Login
Seismul a fost raportat duminică de Centrul German de Cercetare pentru Geostiințe (GFZ), care a estimat magnitudinea acestuia la 6,16.
Potrivit instituției, cutremurul s-a produs la o adâncime de 125 de kilometri. Această adâncime este un factor important în evaluarea modului în care undele seismice sunt resimțite la suprafață.
Deocamdată, informațiile furnizate nu precizează dacă seismul a provocat pagube materiale sau victime.
Seismul de duminică a fost înregistrat după un cutremur mai puternic produs sâmbătă, 24 octombrie, în apropierea insulelor Vanuatu. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul de sâmbătă a avut magnitudinea preliminară de 6,9 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 10 kilometri, la circa 197 de kilometri vest-nord-vest de localitatea Port Olry.
Seismul a determinat emiterea unei avertizări de tsunami pentru zona înconjurătoare, care a fost ulterior anulată. După cutremurul principal au fost înregistrate mai multe replici, inclusiv un seism cu magnitudinea preliminară de 6,3, potrivit USGS.
În primele informații publicate despre cutremurul de sâmbătă nu au fost raportate pagube materiale semnificative. Nu există, deocamdată, informații confirmate privind eventualele efecte ale seismului de duminică.
Insulele Vanuatu sunt situate în sudul Oceanului Pacific, într-o zonă cu activitate seismică intensă, asociată interacțiunii plăcilor tectonice din regiune.
Burnham a declarat că subiectul trebuie analizat pe baza datelor și a dovezilor, fără ca menținerea în afara sistemului de liberă circulație să reprezinte o condiție obligatorie în eventualele negocieri.
Într-un interviu acordat publicației The Sunday Times, Andy Burnham a afirmat că natura imigrației în Marea Britanie s-a schimbat după Brexit. Potrivit acestuia, mai mulți cetățeni străini se stabilesc permanent în țară, în loc să se întoarcă în statele de origine.
„Cred că trebuie să existe o dezbatere foarte riguroasă, bazată pe fapte și pe dovezi”, a declarat Burnham, potrivit publicației britanice.
Declarațiile sale lasă deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție în privința regulilor care guvernează circulația persoanelor între Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Burnham a sugerat că menținerea în afara sistemului european de liberă circulație nu ar trebui să fie o condiție de la care autoritățile britanice să nu accepte nicio abatere în cadrul negocierilor.
Libera circulație a persoanelor a permis cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene să se deplaseze și să locuiască în alte țări membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara a renunțat la acest regim pentru cetățenii europeni, introducând un sistem de imigrație bazat pe reguli naționale, inclusiv criterii privind eligibilitatea pentru muncă.
O eventuală revenire la libera circulație ar putea modifica regulile aplicabile cetățenilor europeni care doresc să locuiască sau să muncească în Regatul Unit. Totuși, declarațiile citate de The Sunday Times nu reprezintă un anunț oficial privind adoptarea unei asemenea măsuri.
Subiectul rămâne unul sensibil în dezbaterea politică britanică, în condițiile în care controlul imigrației a fost una dintre temele importante ale campaniei pentru Brexit.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Avertismentul vine la câteva ore după ce administrația aeroportului a anunțat reluarea zborurilor prin două terminale, în urma suspendării operațiunilor la începutul lunii octombrie.
Yahya Saree, purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, a declarat duminică faptul că aeroportul King Khalid rămâne o „țintă militară” și că operațiunile împotriva acestuia vor continua, scrie Reuters.
Oficialul le-a transmis companiilor aeriene, angajaților aeroportului și călătorilor să evite utilizarea acestuia.
Sâmbătă seara, administrația aeroportului a anunțat că, începând de duminică, Terminalul 1 va fi destinat zborurilor interne, iar Terminalul 2 va deservi zborurile internaționale operate de transportatorii naționali.
