Login
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
Departamentul de Stat al SUA a notificat oficial Congresul în legătură cu acordul. Legislativul american trebuie acum să aprobe vânzarea, transmite CNN.
Arabia Saudită a solicitat 48 de avioane F-35 cu decolare și aterizare convenționale, precum și 49 de motoare Pratt & Whitney F135-PW-100. Pachetul include și echipamentele și serviciile asociate.
Dacă vânzarea și livrarea vor fi finalizate, Arabia Saudită ar deveni a doua țară din Orientul Mijlociu care operează F-35, după Israel.
Situația este importantă deoarece Statele Unite au obligația legală de a menține avantajul militar calitativ al Israelului în regiune. Washingtonul trebuie să se asigure că Israelul păstrează accesul la arme americane mai avansate decât cele furnizate altor state arabe.
Departamentul de Stat susține însă că vânzarea propusă nu va modifica echilibrul militar din regiune. Potrivit administrației americane, avioanele ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințările actuale și viitoare și de a-și consolida apărarea aeriană.
#BreakingNews: U.S. State Department has officially Approved the Sales of F-35 Fighter Jets to Saudi Arabia under $24.3 Billion. 🦅🇸🇦
This includes 48 F-35 Fighter Jets and 49 Pratt & Whitney F135-PW-100 Engines. pic.twitter.com/g7NWzBaiwf
— Armed Forces Update (@ArmedUpdat1947) September 17, 2026
Anunțul Washingtonului vine la câteva zile după atacuri asupra unor instalații petroliere și baze militare din Arabia Saudită. Atacurile au fost atribuite rebelilor Houthi susținuți de Iran în Yemen.
Conflictul dintre Arabia Saudită și Houthi s-a intensificat din nou în ultimele luni. Dronele și rachetele lansate asupra infrastructurii saudite au perturbat operațiunile petroliere și au alimentat temerile privind securitatea rutelor de transport.
În același timp, situația din regiune este complicată de tensiunile din strâmtoarea Hormuz și zona Bab al-Mandeb, două puncte strategice pentru transportul maritim și comerțul mondial. Arabia Saudită urmărește de mai mult timp achiziția F-35. Riyadh a făcut o solicitare directă pentru aceste aeronave către Donald Trump încă de la începutul anului 2025.
În același an, Statele Unite au aprobat pentru Arabia Saudită un pachet de armament estimat la aproape 142 de miliarde de dolari. Casa Albă l-a descris drept cel mai mare acord de cooperare în domeniul apărării din istoria relației dintre cele două țări.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, dezvoltat de Lockheed Martin pentru armata americană. Aeronava utilizează tehnologie stealth, concepută pentru a reduce posibilitatea detectării de către radare. Pentru moment, acordul cu Arabia Saudită rămâne doar o propunere de vânzare. Următorul pas este analiza și aprobarea de către Congresul SUA.
Traficul aerian de pe aeroportul Charleroi rămâne perturbat, potrivit agenției Belga. Vineri dimineață au fost anulate deja nouă zboruri de plecare și nouă de sosire. Alte 24 de curse urmează să fie anulate în cursul după-amiezii și al serii.
Joi fuseseră deja eliminate aproximativ 40 de zboruri, conform dhnet.be.
Cauza este greva controlorilor de trafic aerian de la Skeyes, compania responsabilă de controlul aerian în Belgia.
Sindicatele cer alinierea primelor de noapte la nivelul celor plătite controlorilor de la Liège.
Conducerea Skeyes se opune, susținând că majorarea cerută înseamnă o creștere de 160%.
Greva se desfășoară oficial între orele 22:00 și 08:00. Din motive organizatorice, companiile aeriene anulează însă și zboruri programate în timpul zilei. Sindicatele au anunțat că protestul va continua timp de 24 de nopți, până pe 10 octombrie.
Charleroi este printre aeroporturile cu cele mai multe curse spre România. Mii de români din Belgia folosesc frecvent aceste zboruri.
Situația vine după un an dificil pentru pasagerii care tranzitează Belgia. Aeroportul Charleroi s-a mai confruntat, în ultimii ani, cu mai multe greve ale personalului sau ale controlorilor de trafic aerian. Unele s-au soldat cu anulări în masă.
Pasagerii cu zboruri spre sau dinspre Charleroi sunt sfătuiți să verifice statusul curselor pe site-urile companiilor aeriene. Este recomandat să facă asta înainte de a se deplasa spre aeroport. Numărul anulărilor poate crește, în funcție de evoluția protestului sindicatelor.
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.
