Login
Recomandările vizează măsuri pe termen scurt, mediu și lung, printre care suplimentarea aportului de apă, continuarea dragajului pe Dunărea Veche și actualizarea proiectului Bala II, în contextul debitelor extrem de scăzute înregistrate în acest an.
Raportul a fost aprobat de comitetul constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026. Măsurile propuse implică mai multe instituții cu atribuții în administrarea și gestionarea Dunării și urmăresc atât asigurarea apei necesare funcționării centralei nucleare, cât și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Pe termen scurt, autoritățile recomandă mobilizarea, atunci când va fi necesar, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Totodată, este prevăzută continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creșterea debitului pe acest braț și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Comitetul interministerial a prezentat și indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați potrivit legii.
Recomandarea este ca proiectul și procedura de licitație să țină cont de debitele extrem de scăzute înregistrate în 2026 și să urmărească mai multe obiective: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor centralei de la Cernavodă, inclusiv în perspectiva existenței a patru unități, menținerea navigabilității pe Dunărea Veche și facilitarea circulației peștilor.
Planul include și redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi, precum și identificarea unor soluții pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pe termen lung, comitetul recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare să țină cont de situația hidrologică din 2026.
De asemenea, autoritățile propun analizarea unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei, astfel încât funcționarea reactoarelor să poată fi susținută în condiții hidrologice dificile.
Raportul recomandă continuarea coordonării între instituțiile implicate, inclusiv în etapa de execuție a lucrărilor. Aceasta ar urma să se bazeze pe un set comun de date și pe modelări hidraulice, pentru ca cerințele instituțiilor să fie integrate în lucrările și contractele derulate pe Dunăre, în limitele atribuțiilor legale ale fiecăreia.
Slovacia și Ungaria cer Comisiei Europene mai multă flexibilitate în privința eliminării treptate a importurilor de gaze rusești și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
Cele două țări susțin că renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai grea și mai costisitoare din cauza poziției lor geografice și a dependenței de rutele de aprovizionare, conform Euronews.
Cerințele acestea au venit acum, după ce au fost luate în considerare prețurile ridicate la electricitate în Europa, existând îngrijorări privind renunțarea la energia rusească.
Slovacia a explicat că, în trecut, a fost un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa.
Acum, însă, riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, fiindcă livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, potrivit planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava.
La aceeași conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze.
Aceștia cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală.
El a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să ajute cetățenii fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili.
Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare.
Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE.
Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre.
O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
„Tocmai am încheiat o discuție extrem de fructuoasă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat motorină pieței americane și celei globale”, a transmis Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social, potrivit Associated Press.
Donald Trump a transmis că Moscova va începe imediat livrările de carburant către Statele Unite. Calendarul agreat prevede un prim transport de peste 300.000 de tone de motorină furnizat imediat, urmat de alte 500.000 de tone în luna noiembrie și de încă 1 milion de tone la scurt timp după aceea.
Ulterior, Rusia urmează să mai livreze o tranșă suplimentară de 3 milioane de tone de combustibil.
„Între controlul nostru total asupra Strâmtorii Ormuz și acest anunț important privind energia din Rusia, prețurile la motorină pentru americani și, de fapt, pentru întreaga lume, vor scădea rapid la niveluri record!”, a mai spus liderul de la Washington.
Anunțul lui Trump vine la o lună după ce liderul american a promulgat o lege amplă de sancțiuni menită să lovească puternic sectorul energetic al Moscovei.
Legislația, promulgată luna trecută, vizează măsuri punitive stricte împotriva oficialilor ruși, a băncilor și a așa-numitei „flote din umbră” de petroliere folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile internaționale.
Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești.
Pachetul legislativ a inclus și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului.
Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.
„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.
Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.
„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.
Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.
În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.
„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.
Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.
Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.
Autoritățile române au intervenit de urgență pe Dunăre pentru creșterea debitului de apă necesar funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că următoarele două săptămâni ar putea fi dificile pentru sistemul energetic național. Oficialul a explicat că măsurile au fost determinate de situația din țările vecine […] Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.
Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară. Creșterea producției a fost convenită de cele șapte state care participă la programul de reduceri voluntare: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.
Deși producția este majorată treptat, cantitățile suplimentare de petrol nu ajung încă integral pe piața mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze exporturile din regiunea Golfului Persic și limitează disponibilitatea unor volume de țiței.
În ultimele luni, OPEC+ a continuat să crească producția chiar și în timpul confruntărilor dintre Iran și Israel. Strategia alianței a fost să pregătească piața pentru o ofertă mai mare de petrol, evitând în același timp riscul unor dezechilibre dacă livrările din regiune ar fi fost afectate de conflict.
Creșterea de 188.000 de barili pe zi este considerată în mare parte simbolică, deoarece impactul asupra pieței este deocamdată limitat. Dacă fluxurile de petrol din Golful Persic vor reveni la normal, OPEC+ va putea majora producția într-un ritm mai accelerat.
O ofertă mai mare ar putea contribui la refacerea stocurilor mondiale de țiței, reduse în ultimele luni din cauza tensiunilor geopolitice. În același timp, o creștere a producției ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra inflației.
În 2023, mai multe state din OPEC+, conduse de Arabia Saudită și Rusia, au decis să reducă voluntar producția de petrol pentru a susține prețurile, pe măsură ce economia mondială încetinea, iar cererea era din ce în ce mai scăzută.
Din 2026, alianța a început să renunțe treptat la aceste reduceri, prin creșteri lunare succesive ale producției.
Analiștii avertizează însă că evoluția producției va depinde în continuare de situația din Orientul Mijlociu. O eventuală detensionare a conflictului ar putea permite creșterea exporturilor de petrol din regiune și ar putea duce la un excedent de ofertă pe piața mondială în a doua parte a anului.
