Login
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei a vizitat luni centrala pe cărbune de la Rovinari, care și-a repus în funcțiune grupul 4. Și fostul secretar general al Guvernului anunță victoria PSD și îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan.
Luni, începând cu ora 14:30, grupul 4 de la Rovinari a început să introducă în sistemul energetic național energie din cărbune, a anunțat Bogdan Ivan. Fostul ministru PSD spune că obiectivul PSD va fi menținerea acestor centrale în funcțiune până la înlocuirea cu alte capacități existente.
„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca 3 grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august!”, a transmis fostul ministru pe Facebook.
Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, a vorbit și el despre fostele centrale pe cărbune care încep să fie repuse în funcțiune. Acesta l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, despre care a spus că s-a opus redeschiderii centralelor pe cărbune la începutul crizei energetice.
„Ce simplu ar fi fost să accepte de la bun început că nu există un monopol al ideilor bune și că ele nu se află doar la Guvernul demis Bolojan. Debitul Dunării nu crește dacă te încrunți la el și doi centimetri rămân fix doi centimetri în ciuda propagandei lui Miruță care spune că ai lui sunt uriași”, a scris Radu Oprea într-o postare pe Facebook.
Subiectul redeschiderii centralelor pe cărbune a apărut încă de dinaintea crizei, atunci când România a decis închiderea acestora, conform normelor europene, iar producția de energie a țării a scăzut.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat duminică, într-un mesaj video adresat populației, că sistemul energetic ungar funcționează în prezent stabil, însă situația de la centrala nucleară de la Paks s-a deteriorat rapid din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Din acest motiv, începând de luni, centrala nu va mai produce deloc energie.
„La ora 01:30 dimineața (duminică – n.r.)a fost oprit generatorul cu turbină încă funcțional al blocului 4 al centralei nucleare de la Paks. Se preconizează că astăzi, pentru prima dată după 44 de ani, va avea loc oprirea completă a centralei”, a spus Magyar, subliniind că nivelul Dunării la Paks a ajuns la minus 133 cm, iar la minus 134 cm va trebui oprită și unitatea rămasă în funcțiune.
El a mai afirmat că situația este una fără precedent și că „aici se întâmplă ceea ce mulți dintre noi nici nu ne-am fi putut imagina”.
„Atât apa, cât și numărul necesar de specialiști și pompe sunt disponibile pentru asigurarea răcirii necesare chiar și pe durata opririi. Aproximativ 50 de specialiști în domeniul apei lucrează alături de angajații centralei electrice pentru a asigura, în conformitate cu protocolul strict de siguranță, cantitatea necesară de apă de răcire de peste o sută de metri pe minut până la creșterea nivelului apei Dunării și până la reluarea producției de energie electrică”, a explicat Magyar.
Premierul ungar a făcut apel la solidaritate națională și la reducerea consumului de energie în orele de vârf.
Potrivit acestuia, numeroase companii mari consumatoare de energie au acceptat deja voluntar să își reducă activitatea.
„Ieri am reușit deja să economisim sau să reprogramăm o cantitate de energie echivalentă cu producția pierdută a unui bloc de la centrala de la Paks”, a afirmat acesta.
„Concetățeni, ne așteaptă cele mai critice cinci zile. Mâine, centrala electrică de la Paks nu va mai produce deloc energie, iar urmează zilele cele mai caniculare, cu temperaturi de 40 de grade. Rețeaua noastră de energie electrică, serviciile publice și, bineînțeles, noi înșine vom fi supuși unei presiuni enorme. (…) Vă rog ca, începând de luni, să folosim energia electrică cu și mai multă chibzuință în intervalul orar deja cunoscut, între orele 17:00 și 22:00, și în special între orele 18:00 și 21:00 ”, a spus Magyar.
Premierul a anunțat că Grupul de lucru pentru protecție urmează să decidă în cursul zilei de astăzi dacă vor fi introduse restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi.
„Pe baza datelor actuale privind consumul, producția, importurile și nivelul apei, va decide dacă va fi necesar să se impună, începând de mâine, restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi. Decretul guvernamental necesar pentru reducerea consumului obligatoriu și impunerea acestuia a intrat în vigoare ieri și îl vom aplica dacă va fi necesar”, a explicat Magyar.
El a precizat că pe fondul secetei severe, în câteva sute de localități au fost introduse restricții de apă, inclusiv interdicții de udare, iar autoritățile folosesc cisterne ale armatei și distribuie apă potabilă acolo unde este necesar.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara, la Antena 3 CNN, că PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, urmând ca acțiunile în contencios administrativ să fie depuse la Curtea de Apel.
El a explicat faptul că acest demers Social-democratul a susținut că demersul este necesar pentru verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și vine ca răspuns la ceea ce el numește o gestiune defectuoasă a țării.
În interviul pentru Antena 3 CNN, Grindeanu a enumerat proiectele depuse deja la Senat pentru a debloca unele crize din domenii cheie.
Printre acestea se numără rezolvarea blocajului de la Cadastru, proiectul susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților, precum și inițiativa lui Alexandru Rogobete, prin care s-au deblocat posturile din sistemul de Sănătate.
„Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. (…) De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. (…) Vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN.
El a reiterat faptul că PSD nu va vota noua lege a salarizării și a subliniat că prioritatea PSD în această sesiune extraordinară rămâne protejarea veniturilor angajaților din sectorul public și corectarea deciziilor Guvernului pe care le consideră ilegale sau inoportune.
PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția.
„Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”.
În replică, PNL a respins acuzațiile formulate de PSD, susținând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene.
Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții.
Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene.
„Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că este optimist că România va avea un guvern cu puteri depline după data de 15 august și a susținut că PSD a venit constant cu soluții pentru deblocarea crizei politice.
„Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Și asta e bine pentru România. În toată această perioadă, eu cred că noi am venit de fiecare dată cu soluții. Și aproape toate variantele, într-o proporție de peste 90%, le-am acceptat”, a spus Grindeanu.
El a dat exemplul uneia dintre propuneri privind formarea unui așa-zis „guvern de armistițiu”, care să gestioneze perioada următoare și să permită adoptarea unui nou buget.
„Era vorba de acel guvern de armistițiu (propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor – n.r.), care să treacă România peste aceste luni, să avem și noul buget, după care să facem o evaluare, să vedem dacă se poate continua așa”, a declarat liderul PSD.
El a reiterat că PSD solicită mandatul de premier, argumentând că partidul este cea mai mare formațiune din Parlament. În plus, el a atras atenția asupra faptului că Parlamentul este împărțit între trei mari zone politice și că nu se poate face o majoritate parlamentară fără o combinație între cel puțin două dintre principalele forțe politice.
„PSD-ul n-a pus în aceste luni garduri. Eu n-am făcut congres la PSD să spun că nu mai fac niciodată alianță cu PNL-ul. În acest moment, în Parlament, sunt trei forțe mari politice. Pe de-o parte este PSD-ul cu câțiva din jur. Pe de altă parte este AUR cu polul acesta suveranist. Pe partea cealaltă este PNL, USR și câteodată UDMR. Parlamentul e împărțit în trei. Nu poți să faci o majoritate fără a combina cel puțin două din aceste forțe”, a conchis acesta.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Revista presei 