Login
„Toată lumea a fost de acord”, a spus Kelemen Hunor la Euronews România, amintind că aplicarea legii a fost amânată doi ani prin ordonanțe.
„Nu se mai poate amâna, fiindcă și în 2025 și în 2026 era o inflație și este o inflație mare, care mănâncă din puterea de cumpărare”, a declarat el.
Potrivit liderului UDMR, indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, după inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%.
UDMR nu a discutat însă subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii. „Nu știu la ce să ne așteptăm”, a recunoscut el.
La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”.
În schimb, Kelemen Hunor nu ar grăbi creșterea salariului minim. „Dacă mai pui o presiune înainte să vezi ce faci pe termen mediu, produci pagube”, a spus el. Liderul UDMR consideră că discuția poate avea loc abia după ce se vede cum arată anul viitor.
Despre legea salarizării, el spune că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar totul depinde de conținut.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
După trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Următoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
Întrebat dacă și-ar fi dorit mai mult sprijin din partea șefului statului în timpul mandatului, Bolojan a afirmat că orice ajutor din partea partenerilor este binevenit atunci când Guvernul are de gestionat o sarcină dificilă.
Întrebat despre posibila deteriorare a relației cu Nicușor Dan și despre eventualele tensiuni apărute după decizia de majorare a TVA, Ilie Bolojan a susținut că toți oamenii de decizie din România știau că această măsură era necesară.
„Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că relația sa cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe o colaborare instituțională și a subliniat că fiecare dintre cei implicați în conducerea țării are propria responsabilitate.
„În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a mai spus că, atunci când a acceptat funcția, era conștient de dificultățile pe care urma să le întâmpine și că responsabilitatea mandatului trebuia dusă la îndeplinire.
Referitor la sprijinul pe care l-ar fi putut primi din partea președintelui și a partenerilor politici, Bolojan a afirmat că ajutorul suplimentar este important în perioadele dificile.
„Oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri, din altă parte, este binevenit”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni, în contextul prezentării bilanțului celor aproape 16 luni de mandat în fruntea Guvernului.
„Întrebarea este, pentru că sunteți oameni care ați performat într-o societate mult mai competitivă decât a noastră, cum putem să folosim experiența dumneavoastră, cum putem să colaborăm pentru a face bine și aici și în România”, a spus Nicușor Dan, marți, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din New York.
El a spus că statul român își pune de mai multă vreme problema unei colaborări mai bune.
„Asta e, cred eu, o întrebare pe care statul român și-o pune de multă vreme. Cum să facă mai bine să colaboreze cu diverse structuri mai mult sau mai puțin private și poate că și în asta puteți să ne învățați câte ceva”, a declarat șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre evoluția României și a spus că problemele existente trebuie privite în paralel cu progresele înregistrate în ultimele decenii, în special după aderarea la Uniunea Europeană.
„În ciuda multor neajunsuri pe care românii din România le resimt pe bună dreptate – corupție, funcționare deficitară a unor instituții și toate cele pe care le cunoaștem – trebuie să înțelegem bine de unde am plecat și să vedem cu obiectivitate progresele mari pe care România le-a făcut în ultimii ani, în special după intrarea acum 20 de ani în Uniunea Europeană”, a spus el.
Președintele a susținut că România are un potențial uriaș.
„Să vedem potențialul uriaș pe care România îl are și prin oameni, prin calificarea oamenilor vreau să spun, și prin mediul privat foarte dinamic, și prin nivelul rezonabil al sistemului de învățământ, cel puțin în câteva domenii importante”, a afirmat Nicușor Dan.
El a spus că societatea românească a acumulat expertiză în numeroase domenii și că următorii ani ar trebui să fie dedicați consolidării și stabilizării acesteia.
„Aș zice că societatea românească a acumulat un anumit nivel de expertiză în multe domenii și îmi doresc să urmeze niște ani în care să consolideze aceste expertize, să stabilizeze aceste expertize, astfel încât să fie o societate, să-i spun, stăpână pe sine”, a declarat președintele.
