Victor Ponta acuză USR și mișcarea #rezist pentru explozia dobânzilor plătite de România: „Ei au distrus România în ultimii 12 ani”

Ponta susține că statul a ajuns să plătească anual aproximativ 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, față de 9 miliarde de lei în 2014.

Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, fostul premier compară costurile cu dobânzile din perioada în care conducea Guvernul cu cele din prezent și susține că România nu își poate rezolva problemele financiare doar prin creșterea taxelor și reducerea deficitului.

Ponta: De la 9 la 60 de miliarde de lei pe an pentru dobânzi

„În 2014, Guvernul plătea anual 9 miliarde de lei în dobânzi (în scădere față de anul precedent). Dar au venit «Puie Monta» + dosarele lui Kövesi = în 2026, Guvernul plătește anual 60 de miliarde de lei în dobânzi (și vor crește anul viitor)! În 10 ani dobânzile anuale au crescut cu 10 miliarde de EURO!”, a scris Victor Ponta.

Fostul premier face astfel o legătură politică între protestele și mișcările care i-au contestat guvernarea, activitatea fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi și evoluția ulterioară a finanțelor publice.

„Singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești”

Ponta susține că România ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea economică, avertizând că majorarea taxelor și a prețurilor la energie poate avea efecte contrare celor urmărite de Guvern.

„Dacă pornești de la această realitate dură, înțelegi că singura soluție de salvare este creșterea și dezvoltarea economiei românești! Dacă doar crești taxele și prețurile la energie și lași firmele neplătite, degeaba «reduci deficitul»: cresc dobânzile și, până la urmă, tot pe pierdere ești!”, afirmă fostul premier.

Mesajul său vizează astfel și politica de reducere a deficitului bugetar, Ponta argumentând că măsurile fiscale nu sunt suficiente în absența unei creșteri economice care să susțină finanțele statului.

Atac direct la #rezist

În partea finală a mesajului, fostul premier își intensifică atacul la adresa mișcării #rezist, pe care o consideră responsabilă politic pentru evoluțiile din România din ultimul deceniu.

„Cifrele adevărate nu pot fi acoperite de propaganda #rezist. Nici problemele adevărate ale României nu pot fi rezolvate de propaganda #rezist! Pentru că ei au distrus România în ultimii 12 ani. Și nu vor putea niciodată să facă bine!”, a scris Victor Ponta.

Fostul premier nu nominalizează în mod direct USR în mesajul postat, însă face referire la  termenul #rezist”, mișcare ce a fost susținută de respectivul partid în perioada protestelor anti-corupție.

Ponta a condus Guvernul României între 2012 și 2015, demisionând din funcția de premier în noiembrie 2015.

Antibioticele nu trebuie luate întotdeauna 7 zile. Ce arată un nou studiu despre tratamentele mai scurte

Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi.

Cercetarea, publicată în Open Forum Infectious Diseases, atrage atenția asupra diferenței dintre recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice, scrie Science Alert.

„Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost mult timp una dintre cele mai cunoscute recomandări privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, însă, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor.

Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite.

Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun.

Antibioticele și rezistența bacteriană

Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat.

În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată.

Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri.

În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției.

Antibioticele nu trebuie oprite fără recomandarea medicului

Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor.

Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia.

Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile.

În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar oferi o astfel de recomandare în anumite situații.

Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi.

Antibioticele trebuie administrate conform recomandării medicului

Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, un rezultat considerat încurajator de cercetători.

Specialiștii susțin că schimbarea recomandărilor privind durata tratamentului trebuie explicată pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice.

Mesajul principal nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să oprească tratamentul când simptomele dispar. Antibioticele trebuie luate exact conform recomandării medicului, iar durata optimă poate fi mai scurtă sau mai lungă în funcție de situație.

„Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.