Operațiunile aeroportului au fost oprite pe 10 octombrie, în urma unui atac revendicat de rebelii Houthi, în care 13 persoane au fost ucise și peste 300 au fost rănite. Potrivit Reuters, acesta a fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu.
Suspendarea zborurilor a fost prelungită două zile mai târziu.
Rebelii Houthi au lansat în repetate rânduri rachete balistice și drone asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, folosind aceste atacuri pentru a pune presiune asupra regatului, aliat al Statelor Unite, în contextul conflictului regional.
Arabia Saudită și-a intensificat recent implicarea militară în Yemen, lansând atacuri asupra rebelilor Houthi și sprijinind o contraofensivă a guvernului yemenit.
Aceste evoluții au loc după ce rebelii au preluat, luna trecută, teritorii strategice de-a lungul coastei Mării Roșii.
Noul aeroport internațional Western Sydney este situat în Badgerys Creek, la aproximativ 60 de kilometri vest de centrul orașului Sydney. Acesta va permite companiilor aeriene să opereze zboruri la orice oră, oferind acces la o zonă cu o populație în creștere și diversă din punct de vedere etnic, scrie Reuters.
Aeroportul existent din Sydney, situat mai aproape de centrul de afaceri al orașului, permite decolări și aterizări doar între orele 6:00 și 23:00. Restricțiile limitează opțiunile de programare a zborurilor în comparație cu alte mari orașe australiene, precum Melbourne.
„Pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, Australia deschide un aeroport major nou. Este un moment important, pregătit de-a lungul mai multor decenii”, a declarat premierul australian Anthony Albanese, într-un comunicat.
„Sunt foarte mândru să îl inaugurez oficial”, a adăugat acesta.
Compania aeriană low-cost Jetstar, divizia de buget a Qantas, urma să opereze duminică primul zbor de plecare al noului aeroport, cu destinația Gold Coast, potrivit unui comunicat al administrației aeroportuare.
Aeroportul are o capacitate de peste 80 de milioane de mișcări de pasageri anual, conform informațiilor prezentate de operator. Această unitate de măsură se referă la totalul pasagerilor care sosesc și pleacă, nu la 80 de milioane de persoane distincte.
Deschiderea pentru pasageri vine după ce zborurile cargo au început să opereze pe aeroport în luna iulie.
Aeroportul a fost construit pe un teren de 1.780 de hectare, achiziționat de guvernul federal australian în anii 1980.
Construcția a fost finalizată în iulie 2025, după șapte ani de lucrări și aproximativ 15 ani de planificare.
Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Un grup numeros de bărbați înarmați a atacat satul vineri după-amiază, a anunțat poliția într-un comunicat publicat sâmbătă. Atacatorii au deschis focul și au jefuit magazinele, de unde au furat produse alimentare.
Inițial, poliția a confirmat moartea a 10 persoane. Ulterior, alte cadavre au fost descoperite, iar bilanțul victimelor a ajuns la cel puțin 40, potrivit Amnesty International.
Atacul din Binnari are loc în contextul intensificării violențelor în nordul Nigeriei, unde bande criminale puternic înarmate, cunoscute local sub numele de „bandiți”, atacă frecvent comunitățile rurale.
Aceste grupări organizează raiduri asupra satelor, răpesc locuitori pentru a cere răscumpărări și fură animale. Violențele reprezintă o problemă de securitate persistentă pentru autoritățile nigeriene, în special în regiunile din nordul țării.
Nu au fost furnizate informații suplimentare despre identitatea atacatorilor sau despre eventuale arestări în legătură cu atacul asupra satului Binnari.
Castelul Allington se află în apropiere de Maidstone, în comitatul Kent, și datează din 1279. Potrivit The Sun, impresionanta construcție este o proprietate protejată de sistemul britanic de clasificare a monumentelor istorice. Castelul a atras atenția publicului atât prin arhitectura sa medievală, cât și prin aparițiile în producții de televiziune.
