Login
Jurnaliștii de la CANCAN.RO au fost în noul loc din București dedicat fanilor Pokémon. Ei au stat de vorbă cu Robert Albăstrelu, unul dintre asociații TCG Arena. Acesta le-a povestit cum de la un magazin online au ajuns la un spațiu de 400 de metri pătrați.
„TCG este un acronim, vine de la Trading Card Game. Sunt cărțile cu care noi ne jucăm și ne facem decuri ca să participăm la turnee, dar au și o parte de colecționat, unde le pot fi mai speciale, să aibă un artwork mai mișto și alea fac parte din zona de colecționat. Este lumea care colecționează și doar atât, este lumea care doar joacă și doar atât.
Magazinul a început ca un magazin online și după ce s-a format o comunitate în jurul magazinului online, avem și cel mai mare grup de Facebook din România cu 5.000 de membri, după ce s-a format o comunitate în jurul magazinului a fost ideea de a crea un spațiu fizic unde comunitatea să se și întâlnească, nu numai în online.
Am început de la un magazin foarte mic, la un parter de bloc în Pantelimon, de 58 de metri pătrați, ne-am mutat în altă parte pe Bulevardul Libertății și acum este a treia locație pe care o avem aici, cu 400 de metri pătrați, 100 de locuri, putem să ținem turnee foarte mari, avem o zonă de lounge, zonă de food court, unde lumea poate să facă o pauză între turnee, să meargă, să se relaxeze, pentru că turneele pot să dureze foarte mult, până la șapte-opt ore, și atunci trebuie să le dăm puțin timp de respiro, să își iau un suc, o apă, de mâncare și așa mai departe”, a explicat Robert Albăstrelu pentru CANCAN.RO
Pasiunea Pokémon aduce în același loc copii și adulți. Copiii uită de telefoane, iar adulții ăși rettrăiesc momentele frumoase din tinerețe.
„Pot să zic că avem vizite din partea ambelor categorii de vârstă, vin părinți cu copii pentru că aici e o zonă de bonding, e un hobby care transcende generațiile de la părinți la copii și invers și spre deosebire de alte lucruri, și ne-au zis și părinții, depășesc sfera de digital, ei vin aici, interacționează, lasă telefoanele și vin și se joacă efectiv, discută cu ceilalți despre reguli, despre efectele cărților și interacționează foarte mult și părinții tot timpul au apreciat asta la magazinul nostru.
Sloganul nostru este mai mult decât un hobby, pentru că pentru noi nu este un job full-time, nu ne întreținem din asta. Hobby-ul a avut un impact atât de mare încât ne-a dus pe toți să creăm acest magazin. Venim din medii diferite, medii profesionale diferite, poate nu avem aceleași valori neapărat, dar acest hobby a avut un impact atât de mare încât ne-a unit și am creat acest magazin și spațiu unde lumea să vină să se distreze.” a mai spus Robert Albăstrelu.
Comunitatea de fani Pokémon se întâlnește la arenă, dar participă și la alte evenimente precum Comic Con, Bucharest Gaming Week și Playcon.
„Evenimentul cel mai mare la care participăm este Comicon. Suntem de trei ani organizatorul principal în zona de TCG. Chiar anul trecut am avut cel mai mare stand din cadrul Comicon-ului. Mai mergem la evenimente precum Bucharest Gaming Week, Playcon. Nu știu dacă mai sunt și alte evenimente, dar cam astea ar fi principale.
Comicon este principalul eveniment și care ne place cel mai mult, fiind și cel mai mare. Legat de magazin, voiam să mai zic că Pokémon, după 10 ani, a făcut o mutare regională în Europa de Est. Este prima mutare pe care o au făcut-o după foarte mult timp. Noi am fost primul magazin Play Pokémon oficial din zona asta de Estul Europa.” a precizat Robert Albăstrelu.
Norvegia se pregătește să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, după ce guvernul a anunțat luni că finalizează legislația care urmează să fie trimisă Parlamentului până la sfârșitul acestui an, informează Reuters.
Inițial, jocurile online și serviciile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții largi. Acum însă, guvernul a decis să evalueze platformele în funcție de riscurile pe care le pot reprezenta pentru copii.
„[Acest lucru] include totul, de la expunerea la conținut dăunător și funcții care creează dependență până la marketing ilegal și contacte nedorite din partea unor străini”, a declarat în comunicat Lene Vaagslid, ministrul pentru Copii și Familii, potrivit sursei citate.
Ministerul a definit apoi ceea ce a numit „platforme dăunătoare” ca fiind „rețelele sociale care, prin designul, funcționalitățile sau conținutul lor, prezintă un risc pentru dezvoltarea emoțională, cognitivă sau fizică a copiilor sau pentru siguranța acestora”.
„Guvernul consideră că platforme precum TikTok, Roblox și Snapchat vor intra sub incidența legii”, se menționează în comunicat, mai notează Reuters.
Pe de altă parte, ministerul a precizat că tinerii vor avea în continuare acces la serviciile de mesagerie și la jocurile considerate inofensive.
Informația vine în contextul în care mai multe țări europene încearcă să limiteze utilizarea rețelelor sociale de către copii.
În decembrie 2025, Australia a fost prima țară din lume care a impus interdicții privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii cu vârste sub 16 ani. Interdicțiile introduse de autoritățile din Australia vizează aplicații precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat și YouTube.
Slovacia și Ungaria cer Comisiei Europene mai multă flexibilitate în privința eliminării treptate a importurilor de gaze rusești și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
Cele două țări susțin că renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai grea și mai costisitoare din cauza poziției lor geografice și a dependenței de rutele de aprovizionare, conform Euronews.