Ucraina susține că militarii nord-coreeni ar putea fi desfășurați în regiunile de graniță ale Rusiei pentru a înlocui trupele rusești staționate acolo. Măsura ar permite Moscovei să transfere mii de militari către sectoarele active ale frontului ucrainean.
Bohdan Nahaylo, redactor-șef al Kyiv Post, a declarat pentru TVP World că Rusia are nevoie urgentă de efective suplimentare și că Moscova ar fi dispusă să accepte sprijinul Coreei de Nord în acest scop.
Potrivit jurnalistului, faptul că Rusia ia în calcul retragerea unor militari din alte regiuni de frontieră reprezintă un indiciu al unei lipse dramatice de personal pe frontul din Ucraina.
„Au nevoie de forță de muncă”, a explicat Nahaylo, referindu-se la posibilitatea ca militarii nord-coreeni să preia unele dintre misiunile îndeplinite în prezent de trupele ruse.
Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al Armatei Voluntarilor Ucraineni, a estimat luni, într-o intervenție televizată, că Rusia ar putea transfera între 15.000 și 20.000 de militari apți de luptă din regiunile de frontieră către sectoarele mai active ale frontului, dacă aceștia ar fi înlocuiți de soldați nord-coreeni.
Lipsa de personal ar fi influențat inclusiv modul în care armata rusă încearcă să avanseze pe frontul din Ucraina.
Potrivit lui Nahaylo, forțele ruse ar fi renunțat în anumite zone la atacurile de amploare și încearcă să înainteze folosind grupuri foarte mici, formate din trei sau patru militari.
Strategia ar urmări să facă mai dificilă detectarea trupelor ruse de către militarii ucraineni.
„În locul atacurilor în masă, încearcă acum să străpungă liniile ucrainene cu grupuri de trei sau patru luptători, pentru a le face mai greu de observat”, a declarat jurnalistul.
În opinia sa, schimbarea tacticii indică dificultățile întâmpinate de Rusia în încercarea de a obține progrese semnificative pe linia frontului.
Ucraina a susținut în această săptămână că până la 50.000 de militari nord-coreeni ar putea fi desfășurați în Rusia, inclusiv pentru a contribui la înlocuirea trupelor ruse din anumite regiuni de frontieră.
O eventuală desfășurare a militarilor nord-coreeni ar permite Moscovei să redistribuie o parte dintre propriile efective către zonele în care luptele sunt mai intense.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară, iar Phenianul a oferit anterior sprijin Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
În același timp, Nahaylo avertizează că Rusia s-ar baza tot mai mult pe rachete balistice și ar pregăti atacuri cu rază lungă de acțiune pentru perioada de iarnă.
Moscova ar urmări astfel să pună presiune suplimentară asupra Ucrainei prin atacuri asupra infrastructurii și a altor obiective de la distanță.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-și dezvolte propriile capacități de lovire la distanță, inclusiv rachete balistice, pentru a putea răspunde atacurilor rusești.
„Ucrainenii au fost subestimați acum un an, acum doi ani. Orice este posibil”, a declarat Nahaylo.
La aproximativ trei kilometri de localitate, pe un teren agricol cultivat cu porumb, polițiștii au identificat locul impactului și al exploziei. La fața locului a fost descoperit un crater cu un diametru de aproximativ doi metri și o adâncime de circa 50 de centimetri.
Suflul exploziei s-a extins pe o suprafață de aproximativ 45 de metri lungime și 20 de metri lățime.
În urma examinării, specialiștii au găsit fragmente ale eleroanelor, inclusiv elemente ale sistemului de servodirecție, precum și sistemul de propulsie, reprezentat de un motor turbo-reactiv. Au fost descoperite și numeroase fragmente ale corpului aparatului, confecționate din fibră de sticlă, dar și blocuri electronice fragmentate, despre care există suspiciunea că ar putea aparține sistemului de control.
Primele constatări indică similitudini cu aparate de zbor de tip dronă-rachetă, echipate cu propulsie turbo-reactivă. Poliția precizează însă că, în această etapă, tipul exact al aparatului nu poate fi stabilit cu certitudine.
„Identificarea cu certitudine a tipului aparatului nu este posibilă, la această etapă, din cauza lipsei informațiilor privind parametrii tehnico-tactici și a unor marcaje specifice de identificare”, au transmis autoritățile.
Urmează mai multe expertize și investigații pentru stabilirea tipului aparatului, a caracteristicilor tehnice și a circumstanțelor în care s-a produs incidentul.