Fortăreața a fost folosită în sezoanele opt și nouă ale serialului pentru copii „Horrible Histories”, difuzat de postul britanic CBBC. Proprietatea a apărut și în serialul „The Avengers”, devenit celebru în anii 1960.
Castelul are o suprafață de peste 24.000 de metri pătrați, iar domeniul include șapte căsuțe și un hambar transformat. În interior se găsesc o mare sală, două curți interioare, o curte destinată turnirurilor cavalerești și o încăpere secretă în care preoții se puteau ascunde în perioadele de persecuție religioasă.
Proprietatea dispune și de o piscină interioară, un teren de tenis și o seră în stil victorian. Întreținerea domeniului necesită o echipă formată din trei grădinari, un responsabil cu mentenanța și doi coordonatori de evenimente.
În secolul al XV-lea, familia Wyatt a transformat fortăreața într-o reședință de lux. Mai târziu, castelul a fost restaurat de Sir Robert Worcester, care a locuit aici de la sfârșitul anilor 1990 până la moartea sa, în 2025.
Potrivit agenției imobiliare Knight Frank, proprietatea îmbină arhitectura medievală cu facilitățile moderne, iar instalațiile electrice și sistemele de încălzire din castel și din căsuțele de pe domeniu sunt certificate.
Prețul cerut pentru castelul Allington este de 5 milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 5,7 milioane de euro.
Domeniul nu este doar o reședință privată, ci găzduiește și nunți, evenimente corporate și tururi ale grădinilor. De asemenea, proprietatea oferă posibilități de utilizare pentru filmări și include diferite spații care pot genera venituri.
Cei interesați să vizioneze castelul trebuie să își rezerve suficient timp: turul proprietății poate dura până la două ore, din cauza dimensiunii domeniului.
Moartea Olenei Șargovska a fost anunțată de publicația ucraineană Novynarnya, unde aceasta lucrase în trecut, potrivit Focus.
De-a lungul carierei, Șargovska a activat în mai multe domenii ale presei, fiind jurnalistă, traducătoare, specialistă în comunicare pe rețelele sociale și redactor. A colaborat cu diverse publicații, posturi de televiziune și edituri.
În 2015, Olena Șargovska s-a alăturat Primului Spital Mobil Voluntar „Mykola Pirogov” și batalionului medical „Spitalerie”, implicându-se în sprijinirea militarilor răniți. Totodată, a susținut dreptul femeilor de a servi în Forțele Armate ale Ucrainei în condiții de egalitate cu bărbații.
Invazia rusă de amploare a surprins-o în Portugalia. Din cauza unei accidentări, nu a putut reveni imediat în Ucraina, însă a continuat să ajute țara ca voluntară.
Pe 10 septembrie 2022, chiar de ziua sa de naștere, Șargovska s-a alăturat Legiunii Internaționale a Forțelor Armate ale Ucrainei. A servit în armată până în august 2024, când problemele de sănătate au obligat-o să renunțe la serviciul militar.
După încheierea serviciului militar, Olena Șargovska nu a renunțat la activitățile de voluntariat. S-a implicat în mișcarea „Veterani”, contribuind la asigurarea sprijinului logistic pentru unitățile aflate pe linia frontului.
Comandanta batalionului medical „Spitalerie”, Yana Zinkevich, i-a adus un omagiu, mulțumindu-i pentru alegerea de a deveni medic voluntar și pentru viețile pe care le-a salvat în cele mai periculoase zone ale frontului.
Colegii săi au descris-o printr-un principiu care i-ar fi ghidat întreaga viață: „Fă ce crezi că este necesar și apoi orice se întâmplă”.
Moartea Olenei Șargovska înmulțește pierderilor suferite de presa ucraineană în războiul declanșat de Rusia. În ianuarie, a fost anunțată moartea jurnalistului și bloggerului ucrainean Denys Bezlyudko.
De asemenea, jurnalista Maria Yivzhenko, în vârstă de 29 de ani, a fost ucisă în urma unui atac rusesc asupra centrului de afaceri Compass FM din Kiev.