În același timp, o ofertă mai mare de petrol ar putea duce la scăderea prețului țițeiului, cu efecte ulterioare asupra prețurilor carburanților și ale energiei.
Autoritățile kazahe au precizat că suspendarea temporară de la sfârșitul lunii iulie a vizat operațiunile de la terminalul maritim, însă livrările de țiței și alimentarea rezervoarelor de stocare au continuat fără întrerupere.
Oficialii Ministerului Energiei din Kazahstan au infirmat o posibilă oprire completă a activității Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice – CPC). Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Asel Serikpayeva, a declarat că „informațiile apărute în presa internațională, potrivit cărora activitatea consorțiului ar putea fi suspendată complet, nu sunt adevărate”.
Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei din Kazahstan, citați de AzerNews, începând cu 1 august, volumul zilnic al transporturilor de țiței a ajuns la aproximativ 100.000 de tone. Aceștia au adăugat că o creștere suplimentară a volumelor transportate depinde de disponibilitatea petrolierelor care sosesc la terminalul maritim pentru încărcare.
Reprezentanții instituției au subliniat că se află în contact permanent cu operatorul Caspian Pipeline Consortium și cu companiile care livrează țiței și au precizat că situația este sub control.
Caspian Pipeline Consortium reunește companii din Kazahstan, Rusia, Statele Unite, Italia, Regatul Unit și Elveția și operează conducta care transportă țiței din marile zăcăminte ale Kazahstanului către portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Peste jumătate din importurile de țiței ale României provin din Kazahstan și sunt transportate prin această conductă până la terminalul maritim, de unde sunt încărcate pe petroliere cu destinația România.
Această rută preia aproximativ 1% din producția mondială de petrol și aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului.
Conducta Caspică are o lungime de aproximativ 1.510 kilometri și leagă zăcământul Tengiz, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume, de terminalul maritim de la Marea Neagră, dotat cu trei puncte offshore pentru încărcarea petrolierelor.
Presa internațională relatase anterior despre posibilitatea suspendării complete a transporturilor de țiței prin conducta Caspică, după atacurile cu drone ale Ucrainei asupra unor petroliere aflate în apele din largul portului rusesc Novorossiisk.
În noaptea de 29 spre 30 iulie, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra unor petroliere și instalații din zona portului Novorossiisk. În urma incidentului, CPC a oprit temporar încărcarea petrolierelor la terminalul maritim, fiind cea de-a treia suspendare a încărcărilor în luna iulie, după alte două incidente similare produse în 19 și 20 iulie.
Potrivit Bloomberg, acționarii CPC au analizat posibilitatea unei suspendări prelungite a exploatării conductei până la obținerea unor garanții de securitate din partea Ucrainei sau a altor state, inclusiv Statele Unite, pentru prevenirea unor noi atacuri asupra petrolierelor.
Atacurile repetate au determinat numeroase nave să evite terminalul, iar la 21 iulie consorțiul a suspendat inclusiv primirea țițeiului din Kazahstan, deoarece rezervoarele terminalului s-au umplut după suspendarea încărcării petrolierelor.
În cursul săptămânii trecute, premierul Ilie Bolojan a discutat cu omologul său din Kazahstan, Olzhas Bektenov, despre securitatea aprovizionării României cu țiței. „Pentru țara noastră, funcționarea neîntreruptă a acestei rute de transport este importantă atât pentru activitatea rafinăriei Petromidia, cât și pentru stabilitatea aprovizionării cu produse petroliere”, a transmis premierul.
Cei doi lideri au condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice critice și au convenit să continue cooperarea pentru menținerea fluxurilor de țiței către România.
Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.
Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.
„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.
Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.
Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.
Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.
Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.
Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.
Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.
Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.
„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.
Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.
Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.
Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.
Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.
RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.
Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.
Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.
Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.
Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.
Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.
Un grup bipartizan de senatori americani a anunțat marți că a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege așteptat de mai mult timp, care îi va permite președintelui Donald Trump să impună noi restricții principalilor cumpărători de energie rusească și să extindă sancțiunile împotriva Iranului. Informația a fost publicată de Bloomberg.
Potrivit sursei citate, un vot procedural asupra proiectului de lege este programat să aibă loc marți seară, iar acesta ar fi primul pas înainte ca documentul să avanseze în procesul legislativ.
Președintele Donald Trump și-a exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă, promovată anterior și de senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei.
Conform textului proiectului de lege, publicat la începutul acestei săptămâni, măsurile prevăd extinderea sancțiunilor împotriva Iranului și noi restricții care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Documentul îi oferă președintelui american posibilitatea de a impune tarife celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia, dar și celor cinci țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile din domeniul energetic.
Bloomberg notează însă că adoptarea acestor măsuri ar putea crea noi probleme în relațiile comerciale dintre Statele Unite și două dintre cele mai importante economii ale lumii.
Deși Lindsey Graham și alți senatori care susțin Ucraina promovează de mai mult timp această inițiativă, noile sancțiuni ar putea afecta relațiile deja sensibile ale Washingtonului cu China și India, cei mai mari importatori de energie rusească.
Potrivit Ukrinform, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni marți seară, la Capitoliul SUA, cu un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv cu inițiatorii proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului.
Autoritățile din Crimeea anexată de Rusia vor introduce noi întreruperi ale alimentării cu energie electrică pe întreg teritoriul peninsulei, a anunțat joi guvernatorul instalat de Moscova, în încercarea de a evita suprasolicitarea rețelei după atacurile ucrainene, scrie AFP. Anunțul vine la o zi după ce loviturile lansate de Ucraina au provocat pene de curent în […] 
Revista presei 