Anterior, Ministerul Apărării de la Chișinău anunțase că sistemele de supraveghere au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spațiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian pe direcția Cuciurgan–Tiraspol. Obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în zona Talmaza, iar autoritățile au închis pentru 15 minute un sector al spațiului aerian.
Donald Trump este din ce în ce mai criticat de americani. Potrivit Clash Report, indicele de popularitate al lui Trump a atins nivelul de 33% în ultimul sondaj Economist/YouGov. Este un nivel minim privitor la ambele mandate ale lui Trump la Casa Albă.
Statistica arată că 62% dintre respondenți nu îl aprobă pe Trump, iar 50% își exprimă o dezaprobare puternică.
Doar 22% dintre cei intervievați consideră că economia este bună, iar 65% spun că țara se află pe o cale greșită.
Războiul din Iran și prețurile la benzină, care se situează în jurul a 4 dolari pe galon, reprezintă principalele nemulțumiri ale americanilor
Sondajul apare cu trei luni înainte de alegerile intermediare din SUA. Partidul Democrat conduce în sondajele naționale pentru alegerile la Congres.
Demonstrațiile la nivel național au fost inițiate de mișcarea civică Comitetul pentru Apărarea Democrației și s-au desfășurat în 22 de orașe, printre care și mari metropole precum Varșovia, Cracovia și Gdańsk, relatează TVP World.
Organizatorii au transmis că manifestațiile au avut ca scop exprimarea solidarității față de ucraineni și alte minorități care se confruntă cu violență și discriminare.
Participanții la proteste au primit autocolante cu mesajul „Nu fi indiferent”. Aceștia au fost încurajați să le lipească pe ușile magazinelor, la sediile firmelor sau pe mașini, pentru a transmite ucrainenilor că pot găsi sprijin și că se pot simți în siguranță în acele locuri.
Protestele au avut loc și după ce mai multe acte de violență împotriva ucrainenilor s-au petrecut. La Gdynia, un bărbat în vârstă de 76 de ani a lovit o femeie ucraineană cu bastonul în cap, după care a fugit. Acesta a fost reținut ulterior, notează Kyiv Post.
De asemenea, la Wroclaw, trei persoane au bătut o femeie ucraineană în vârstă de 20 de ani și partenerul acesteia, în vârstă de 21 de ani.
Polonia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei după declanșarea invaziei ruse la scară largă în 2022. Varșovia a oferit ajutor militar și umanitar și a găzduit aproape un milion de persoane care au fugit din calea războiului.
Cu toate acestea, în ultimii ani, relația Varșovia – Kiev s-a răcit din cauza interpretărilor diferite asupra privind activitatea Armatei Insurecționale Ucrainene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Organizația ucraineană este responsabilă de Masacrul din Volinia, în urma căruia 100.000 de polonezi au fost uciși.
În plus, numărul infracțiunilor motivate de ură împotriva ucrainenilor este în creștere. Poliția poloneză a primit 180 de sesizări, cu peste 30% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent, notează The Kyiv Independent.
Forțele israeliene au anunțat că au transformat satul Taybeh într-o zonă militară închisă ca urmare a unor „atacuri violente” comise de israelieni în regiune, potrivit Reuters.
„Soldații IDF sunt trimiși în zonă și acționează pentru a dispersa adunările și a reține suspecți, cu scopul de a proteja cetățenii din zonă și de a menține ordinea”, au declarat autoritățile militare.
Decizia armatei israeliene vine pe fondul acuzațiilor privind intensificarea atacurilor coloniștilor asupra palestinienilor din Cisiordania.
O parte din localitatea Taybeh se află sub controlul Autorității Palestiniene, însă controlul asupra securității trebuie coordonat cu autoritățile israeliene.
Problema a fost recunoscută și de IDF. „Problema coloniilor, în special a celor violente, este una dintre cele mai dificile cu care ne confruntăm în prezent”, declara un oficial militar în urma unei ciocniri între coloniști și palestinieni.
În contextul violențelor, mai multe state Occidentale au anunțat sancțiuni împotriva unor grupări de coloniști israelieni, ca urmare a violențelor îndreptate împotriva palestinienilor.
„Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”, declarau la începutul lunii iunie, miniștrii de Externe din Australia, Regatul Unit, Canada, Franța, Norvegia și Noua Zeelanda.
În plus, în luna iunie, coloniști israelieni ar fi împiedicat pompierii palestinieni să stingă un incendiu de amploare izbucnit în apropierea satului Taybeh.
„Un tipar continuu de intimidare și violență nejustificată”, au reacționat autoritățile palestiniene la momentul respectiv.