Poliția a folosit sâmbătă seara gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Organizatorii au anunțat că peste 800.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 250.000 numai la Paris. Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000.
Sute de proteste au avut loc în toată Franța, din cauza nemulțumirilor mari legate de costul vieții. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a preveni repetarea violențelor.
Ciocniri au fost raportate și în timpul protestelor din Lyon, Lille, Marsilia, Montpellier, Nantes și Toulouse. Autoritățile au anunțat că 135 de persoane au fost arestate la nivel național până mai devreme în cursul zilei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a avertizat că autoritățile „nu vor tolera nicio formă de violență sau de tulburare a ordinii publice”.
La Lyon, forțele de ordine au fost prezente pe străzi și, potrivit relatărilor, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de 150 de protestatari care au încercat să blocheze un drum din apropierea centrului orașului.
„Poliția este extrem de mobilă. Vin și dispersează grupurile înainte ca acestea să apuce să se formeze”, a declarat pentru agenția de presă AFP un student de 21 de ani care a participat la protest.
În cadrul manifestațiilor mari de sâmbăta trecută au existat violențe și confruntări cu poliția în mai multe orașe. Au fost incendiate clădiri și vehicule. Persoane mascate au spart vitrine, jefuind magazine.
Violențele au continuat duminică la Paris, unde tineri mascați au ridicat baricade în flăcări, iar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea.
Măsurile au fost intensificate de guvernul francez în acest weekend. Proprietari de afaceri au luat și ei măsuri de precauție: au acoperit vitrinele cu scânduri sau au închis magazinele.
O schimbare de ultim moment a traseului unui protest programat la Paris a provocat critici din partea sindicatelor. Oamenii spun că decizia ar putea duce la amplificarea haosului.
Inițial, poliția autorizase un marș între piețele Bastille și Nation, în estul capitalei. Vineri, autoritățile au revenit asupra deciziei și au propus un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, de-a lungul marginii de sud-est a orașului.
Jordan Bardella a fost reales cu o majoritate covârșitoare în funcția de lider al partidului francez Adunarea Națională (RN), după ce a obținut 98,98% din voturi într-un scrutin în care nu a avut contracandidați, scrie Euronews.
Realegerea sa are loc cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, scopul fiind să arate unitatea partidului de extremă dreapta.
Rezultatul a fost anunțat sâmbătă, în prima zi a congresului de două zile al partidului, organizat la Orléans. RN încearcă să-și consolideze poziția în așteptarea alegerilor prezidențiale din 2027.
Jordan Bardella a primit 75.497 de voturi, în timp ce 779 de voturi au fost albe, potrivit parlamentarului RN Yoann Gillet, care a supravegheat procesul electoral.
Aproape 68% dintre membrii partidului au participat la vot, care s-a desfășurat electronic, în perioada 21 septembrie – 22 octombrie.
Înainte de anunțarea rezultatului, Bardella le-a mulțumit activiștilor partidului, cerându-le să susțină candidatura lui Marine Le Pen la președinția Franței.
„Încă o dată, voi avea nevoie de voi (…) pentru a o duce pe Marine Le Pen la Palatul Élysée”, le-a transmis el susținătorilor.
Realegerea sa confirmă rolurile celor doi lideri ai RN, care spun că formează o „echipă câștigătoare” pentru alegerile din 2027.
Potrivit strategiei partidului, Marine Le Pen urmează să candideze la președinție, iar Bardella se pregătește pentru posibilitatea de a deveni prim-ministru, dacă RN va obține o majoritate în Parlament.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că rețelele de sateliți Starlink și Starshield, deținute de compania SpaceX, au revenit la vitezele de funcționare de dinaintea restricțiilor, potrivit Kyiv Post.
Limitările afectaseră operațiunile de combatere a dronelor și logistica militară de pe front.
