Login
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Peste o sută de oameni protestează în această seară în fața Arestului Central din București, unde este încarcerat fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Protestatarii cer eliberarea acestuia și stau zi și noapte pe trotuarele și în părculețele din zonă.
Sute de susținători au scandat și au fluierat în fața Arestului Central până târziu în noapte. Aceștia au strigat lozinci în sprijinul lui Călin Georgescu, precum „Călin nevinovat!”.
Locuitorii din zonă se plâng că, de câteva zile, nu mai au liniște nici ziua, nici noaptea. Între timp, zona este atent monitorizată de jandarmi și polițiști.
Curtea de Apel București a admis, vineri, contestația depusă de DIICOT și a decis ca fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu să rămână în arest preventiv.
Inițial, completul de judecată a fost format din magistrații Cristian Dumitru, președinte, și Daniela Maria Manolache. Cei doi au avut însă opinii diferite în acest caz, astfel că a fost format un complet de divergență, la care a fost adăugată o a treia judecătoare, Andreea Ionescu.
Aceasta a înclinat balanța în favoarea menținerii lui Georgescu în arest preventiv.
„Admite contestația formulată de DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București – Secția I Penală. Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea intimatului – inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel București.
În timpul procesului, situația din fața Curții de Apel București a devenit tensionată, după ce aproximativ 500 de susținători ai lui Călin Georgescu au blocat traficul pe Splaiul Independenței.
Este a 11-a noapte în care aceștia se adună pentru a participa la mitingul de susținere dedicat fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu. În urmă cu mai mult de o săptămână, acesta a fost arestat preventiv într-un dosar ce vizează infracțiunea de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
La fel ca în celelalte seri, susținătorii lui Călin Georgescu se adună la Arestul Central, acolo unde scandează lozinci, flutură drapele și poartă pancarte inscripționate cu mesaje de susținere pentru Călin Georgescu, precum „Vocile incomode nu se reduc la tăcere prin cătușe” sau „Călin Georgescu este persecutat politic”.
În ceea ce privește stadiul anchetei DIICOT, perchezițiile informatice ale dispozitivelor confiscate din casa soților Georgescu au continuat în cea de-a patra zi consecutivă.
Cristela Georgescu s-a declarat nemulțumită anterior de modul în care aceste percheziții informatice se desfășoară, acuzând că a fost nevoită să privească fotografii cu proprii copii de pe ecranele DIICOT.
Cu toate acestea, scopul perchezițiilor este acela de a urmări „traseul” celor 1,1 milioane de euro, care ar fi fost încasați de la afaceristul din Buzău, Răzvan Leu, căruia Georgescu i-ar fi promis facilitarea unei finanțări de 6 milioane de euro, potrivit Motivării Instanței referitoare la Arestarea preventivă a lui Georgescu, obținută de Mediafax.
Revista presei 