De asemenea, o anchetă realizată de Organizația Națiunilor Unite a concluzionat că autoritățile israeliene au fost implicate direct în atacurile coloniștilor, despre care se afirmă că au provocat moartea, rănirea și strămutarea unor palestinieni în Cisiordania.
Poliția Republicii Moldova a anunțat că cercetările la fața locului, după căderea și explozia unui aparat de zbor în extravilanul satului Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă, au fost finalizate.
Specialiștii au stabilit că explozia s-a produs la o înălțime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul a lovit un copac dintr-o fâșie forestieră.
Nu au fost înregistrate victime, însă fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafață extinsă și au provocat pagube la mai multe gospodării din localitate.
„Potrivit constatărilor preliminare, fragmentele depistate prezintă caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate, ceea ce indică faptul că aparatul ar putea fi de tip «dronă-rachetă». Menționăm că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova nu au mai fost înregistrate cazuri de identificare a unui aparat de zbor de un asemenea tip”, transmite poliția.
Cercetările continuă pentru stabilirea exactă a tipului și originii aparatului, precum și a tuturor circumstanțelor incidentului.
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP.
Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune.
Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian.
Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului.
În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene.
Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz.
În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit.
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite.
Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit.
În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah.
Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Radio Vocea Americii va relua emisiunile în limba ucraineană, iar o parte dintre angajații Serviciului ucrainean se vor întoarce la muncă, după ce conducerea instituției a decis reactivarea programului, relatează Kyiv Independent.
Anunțul vine în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei și își intensifică războiul informațional.
Anunțul a fost făcut de Ruslan Petrychka, șeful Serviciului ucrainean al postului, care a precizat că echipa a început deja pregătirile pentru reluarea emisiunilor în cursul săptămânii viitoare.
„Este o decizie foarte importantă, mai ales acum, când Rusia bombardează zilnic Kievul și alte orașe ucrainene, ucide civili și continuă campaniile de propagandă și dezinformare împotriva Ucrainei”, a transmis Petrychka.
Acesta a adăugat că relansarea Serviciului ucrainean confirmă importanța strategică a emisiunilor în limba ucraineană pentru misiunea Vocea Americii și și-a exprimat speranța că și alți jurnaliști vor fi rechemați la lucru în perioada următoare.
Deși rămâne șeful Serviciului ucrainean, Petrychka se află în continuare în concediu administrativ și a precizat că nu poate oferi detalii despre decizia conducerii sau despre amploarea reluării activității.
Vocea Americii funcționează sub autoritatea U.S. Agency for Global Media (USAGM), instituție care a fost vizată în 2025 de măsurile administrației președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii mai multor agenții federale.
În urma acelor decizii, activitatea VOA a fost restrânsă semnificativ, iar numeroși angajați au fost trimiși în concediu administrativ.
Fondată în 1942 pentru a combate propaganda din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Voice of America este una dintre cele mai cunoscute instituții media finanțate de guvernul american.
Înaintea reducerilor de personal, transmitea în 49 de limbi și ajungea la o audiență estimată la peste 360 de milioane de oameni din întreaga lume.
Statul New Mexico a intentat un proces împotriva Departamentului de Justiție al SUA și a procurorului general interimar Todd Blanche, acuzând autoritățile federale că împiedică investigarea infracțiunilor sexuale comise de Jeffrey Epstein la ferma sa din apropierea orașului Santa Fe, potrivit AP.
Procesul a fost depus miercuri la un tribunal federal din Washington, D.C., de procurorul general al statului New Mexico, Raúl Torrez. Acesta susține că Departamentul de Justiție a refuzat în mod repetat să pună la dispoziția anchetatorilor statali documente și informații esențiale privind activitățile lui Jeffrey Epstein și ale presupușilor săi complici.
Potrivit plângerii, autoritățile federale au blocat ancheta desfășurată în New Mexico prin măsuri care „afectează în mod activ victimele și subminează interesul public”.
Torrez solicită instanței să oblige Departamentul de Justiție să transmită materialele solicitate, argumentând că New Mexico este una dintre puținele jurisdicții care mai pot investiga și, eventual, trage la răspundere persoane asociate cu Epstein.
Într-o conferință de presă, Raúl Torrez a declarat că biroul său a formulat zece solicitări oficiale pentru acces la documente și probe, însă acestea au fost fie ignorate, fie respinse.
„Ni s-a spus în repetate rânduri că vor coopera, însă experiența echipei noastre a fost exact opusul”, a afirmat procurorul.
