru funcția de ministru al Sănătății într-un posibil Guvern Tomac, precizând că dorește să contribuie la dezvoltarea sistemului sanitar din actuala sa poziție de reprezentant al medicilor. Cătălina Poiană a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații privind o […] Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, la o lună după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit surselor politice, pentru viitorul Cabinet sunt vehiculate mai multe nume cu experiență în administrație, diplomație, energie și educație. Președintele Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier și a explicat decizia […] 
Revista presei 