Bucureștenii au avut un gol anulat pentru ofsaid înainte de pauză și au ratat egalarea în prelungiri, când Denis Drăguș a trimis mingea în bara transversală.
Partida dintre echipele antrenate de Cristiano Bergodi și Laurențiu Reghecampf a fost marcată de intervențiile arbitrajului video, de ocazii la ambele porți și de un final tensionat.
Oaspeții au început mai activ în ofensivă, iar Karlo Muhar a creat primele situații periculoase. În minutul 8, șutul său de la marginea careului a fost deviat în corner, iar două minute mai târziu mijlocașul a trimis peste poartă.
FCSB a primit o lovitură în minutul 32, când Juri Cisotti a fost nevoit să părăsească terenul din cauza unei accidentări. În locul său a intrat Alexandru Stoian.
Tânărul atacant a fost aproape să deschidă scorul spre finalul primei reprize. Stoian a trimis mingea în poartă în minutul 44, însă reușita a fost anulată pentru ofsaid după consultarea sistemului VAR.
Tot Stoian a mai avut o oportunitate în minutul 45+3, când a încercat să profite de o ieșire greșită a portarului Ștefan Lefter.
Cele două formații au intrat la vestiare la egalitate, scor 0-0.
La pauză, Laurențiu Reghecampf a efectuat o modificare în echipa FCSB, Joao Paulo intrând în locul lui Korenica.
Bucureștenii au avut o nouă ocazie în minutul 55, când șutul lui Boutoutaou a fost blocat de Iulian Cristea, mingea fiind trimisă în corner.
Universitatea Cluj a răspuns prin Macalou, care a șutat puternic peste transversală în minutul 64.
Două minute mai târziu, FCSB a fost din nou aproape de gol. Karlo Muhar a reluat din voleu din interiorul careului, însă portarul Lefter a intervenit și a păstrat scorul neschimbat.
Momentul decisiv s-a produs în intervalul minutelor 76–82, când Jovo Lukic a reușit să înscrie pentru gazde.
Atacantul Universității Cluj a avut inițial un șut respins spectaculos de Ștefan Târnovanu, dar a profitat de continuarea fazei și a trimis mingea în plasă. Defensiva FCSB nu a reușit să se reorganizeze la timp pentru a împiedica golul.
Reușita a fost analizată aproximativ șase minute în camera VAR, înainte ca arbitrul să o valideze.
După deschiderea scorului, Universitatea Cluj a mai avut o șansă importantă de a-și majora avantajul.
În minutul 85, Macalou a finalizat o acțiune ofensivă cu un șut respins de Târnovanu, iar Duarte a intervenit decisiv pentru a îndepărta pericolul.
FCSB a forțat egalarea în ultimele minute și a fost foarte aproape să obțină un punct.
În minutul 90+2, Denis Drăguș a reluat mingea spre poartă, dar aceasta a lovit bara transversală.
A fost cea mai importantă oportunitate a bucureștenilor din finalul partidei, care s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 1 – 0.
Înaintea confruntării, Universitatea Cluj ocupa locul al cincilea în Superliga, iar FCSB se afla pe poziția a șasea, cele două echipe fiind despărțite de un singur punct.
Victoria le permite clujenilor să își consolideze avantajul în fața unui adversar direct în lupta pentru pozițiile fruntașe ale clasamentului.
Succesul are și o semnificație aparte în istoricul recent al întâlnirilor directe. De la revenirea Universității Cluj în prima ligă, în 2022, cele două formații se mai întâlniseră de zece ori în campionat, FCSB câștigând patru partide, clujenii două, iar alte patru confruntări încheindu-se la egalitate.
Universitatea Cluj se impusese și în precedenta întâlnire directă, disputată pe 7 martie, când câștigase cu 3 – 1 pe terenul FCSB.
Pentru echipa lui Cristiano Bergodi, victoria de luni a venit după o partidă în care a rezistat presiunii din final. În schimb, formația pregătită de Laurențiu Reghecampf a rămas fără puncte, în ciuda ocaziilor create și a barei din prelungiri.
![]()
Ministrul Apărării a vorbit, luni, la TVR 1, despre amenințarea reprezentată de Rusia și despre capacitatea României de a face față unei eventuale agresiuni a Rusiei.
„M-am uitat pe declarația de la Ankara, de la ultimul summit NATO, care definește Rusia ca un potențial inamic pe termen lung. Nu cred că «inamic» era chiar cuvântul, dar acesta era sensul de la Ankara. Din această perspectivă, da, potențiala amenințare a Rusiei rămâne pe termen lung și atunci NATO trebuie să se pregătească, România trebuie să se pregătească”, a declarat Oprea.
Întrebat dacă România este pregătită să facă față singură timp de 72 de ore unei eventuale agresiuni a Rusiei, ministrul Apărării a răspuns afirmativ, dar a insistat că țara noastră beneficiază de protecția Alianței Nord-Atlantice.