Acesta l-a acuzat direct pe procurorul general interimar Todd Blanche că ar putea rezolva situația imediat.
„Todd Blanche ne-ar putea acorda chiar astăzi accesul de care avem nevoie, printr-o simplă semnătură. În schimb, au ales să blocheze, să obstrucționeze și, sincer, să ascundă informațiile”, a spus Torrez.
În replică, Departamentul de Justiție a transmis că nu poate divulga anumite documente deoarece instanțele federale au interzis publicarea informațiilor care ar putea duce la identificarea victimelor.
Reprezentanții instituției au precizat că protejarea vieții private a supraviețuitorilor rămâne o prioritate, dar au adăugat că sunt dispuși să sprijine ancheta din New Mexico „în limitele legii și ale hotărârilor judecătorești”.
Procesul a fost depus în aceeași zi în care Camera Reprezentanților din New Mexico a publicat un raport preliminar privind activitatea unei comisii dedicate victimelor lui Epstein.
Raportul critică autoritățile statale și federale, susținând că procurorii din New York s-au concentrat aproape exclusiv pe infracțiunile comise de Epstein în New York, Florida și Insulele Virgine Americane, lăsând în plan secund presupusele abuzuri din New Mexico.
Totuși, documentul citează inclusiv probe și mărturii strânse de procurorii federali din New York pentru a descrie presupusele fapte petrecute la ferma lui Epstein din stat.
În cadrul audierilor comisiei, Rachel Benavidez a declarat că Jeffrey Epstein a abuzat-o sexual la ferma sa din New Mexico, unde fusese angajată ca maseuză la sfârșitul anilor 1990.
Femeia a afirmat că relațiile influente ale lui Epstein în stat i-au permis acestuia să evite răspunderea, chiar și după condamnarea sa pentru infracțiuni sexuale în alte jurisdicții.
Comisia analizează și rolul persoanelor care l-ar fi ajutat pe Epstein să își desfășoare activitatea în New Mexico și să evite investigațiile.
Jeffrey Epstein a cumpărat proprietatea din apropierea localității Stanley, la aproximativ 50 de kilometri de Santa Fe, în 1993. Domeniul includea o vilă, o pistă privată de aterizare și un heliport.
După moartea lui Epstein, proprietatea a fost vândută în 2023 familiei politicianului republican Don Huffines, care a anunțat că a redenumit domeniul San Rafael Ranch și intenționează să îl transforme într-un centru de retrageri creștine.
Jeffrey Epstein s-a sinucis într-o închisoare federală din New York în august 2019, în timp ce era judecat pentru trafic sexual de minore. Fosta sa parteneră, Ghislaine Maxwell, execută în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, după condamnarea pentru recrutarea și exploatarea sexuală a unor tinere în beneficiul lui Epstein.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, care a reafirmat sprijinul ferm al Regatului Unit pentru Ucraina.
Vizita are loc la o zi după unul dintre cele mai grave atacuri rusești asupra capitalei ucrainene din ultimele luni.
Președintele Volodimir Zelenski l-a primit pe 5 august, la Kiev, pe noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, aflat în prima sa vizită oficială în Ucraina de la preluarea mandatului.
Întâlnirea a avut loc la doar o zi după un atac masiv lansat de Rusia cu rachete balistice și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare.
Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 17 persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite.
În cadrul discuțiilor, Zelenski l-a informat pe oficialul britanic despre consecințele atacului și a avertizat că Rusia intenționează să își crească semnificativ producția de rachete balistice până la începutul iernii.
Cei doi au analizat modalitățile prin care Regatul Unit poate contribui la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, atât prin cooperare bilaterală, cât și în cadrul inițiativelor internaționale. Discuțiile au vizat continuarea livrărilor de echipamente militare esențiale și protejarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor cu rachete.
Un alt subiect abordat a fost extinderea cooperării în domeniul producției de armament.
Zelenski și Streeting au discutat despre posibilitatea producerii în comun a unor sisteme de armament, precum și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva companiilor ruse implicate în fabricarea rachetelor balistice.
„Regatul Unit și Ucraina au ambele capacități puternice, dovedite în război. Tot ceea ce slăbește mașina de război a Rusiei și dependența acesteia de teroarea balistică este important”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram.
Președintele ucrainean a mulțumit regelui Charles al III-lea, premierului britanic Andy Burnham și poporului britanic pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse.
La rândul său, Wes Streeting a declarat, într-un interviu acordat ITV News, că el și noul prim-ministru britanic au dorit ca această vizită să transmită un mesaj clar privind angajamentul Londrei față de Ucraina.
