Login
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat la TVR1 că România ar trebui să își adapteze, în perioada următoare, gestionarea resurselor energetice și petroliere, la nivel național.
„România are posibilitatea astăzi și mâine, și poi mâine va avea această posibilitate chiar mai crescută. Din Marea Neagră se acoperă necesarul de gaze naturale, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să aducă din resurse diferite, combustibil, mai ales motorină. Și noi avem această problemă. Vom vedea ce se va întâmpla, dar eu așa înțeleg pe americani în acest moment. Fiindcă dacă nu ar fi fost sigur că Ormuzul rămâne închis, atunci nu ar fi avut nevoie de această cantitate de motorină din Rusia”, a declarat Kelemen Hunor, în interviul acordat TVR1.
Anunțul lui Kelemen vine după ce Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a anunțat că va importa petrol din Rusia. Până acum, zeci de nave petroliere au încercat să traverseze strâmtoarea Ormuz, însă au devenit victimele unor atacuri iraniene.
„America nu mai poate exporta cantitățile necesare din Golf. Ormuzul este închis, indiferent cine ce spune. Se vede exact cu cât s-a redus ieșirea mărfii din zona. Are nevoie de motorină. Are alegeri în noiembrie. Și el face o rezervare de motorină pentru transportatori și pentru agricultori americani. Fiindcă sunt convins că după alegeri va continua războiul în Orientul Mijlociu. Fiindcă el, adică Trump, adică Statele Unite, consideră că Ormuzul rămâne închis. Și atunci face o rezervare de motorină”, a mai explicat președintele UDMR.
Liderul UDMR susține chiar că țara noastră ar trebui, în acest context, să își întărească relația cu americanii, iar o bază militară permanentă a SUA în România rămâne vitală.
„Noi pentru apărarea României, fără americani, nu ne descurcăm. Și nu ne vom descurca, cum nu se descurcă nici polonezii, nici balticii”, a concluzionat Kelemen Hunor.
UPDATE 4: Anunțul MAI
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne desfășoară o misiune complexă pentru salvarea echipajului unei nave care s-a scufundat în Marea Neagră.
11membri ai echipajului au fost salvați și sunt transportați la spital. De asemenea, au fost identificate două persoane decedate.
Elicopterul din cadrul Inspectoratului General de Aviație a preluat, prin troliere, persoanele rănite în vederea acordării asistenței medicale de urgență.
Misiunea este în dinamică, navele Gărzii de Coastă și elicopterul Inspectoratului General de Aviație desfășurând activități specifice, a precizat MAI.
Ultimele informații arată că trei drone ar fi atacat nava turcească. Este vorba despre drone aeriene și maritime. Acest lucru ar putea indica faptul că nava cu cereale a fost atacată cu intenție și nu a fost vorba despre o eroare.
Mai mulți membri ai echipajului navei lovite de o dronă sunt dispăruți. Informații neoficiale indică 13 persoane dispărute. Totodată, se pare că sunt și răniți, inclusiv căpitanul navei. Aceasta se îndrepta către un port din Italia.
O navă turcească, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în Marea Neagră, lângă Platforma Pescăruș (Platforma 7).
Incidentul a fost raportat la aproximativ 20 de mile marine de țărm, în timp ce Garda de Coastă indică o poziție la circa 9 mile marine sud-est de Platforma Pescăruș.
Mai multe nave românești au plecat în direcția menționată. Ulterior, s-a anunțat că luni, 5 octombrie 2026, la ora 10:37, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru efectuarea unei misiuni de salvare la nava ROYAD MAMMADOV, aflată în zona platformelor. Misiunea este în desfășurare.
Navă lovită de o dronă a fost abandonată de echipaj și plutește în derivă în largul Mării Negre, au anunțat Ziua de Constanța și Radio Bulgaria.
Potrivit primelor informații, elicopterele Forțelor Navale au descoperit o navă de marfă în derivă în apele Mării Negre, la 40 km est de Capul Șabla. Poziția menționată este la 6 km est de orașul Șabla și la 26 km de Vama Veche.
Informațiile care nu sunt confirmate în mod oficial vorbesc despre o navă cu motor EMIL care a fost lovită de o dronă. În urma unui incendiu și a unei defecțiuni a sistemelor tehnice, nava a rămas fără posibilitatea de a fi manevrata și a fost abandonată de echipaj.
Nava a plutit în derivă în zona economică exclusivă a României, deplasându-se, sub influența curenților marini, în direcția sud, către zona economică exclusivă a Bulgariei.
Forțele Navale ale Bulgariei au transmis un aviz către navele care navighează în regiune cu privire la prezența unei nave periculoase, fără comandă și fără echipaj, în zona menționată.
Supravegherea navei continuă, iar instituțiile sunt pregătite să ia măsurile necesare, se precizează în comunicatul autorităților militare bulgare.
Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.
Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară. Creșterea producției a fost convenită de cele șapte state care participă la programul de reduceri voluntare: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.
Deși producția este majorată treptat, cantitățile suplimentare de petrol nu ajung încă integral pe piața mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze exporturile din regiunea Golfului Persic și limitează disponibilitatea unor volume de țiței.
În ultimele luni, OPEC+ a continuat să crească producția chiar și în timpul confruntărilor dintre Iran și Israel. Strategia alianței a fost să pregătească piața pentru o ofertă mai mare de petrol, evitând în același timp riscul unor dezechilibre dacă livrările din regiune ar fi fost afectate de conflict.
Creșterea de 188.000 de barili pe zi este considerată în mare parte simbolică, deoarece impactul asupra pieței este deocamdată limitat. Dacă fluxurile de petrol din Golful Persic vor reveni la normal, OPEC+ va putea majora producția într-un ritm mai accelerat.
O ofertă mai mare ar putea contribui la refacerea stocurilor mondiale de țiței, reduse în ultimele luni din cauza tensiunilor geopolitice. În același timp, o creștere a producției ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra inflației.
În 2023, mai multe state din OPEC+, conduse de Arabia Saudită și Rusia, au decis să reducă voluntar producția de petrol pentru a susține prețurile, pe măsură ce economia mondială încetinea, iar cererea era din ce în ce mai scăzută.
Din 2026, alianța a început să renunțe treptat la aceste reduceri, prin creșteri lunare succesive ale producției.
Analiștii avertizează însă că evoluția producției va depinde în continuare de situația din Orientul Mijlociu. O eventuală detensionare a conflictului ar putea permite creșterea exporturilor de petrol din regiune și ar putea duce la un excedent de ofertă pe piața mondială în a doua parte a anului.
În același timp, o ofertă mai mare de petrol ar putea duce la scăderea prețului țițeiului, cu efecte ulterioare asupra prețurilor carburanților și ale energiei.
Revista presei 