„O să mai spun o dată. Nu suntem singuri, suntem în NATO. (…) NATO este prezentă în România”, a afirmat Oprea.
Ștefan Radu Oprea a amintit și de prezența militarilor aliați pe teritoriul României, inclusiv a celor americani și francezi.
„Avem aliații americani, sunt prezenți în România, trupe franceze sunt prezente în România. Dar nu suntem singuri, suntem în NATO. Și avem și aceste beneficii pe care a fi membri ai alianței NATO le aduc românilor”, a subliniat acesta.
![]()
Întrebat, la TVR 1, când vor deveni operaționale primele capabilități militare achiziționate prin SAFE, ministrul Apărării a spus că „sunt programe care încep cu termene de livrare din 2027 și urmează 2028-2029, până în 2030”.
Ștefan Radu Oprea a precizat că există și programe pentru care contractele nu au fost încă semnate și că intenționează să discute cu partenerii selectați pentru accelerarea acestora. Printre priorități se află echipamentele destinate securității la Marea Neagră.
„Sunt, însă, în mod deosebit, să încercăm să le accelerăm și voi face aceste discuții cu partenerii care au fost selectați. Vorbesc despre cele care sunt pentru siguranța la Marea Neagră. Ne interesează programul de radare, pentru că avem nevoie să vedem mai bine, să vedem din timp, să putem prevedea mai bine”, a afirmat ministrul.
Acesta a explicat că detectarea cât mai timpurie a amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor care ar putea pătrunde pe teritoriul României, oferă militarilor mai mult timp pentru a interveni.
„Cu cât perioada de timp este mai îndelungată în care ai văzut o potențială amenințare, o dronă care poate să treacă și pe teritoriul României, cu atât este mai bine pentru noi. Odată că putem să ridicăm avioane, elicoptere sau să încercăm prin alte metode să oprim acele drone dacă trec pe teritoriul României”, a explicat Oprea.
„Cu cât ești într-o zonă unde poți face angajarea, cu atât este mai bine. Pentru că nu poți să angajezi dacă ești pe teritoriul României, dacă este deasupra unui oraș, unui sat”, a adăugat acesta.
Întrebat când vor ajunge în România sistemele de radar destinate supravegherii zonei Mării Negre, ministrul a precizat că acordurile au fost deja încheiate și că lucrările sunt în desfășurare.
![]()
La aproximativ trei kilometri de localitate, pe un teren agricol cultivat cu porumb, polițiștii au identificat locul impactului și al exploziei. La fața locului a fost descoperit un crater cu un diametru de aproximativ doi metri și o adâncime de circa 50 de centimetri.
Suflul exploziei s-a extins pe o suprafață de aproximativ 45 de metri lungime și 20 de metri lățime.
În urma examinării, specialiștii au găsit fragmente ale eleroanelor, inclusiv elemente ale sistemului de servodirecție, precum și sistemul de propulsie, reprezentat de un motor turbo-reactiv. Au fost descoperite și numeroase fragmente ale corpului aparatului, confecționate din fibră de sticlă, dar și blocuri electronice fragmentate, despre care există suspiciunea că ar putea aparține sistemului de control.
Primele constatări indică similitudini cu aparate de zbor de tip dronă-rachetă, echipate cu propulsie turbo-reactivă. Poliția precizează însă că, în această etapă, tipul exact al aparatului nu poate fi stabilit cu certitudine.
„Identificarea cu certitudine a tipului aparatului nu este posibilă, la această etapă, din cauza lipsei informațiilor privind parametrii tehnico-tactici și a unor marcaje specifice de identificare”, au transmis autoritățile.
Urmează mai multe expertize și investigații pentru stabilirea tipului aparatului, a caracteristicilor tehnice și a circumstanțelor în care s-a produs incidentul.
Anterior, Ministerul Apărării de la Chișinău anunțase că sistemele de supraveghere au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spațiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian pe direcția Cuciurgan–Tiraspol. Obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în zona Talmaza, iar autoritățile au închis pentru 15 minute un sector al spațiului aerian.
![]()
Poliția Republicii Moldova a anunțat că cercetările la fața locului, după căderea și explozia unui aparat de zbor în extravilanul satului Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă, au fost finalizate.
Specialiștii au stabilit că explozia s-a produs la o înălțime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul a lovit un copac dintr-o fâșie forestieră.
Nu au fost înregistrate victime, însă fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafață extinsă și au provocat pagube la mai multe gospodării din localitate.
„Potrivit constatărilor preliminare, fragmentele depistate prezintă caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate, ceea ce indică faptul că aparatul ar putea fi de tip «dronă-rachetă». Menționăm că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova nu au mai fost înregistrate cazuri de identificare a unui aparat de zbor de un asemenea tip”, transmite poliția.
Cercetările continuă pentru stabilirea exactă a tipului și originii aparatului, precum și a tuturor circumstanțelor incidentului.
![]()