„Am considerat că este important să demonstrăm încă de la început sprijinul neclintit și fără echivoc pe care acest guvern îl oferă Ucrainei”, a afirmat oficialul britanic.
Streeting a adăugat că Marea Britanie își menține sprijinul deoarece Ucraina „luptă pentru libertatea și democrația pe care și noi le prețuim”.
Vizita are loc la scurt timp după instalarea noului guvern de la Londra, condus de premierul Andy Burnham, care a preluat funcția pe 20 iulie și a transmis că Regatul Unit va continua să fie unul dintre cei mai importanți aliați ai Ucrainei în războiul cu Rusia.
Escaladarea violențelor în sudul Libanului riscă să complice eforturile diplomatice din regiune, în timp ce Statele Unite și Iranul transmit semnale că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând, transmite AP.
În paralel, rebelii houthi susțin că au atacat petroliere saudite, iar Washingtonul a ridicat sancțiunile impuse unor companii cu legături cu Iranul.
Situația din Orientul Mijlociu rămâne tensionată, după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând ceea ce a numit o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către gruparea Hezbollah, susținută de Iran.
Ulterior, armata israeliană a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului.
Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine.
Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în cadrul negocierilor privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah.
Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua.
În paralel, apar semnale că unul dintre cele mai importante puncte de blocaj ale comerțului mondial ar putea fi redeschis.
Președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, iar Iranul susține că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin strâmtoarea prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și ar reduce presiunea asupra piețelor energetice.
Negocierile rămân însă dificile.
Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar consolida influența Teheranului asupra acestei rute strategice.
În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul aflat în Marea Roșie și altul în Golful Aden.
Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat incidentul. În schimb, centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat că o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță.
Atacurile vin după ce houthii au anunțat, în luna iulie, o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută esențială pentru comerțul internațional.
Într-o evoluție separată, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor impuse asupra a trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv companiei aeriene Fly Baghdad Airlines.
Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că măsura a fost adoptată în urma unei proceduri de apel și nu reprezintă o schimbare a politicii Washingtonului față de Iran.
În timp ce negocierile diplomatice continuă, evoluțiile din Liban, Golful Persic și Marea Roșie arată că situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de volatilă, iar orice nou incident riscă să afecteze atât securitatea regională, cât și piețele globale de energie.
Principalii indici bursieri de pe Wall Street au încheiat ședința de miercuri cu evoluții mixte, după două zile de creșteri puternice care au dus indicele S&P 500 la un nou maxim istoric, potrivit AP.
Investitorii au continuat să fie susținuți de sezonul solid al raportărilor financiare, însă scăderile înregistrate de mai multe companii din sectorul tehnologic au limitat avansul pieței.
Indicele S&P 500 a închis în scădere cu 0,2%, la 7.723,55 de puncte, după ce în prima parte a ședinței s-a tranzacționat pe plus.
În schimb, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5%, până la un nou nivel record de 54.349,12 puncte.
Nasdaq, dominat de companiile din tehnologie, a pierdut 0,8%, afectat de declinul unor giganți ai industriei.
Acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au scăzut cu 4%, iar cele ale Microsoft au coborât cu 1,1%.
Piața rămâne susținută de rezultatele financiare peste așteptări ale companiilor.
Aproximativ trei sferturi dintre firmele incluse în S&P 500 și-au publicat deja bilanțurile trimestriale, iar analiștii estimează o creștere agregată a profiturilor de aproximativ 50% după încheierea sezonului de raportări.
Printre performerii zilei s-a numărat Walt Disney, ale cărei acțiuni au crescut cu 3,6%, după ce compania a depășit estimările analiștilor.
Rezultatele au fost susținute de încasările de peste un miliard de dolari generate de filmul Toy Story 5 și de veniturile solide ale parcurilor tematice.
Și Booking Holdings, compania care deține platforma Booking.com, a avansat cu 6,6%, pe fondul cererii ridicate pentru călătorii, care a impulsionat veniturile și profitul.
În schimb, SpaceX, compania lui Elon Musk, a pierdut 13,6% după publicarea primului său raport financiar trimestrial de la listarea la bursă.
Investitorii au reacționat la creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Totuși, anunțul companiei că va utiliza exclusiv cipuri produse de Nvidia pentru infrastructura sa de inteligență artificială a dus la creșterea acțiunilor producătorului de semiconductori cu 3,4%.
