Login
Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a produsului „Brânza frământată de Teaca” din România.
Este vorba de un preparat alimentar obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg.
Forma și greutatea bucăților sunt date de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată, mai arată CE.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. Se poate comercializa și feliat.
Caietul de sarcini al produsului de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime.
„Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”, se arată în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius, care atestă și organizarea târgului din Teaca încă din 1734.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție, potrivit documentului citat.
„Specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor și este
transmis din generație în generație. Obținerea cașului bașchiu, dospirea, mărunțirea, așezarea în
straturi și specificitatea umplerii vezicilor, conferă produsului calități deosebite, fapt consemnat în
Revista Industria Cărnii”, se mai spune în caietul de sarcini.
Potrivit Comisiei Europene, caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului.
Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte esențială a identității comunității respective, legând denumirea produsului de gustul, de textura și de calitatea așteptate de consumatori.
Comisia Europeană transmite că aceasta se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a discutat la telefon cu Magnus Brunner, comisarul UE responsabil cu afacerile interne și migrația, și cu Dubravka Šuica, responsabilă cu zona mediteraneană și demografia, despre criza migranților din Ceuta.
„Datorită eforturilor eficiente ale forțelor de ordine spaniole și marocane, nicio persoană nu a ajuns pe teritoriul Spaniei continentale sau în restul UE”, a declarat von der Leyen în mesajul său de pe X.
I held a conference call with Commissioners @magnusbrunner and @dubravkasuica for an update on the situation in Ceuta.
The good news is that the vast majority of those who arrived illegally have returned to Morocco, due to the effective work of Spanish and Moroccan law…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 1, 2026
„Acest lucru demonstrează de ce controlul frontierelor noastre europene este important. Dispunem de un sistem solid. Însă acesta trebuie consolidat și mai mult. Trebuie să rămânem vigilenți la fiecare punct de intrare critic și să menținem o coordonare strânsă între toate autoritățile”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Comentariul său vine după ce liderii din 22 de țări membre ale UE au solicitat sâmbătă organizarea unor discuții de urgență cu privire la această situație.
Von der Leyen a salutat apelul inițiat de liderii celor 22 de țări, afirmând că blocul are nevoie de „un proces de analiză a lecțiilor învățate pentru a îmbunătăți reziliența noastră europeană”.
„Combaterea migrației ilegale necesită solidaritate și un răspuns european unitar”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, ministerul spaniol de Interne a declarat sâmbătă că aproape toți cei 60.000 de migranți care au încălcat granița începând de miercuri au plecat, iar situația din Ceuta a revenit aproape la normal.
Fostul ministru al Justiției și deputatul PSD Radu Marinescu a anunțat că ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților s-a încheiat după două zile de dezbateri lungi, iar amendamentele depuse de Partidul Social Democrat (PSD) la proiectul de consolidare a legilor integrității au fost aprobate.
Într-o postare publicată pe Facebook, social-democratul a scris că modificările propuse de PSD completează proiectul inițiat de actuala coaliție de guvernare interimară, prin care sunt impuse regulile privind integritatea în funcțiile publice.
„S-a încheiat ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților, după două zile de dispute. Amendamentele PSD au fost admise! Prin ele se completează proiectul de consolidare a legilor integrității depus de actuala coaliție de guvernare interimară”, a transmis Radu Marinescu.
Deputatul PSD a precizat că amendamentele adoptate urmăresc mai multe schimbări importante în legislație.
„Asigurăm transparența declarațiilor de avere și de interese, se elimină pragurile valorice, se elimină posibilitatea de a nu se aplica interdicția de a ocupa o funcție publică în cazul conflictului de interese și se uniformizează regimul juridic al consecințelor asupra funcției sau demnității publice ale abaterii de integritate, pentru a nu mai exista standarde duble de tratament și excepții”, a explicat fostul ministru al Justiției.
De altfel, Radu Marinescu a criticat, în același mesaj, modul în care, în opinia sa, PNL și USR au modificat anterior proiectul de lege.
„Corectăm tot ceea ce, cu lumina stinsă și sfidând limitele de competență ale guvernului demis, au vrut PNL și USR să strice la proiectul integrității, în timp ce clamau dorința de reformă”, a afirmat deputatul social-democrat.
„Adevărata reformă se face acum în Parlament și PSD a arătat că realizează cu adevărat consolidarea legislației. Fapte, nu vorbe!”, a transmis Radu Marinescu.
Luni, Radu Marinescu a declarat că social-democrații nu vor susține legea integrității dacă aceasta nu va reveni la forma transmisă Comisiei Europene. El a acuzat PNL și USR că au eliminat din proiect prevederile privind publicarea declarațiilor de avere.
„PSD a desfăşurat o activitate asiduă în 2025, începutului 2026, până am plecat eu din minister, pentru a contura o serie de soluţii normative în materia integrităţii, care să asigure atât îndeplinirea jalonului, cât şi o formă de publicitate, absolut aşteptată de societate, în procesul aderării noastre la OCDE, pentru aceste declaraţii de avere şi de interese. Spre surpriza noastră absolut neplăcută, partidele din coaliţia care susţin actualul guvern au modificat această lege, au eliminat publicitatea declaraţiilor, au introdus ipoteze de exonerare de sancţiunea interdicţiei de a ocupa funcţia publică pentru conflictul de interese şi alte ipoteze care permiteau să nu se reţină conflict de interese pentru o serie de reprezentanţi publici”, a spus Marinescu atunci.
„Am remarcat că au apărut acum amendamente şi de la partidele care au amputat, să zic aşa, legea. Sigur, niciodată nu e prea târziu, dar lumina a aprins-o PSD asupra aceea ce făceau acolo.”, a mai declarat el.
Revista presei 