Cerințele acestea au venit acum, după ce au fost luate în considerare prețurile ridicate la electricitate în Europa, existând îngrijorări privind renunțarea la energia rusească.
Slovacia a explicat că, în trecut, a fost un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa.
Acum, însă, riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, fiindcă livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, potrivit planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava.
La aceeași conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze.
Aceștia cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală.
El a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să ajute cetățenii fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili.
Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare.
Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE.
Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre.
O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
Decizia vine după o perioadă în care progresele rapide ale AI în matematică au stârnit atât interes, cât și controverse în comunitatea de specialitate. OpenAI spune că un nou model intern, a cărui instruire a început pe 28 august, a rezolvat peste 100 de probleme matematice deschise, din mai multe domenii. Compania afirmă că ritmul progresului a determinat discuții interne privind modul în care astfel de rezultate ar trebui prezentate și evaluate de comunitatea științifică.
Printre problemele menționate de OpenAI se află Navier–Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Premiului Millennium, considerate de specialiști cele mai dificile probleme din matematică. Problema privește ecuațiile care descriu mișcarea fluidelor și încearcă să stabilească dacă soluțiile pornite de la condiții inițiale regulate rămân regulate sau pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.
OpenAI a anunțat pe 8 septembrie că sistemul său a găsit o demonstrație pentru această problemă. Potrivit companiei, demonstrația a fost obținută în aproximativ 88 de ore de lucru ale unor agenți AI și apoi formalizată și verificată cu ajutorul sistemului de verificare matematică Lean. OpenAI a precizat că nu intenționează să revendice premiul de un milion de dolari asociat problemei.
Rezultatul a fost însă însoțit de controverse privind atribuirea și posibila influență a unor cercetări realizate înainte de anunțul OpenAI. Matematicianul Tristan Buckmaster de la New York University și Levent Alpöge, matematician la Anthropic, lucraseră în paralel la o problemă înrudită. Buckmaster a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cercetările sale să fi influențat rezultatul obținut de OpenAI.
OpenAI a respins această posibilitate și a spus, după o investigație internă, că sistemul nu a avut acces la datele private ale lui Buckmaster și că cercetările celor două proiecte diferă semnificativ. Compania a precizat că, în cazul lucrării lui Buckmaster și Alpöge, era vorba despre ecuațiile Euler cu forțare externă, în timp ce demonstrația prezentată de OpenAI tratează cazul Navier–Stokes fără forțare externă.
Pe fondul acestor evoluții, OpenAI spune că noul grup consultativ va avea rolul de a ajuta compania să evalueze importanța rezultatelor matematice produse de AI, să stabilească modalități adecvate de comunicare și să țină cont de standardele academice și profesionale ale domeniului.
Grupul este găzduit de Institutul pentru Studii Avansate, de la Princeton, SUA, și are inițial nouă membri, între care François Charles, Camillo De Lellis, Timothy Gowers, Martin Hairer, Nikhil Srivastava, Ulrike Tillmann, Ravi Vakil, Edward Witten și Melanie Matchett Wood.
OpenAI afirmă că grupul va funcționa independent. Membrii săi nu vor fi plătiți de companie și vor putea formula inclusiv recomandări nesolicitate, precum și să facă publice recomandările lor. Grupul va putea comenta impactul OpenAI asupra matematicii și va consilia compania în privința modului în care instrumentele sale pot sprijini cercetarea și educația.
Inițiativa vine în contextul unor îngrijorări mai largi privind efectul progresului AI asupra matematicii. Un grup de matematicieni a criticat folosirea problemelor deschise drept etalon pentru măsurarea progresului sistemelor AI și a cerut discuții mai ample despre atribuirea contribuțiilor, verificarea rezultatelor și impactul asupra comunității academice.
Roberto Mancini este noul selecționer al naționalei Italiei. Anunțul a fost făcut marți, într-o conferință de presă, președintele Federației italiene de fotbal (FIGC), Giovanni Malago, potrivit Reuters.
În aceste condiții, Mancini îl va înlocui pe Gennaro Gattuso, care a părăsit postul în aprilie, după înfrângerea în preliminariile Cupei Mondiale împotriva Bosniei și Herțegovinei.
Mancini, în vârstă de 61 de ani, a condus Italia la titlul de campioană europeană în 2021.
El a condus Italia în 58 de meciuri în timpul primului său mandat, iar la nivel de club a antrenat Inter Milano, Fiorentina și Manchester City, mai notează Reuters.
Numirea sa vine după mai multe discuții purtate de Federația italiană de fotbal în ultimele săptămâni, în contextul în care Carlo Ancelotti și Pep Guardiola au refuzat postul. Pe de altă parte, Andrea Pirlo a fost eliminat de pe lista candidaților privind postul de selecționer al Italiei, după ce candidatura sa a fost umbrită de controverse generate de un contract de imagine cu o companie rusă de pariuri.
Totodată, Claudio Ranieri va prelua funcția de director tehnic al FIGC, înlocuindu-l pe Maldini.
Potrivit Reuters, el va superviza operațiunile tehnice și dezvoltarea fotbalului de elită în cadrul structurilor echipei naționale a Italiei.
„Aveam nevoie de cineva cu care să pot împărtăși decizia privind antrenorul, deoarece fără această viziune comună, raționamentul meu ar fi avut o pondere redusă”, a declarat președintele FIGC, Giovanni lMalago.
Revista presei 