În același timp, rivalul Advanced Micro Devices (AMD) a scăzut cu 7%, după ce Elon Musk declarase anterior că atât SpaceX, cât și Tesla vor folosi cipuri produse de ambele companii.
Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a coborât ușor, de la 4,63% la 4,61%.
Investitorii urmăresc în continuare evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă să alimenteze incertitudinea pe piețe, chiar dacă președintele Donald Trump a afirmat că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând.
Prețul petrolului Brent, referința internațională, a rămas aproape neschimbat, încheind ziua la 79,45 dolari pe baril.
În ultimele luni, cotațiile au oscilat puternic, ajungând la un moment dat peste 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din regiune.
Investitorii rămân atenți și la inflație și la politica monetară a Rezervei Federale.
Piețele estimează că banca centrală americană ar putea majora dobânda de referință cel puțin o dată până la finalul anului 2026.
Un nou indicator important pentru direcția economiei va fi publicat vineri, odată cu raportul privind piața muncii din SUA aferent lunii iulie.
O dronă care transporta un dispozitiv exploziv a fost descoperită pe aeroportul Leipzig/Halle din estul Germaniei, potrivit AP.
Incidentul a determinat închiderea temporară a pistelor și devierea mai multor zboruri.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un posibil „scenariu de atac hibrid”.
Incidentul a avut loc marți seară, după ce un obiect zburător a fost observat în apropierea aeroportului, unul dintre cele mai importante hub-uri de transport cargo din Europa.
Ambele piste au fost închise, iar autoritățile au trimis la fața locului un robot specializat în neutralizarea explozibililor.
Ulterior, poliția și procurorii au anunțat că un angajat al aeroportului a găsit o dronă în apropierea pistei sudice, la care era atașat un dispozitiv exploziv de origine necunoscută.
Specialiștii au reușit să dezamorseze încărcătura prin îndepărtarea detonatorului.
„Am mai avut incidente cu drone și amenințări de acest tip, inclusiv în contextul atacurilor hibride. Însă o dronă înarmată cu explozibili pe un aeroport reprezintă un scenariu complet nou”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, care și-a întrerupt concediul pentru a merge la Leipzig.
Dobrindt nu a oferit detalii despre tipul explozibilului sau despre posibilii responsabili, precizând că ancheta este în desfășurare.
Autoritățile iau în calcul existența unei a doua drone.
Potrivit anchetatorilor, un alt obiect zburător ar fi intrat în coliziune cu un avion cargo care renunțase la aterizare din cauza închiderii pistei.
Aeronava a fost redirecționată către aeroportul din Hanovra, unde inspectorii au constatat avarii minore.
Pista nordică a aeroportului a fost redeschisă după aproximativ două ore, iar autoritățile au precizat că pasagerii și angajații aeroportului nu au fost în pericol.
Traficul aerian de miercuri s-a desfășurat fără perturbări majore.
Fotografiile de la fața locului au surprins echipele de intervenție și robotul pirotehnic în apropierea unui avion ucrainean Antonov.
Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre cele mai importante centre logistice din Germania și găzduiește frecvent aeronave cargo ucrainene.
Incidentul are loc la mai puțin de doi ani după un alt caz grav petrecut în același aeroport.
În 2024, un dispozitiv incendiar a luat foc într-un centru logistic și a provocat incendiul unui container de marfă.
Oficiali occidentali au afirmat atunci că există suspiciuni privind implicarea serviciilor de informații ruse.
În ultimii ani, statele occidentale au acuzat Rusia și persoane care acționează în numele acesteia de organizarea unor acte de sabotaj și a altor incidente pe teritoriul Europei, pe fondul războiului declanșat împotriva Ucrainei.
Un influencer din Mexic, urmărit de peste 650.000 de persoane pe rețeaua Kick, a fost împușcat mortal în timpul unei transmisiuni live, transmite AP.
Autoritățile investighează cazul și iau în calcul o posibilă legătură cu violențele dintre cartelurile de droguri din statul Sinaloa.
César Gastélum a fost ucis marți seară într-o parcare din orașul Culiacán, capitala statului mexican Sinaloa.
⚠️ La motocicleta que disparó al influencer CÉSAR GASTÉLUM ya había pasado enfrente de ellos
„Esos chalos me dan miedo”
Las autoridades federales confirmaron que colaboran con la Fiscalía de Sinaloa para esclarecer el homicidio de César Gastélum en Culiacán, Sinaloa. pic.twitter.com/nS2Lcgzubr
— La Tía Sandra (@TuTiaSandra) August 5, 2026
Imaginile surprinse în timpul transmisiunii live îl arată stând de vorbă și râzând alături de alți doi bărbați, înainte ca doi atacatori să ajungă la fața locului pe o motocicletă.