Nicușor Dan le-a transmis românilor din New York că își dorește ca diaspora să fie implicată în acest proces.
„Cred că ăsta ar fi obiectivul nostru pentru următorii ani și în acest efort, dacă doriți, ne-am bucura să fiți aproape. Sper să găsim acele metode prin care să folosim potențialul pe care îl avem cu toții”, a spus șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din New York a avut loc în cadrul vizitei pe care Nicușor Dan o efectuează în Statele Unite ale Americii pentru participarea la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Cercetarea, publicată în revista Sports Medicine – Open, a analizat date de la 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, pe o perioadă extinsă între anii 1965 și 2023, relatează Euronews.
Cercetătorii au evaluat evoluția forței musculare, flexibilității, compoziției corporale și capacității cardiorespiratorii, factori considerați esențiali pentru sănătatea actuală și viitoare a copiilor.
Rezultatele studiului arată că forța membrelor superioare este în scădere încă din anii 1970, cu o perioadă de relativă stabilitate între 1980 și 2000, urmată de un nou declin.
În același timp, forța membrelor inferioare, evaluată prin teste de săritură, a crescut până în anii 1980, însă ulterior a înregistrat o diminuare constantă.
Cercetătorii au observat și o creștere continuă a grăsimii corporale, tendință care, potrivit autorilor, este adesea subestimată atunci când este analizat doar indicele de masă corporală.
Cea mai accentuată deteriorare a fost însă înregistrată în cazul flexibilității, unde declinul a fost continuu și s-a accelerat după anul 2000.
În ceea ce privește capacitatea cardio-respiratorie, abilitatea inimii, plămânilor și vaselor de sânge de a furniza oxigen mușchilor în timpul efortului fizic, datele recente arată o posibilă stabilizare între 2015 și 2023, însă nivelurile rămân cu mult sub cele înregistrate în deceniile anterioare.
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii și adolescenții ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi.
Cu toate acestea, peste 75% dintre adolescenții europeni nu respectă aceste recomandări minime.
La nivel global, inactivitatea fizică este responsabilă pentru 6% din cazurile de boli coronariene, 7% din cazurile de diabet de tip 2, 10% din cancerele de sân și de colon, provocând totodată peste 7% din totalul deceselor premature.
În încheierea studiului, cercetătorii au lansat un apel către instituțiile publice pentru intensificarea promovării activității fizice în rândul tinerilor.
Invitat marți la Podcasturile Cotidianul, primarul general al Capitalei și lider important din PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că nu ar fi o idee bună o fuziune a PNL cu USR în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.
„Nu ar fi o idee bună. În politică, faci fuziuni când nu eşti la putere şi imediat după alegeri, eventual (..) cum s-a salvat Partidul Democrat Liberal când s-a unit cu PNL. Dar de obicei, în politică, 2 plus 2 nu fac 4, fac 3, sau 3 şi jumătate. Şi nu cred că este o idee bună. Cele două partide sunt compatibile, ca alianţă electorală, dar nu cred că sunt compatibile pentru a fi aceiaşi oameni în aceeaşi organizaţie”, a explicat Ciucu la Podcasturile Cotidianul.
El a continuat spunând că PNL poate face „o alianţă electorală largă”, nu doar cu USR, referindu-se aici la partidele de dreapta mai mici.
„Se poate gândi un proiect politic foarte bun de modernizarea României pentru 2028. Sunt partide mai mici, dar partide valoroase. Mă refer la Partidul Forţa Dreptei. Cu Forţa Dreptei am putea avea o fuziune. Poate să fie Partidul REPER, chiar şi Partidul Mişcarea Populară poate să adere la astfel de alianţă. În special [partide] de centru-centru dreapta”, a conchis Ciucu.
Revista presei 