Unul dintre ei a scos o armă și a tras asupra influencerului, după care ambii au fugit.
Autoritățile mexicane au deschis o anchetă și au transmis că există indicii potrivit cărora unele dintre videoclipurile publicate de Gastélum făceau referire la o facțiune a unei grupări criminale. Deocamdată, anchetatorii nu au atribuit atacul unui cartel anume.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a condamnat crima și a cerut identificarea rapidă a autorilor.
„Trebuie să aflăm de ce s-a produs această crimă deplorabilă”, a declarat șefa statului în conferința sa de presă de miercuri.
Gastélum era cunoscut pentru videoclipurile sale umoristice și pentru conținutul realizat pe fundalul muzicii regionale mexicane.
În unele dintre postările sale se descria drept „bélico”, un termen folosit în anumite subculturi din Mexic pentru a sugera o apropiere de cultura cartelurilor.
Moartea sa este al doilea caz de acest fel în puțin peste un an.
În mai 2025, influencerița de beauty Valeria Márquez, în vârstă de 23 de ani, a fost împușcată mortal în timp ce transmitea live pe TikTok dintr-un salon de înfrumusețare din statul Jalisco.
Potrivit autorităților și experților în securitate, organizațiile criminale din Mexic vizează tot mai des creatorii de conținut, în special în state precum Sinaloa și Jalisco, unde cartelurile încearcă să controleze informațiile și mesajele care circulă în spațiul public.
Analistul mexican David Saucedo susține că influencerii pot deveni ținte din mai multe motive: presupuse legături cu anumite grupări criminale, relații personale cu membri ai cartelurilor, implicarea în spălarea banilor sau rolul de canale prin care sunt transmise mesaje ale organizațiilor infracționale.
Statul Sinaloa este afectat de mai mulți ani de confruntări violente între facțiuni rivale ale Cartelului Sinaloa, iar guvernul mexican se află sub presiuni pentru a intensifica lupta împotriva crimei organizate.
Premierul britanic Andy Burnham s-a declarat în favoarea adoptării unei constituții scrise pentru Regatul Unit, una dintre puținele țări care nu are un document unic de acest fel, informează AFP și Euractiv.
La doar două săptămâni după preluarea mandatului, fostul primar al regiunii Greater Manchester a făcut din descentralizarea puterii către autoritățile regionale una dintre principalele priorități ale noului său guvern.
„În cele din urmă, cred că asta deschide calea unui nou acord constituțional”, a declarat premierul în acest weekend, referitor la planurile sale legate de transferul unor atribuții către administrațiile locale.
Premierul britanic a făcut apel la „un nou ansamblu de principii clare privind modul în care această țară ar trebui condusă”, spunând că Regatul Unit are nevoie de o constituție scrisă, idee pe care a promovat-o și înainte de a ajunge la conducerea guvernului de la Downing Street.
Andy Burnham consideră că lipsa unui astfel de document afectează funcționarea statului și limitează puterea autorităților locale.
„Este anormal ca oamenii să fie reduși la a apăra lucruri care sunt pur și simplu fundamentale (…) și absența constituției privează teritoriile de mijloace de acțiune”, a estimat premierul britanic.
În prezent, Regatul Unit funcționează pe baza unui sistem alcătuit din legi, hotărâri judecătorești întemeiate pe dreptul comun și tratate, fără o constituție unică, așa cum există în majoritatea statelor.
Ideea elaborării unei constituții scrise este relativ nouă în politica britanică. Fostul premier laburist Gordon Brown, care a condus guvernul între 2007 și 2010 și în al cărui cabinet Andy Burnham a fost ministru, s-a numărat printre primii lideri care au susținut această reformă.
În urmă cu mai mulți ani, o comisie parlamentară a analizat timp de cinci ani diferitele variante de codificare a constituției, însă în 2015 s-a ajuns la concluzia că nu există un consens clar în această privință.
În aceste condiții, orice inițiativă lansată de Andy Burnham pentru adoptarea unei constituții scrise ar necesita, cel mai probabil, un proces de lungă durată, care ar include consultări publice și o anchetă la nivel național.
Vineri, premierul britanic a anunțat și o altă măsură din programul său de descentralizare, prin care dorește ca primarii regionali din Anglia să poată păstra o parte din impozitele colectate în propriile regiuni, în cadrul planului de transfer al unor atribuții de la Londra către administrațiile locale.
Revista presei 