Într-un mesaj video publicat pe Telegram, Zelenski a spus că verificările făcute de specialiștii militari au confirmat că lățimea de bandă și viteza rețelelor au revenit la nivelurile bune pentru operațiunile militare.
„Cel mai important aspect de astăzi: funcționarea sistemelor Starlink și Starshield a revenit la vitezele de dinaintea tuturor acestor restricții”, a declarat Zelenski.
„Restabilirea a avut loc în cursul nopții, iar până în această dimineață vitezele erau deja suficiente pentru utilizarea operațională. Acest lucru este extrem de important și semnificativ pentru logistica noastră de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție.”
Președintele a spus că ministrul Apărării, Evheni Hmara, a prezentat sâmbătă dimineață o informare oficială. Testele tehnice au arătat că rețeaua funcționează din nou la capacitate completă.
El le-a mulțumit partenerilor americani, parlamentarilor, reprezentanților mass-media, Departamentului de Stat al SUA și președintelui Donald Trump pentru implicare.
Referindu-se la cooperarea în domeniul securității cu aliații occidentali, Zelenski a spus că Ucraina discută cu Washingtonul și cu partenerii europeni pentru reluarea livrărilor de interceptoare sol-aer, pentru distrugerea rachetelor balistice rusești.
Președintele a spus că mai multe pachete de ajutor pentru apărarea aeriană, aprobate deja la nivel politic de țările partenere, nu au ajuns încă la armata ucraineană.
„Continuăm dialogul cu partenerii noștri pentru a restabili și alte paliere ale cooperării noastre cu America”, a spus Zelenski.
„Este esențial să fie reluate livrările de interceptoare pentru apărarea aeriană – interceptoare destinate combaterii rachetelor balistice rusești. Există pachete pe care încă le așteptăm. Este vorba despre pachete din partea Americii și a partenerilor europeni – pachete pentru care deciziile politice au fost deja luate.”, a spus el.
Apelul vine după ce Zelenski a anunțat de curând că Ucraina a primit din partea SUA doar 24 de interceptoare pentru sistemele Patriot în ultimele trei luni.
În același timp, țara se confruntă cu atacuri balistice continue, iar necesarul operațional este estimat la aproximativ 350 de interceptoare pe lună.
Aparatul de zbor a apărut în urma unei colaborări între Universitatea Politehnică din Florida, Poliția din campus și o companie aerospațială suedeză numită Jetson. Potrivit Futurism, aparatul de zbor se numește „Astro” și poate transporta un singur polițist într-o cabină extrem de înghesuită.
Aparatul numit inițial „Jetson ONE” este un vehicul electric cu decolare și aterizare verticală. Este vopsit în culorile alb și negru, are însemnele poliției și este dotat cu echipamente de lumini.
Jurnaliștii americani susțin că Astro a costat universitatea 150.000 de dolari. Aparatul cântărește aproximativ 70 de kilograme, fără baterie sau pilot. Autonomia de zbor este extrem de redusă, doar 20 de minute, iar viteza maximă trece de 100 km/h. Reprezentanții au făcut o demonstrație de zbor deși aparatul nu a primit încă aprobarea oficială din partea Administrației Federale a Aviației (FAA).
Florida Polytechnic University’s police department in Lakeland has unveiled Astro, a single-seat Jetson ONE electric aircraft that takes off and lands vertically, with a software-limited top speed of 63 mph. The university says it is the first US law enforcement agency to add an eVTOL, with plans for campus patrols, missing-person searches and storm response. Astro still needs FAA approval before it can fly official police missions.
— Interesting Engineering (@IntEngineering) October 22, 2026
Scepticii spun că aparatul nu are un viitor având în vedere autonomia scăzută și capacitatea limitată de transport. De asemenea, ei spun că investiția nu se justifică înr-un campus studențesc precum cel din Florida unde infracționalitatea este foarte scăzută.
De aceea, demonstrația de zbor a fost urmată de un val de ironii pe rețelele de socializare. Unii au pus că este o dronă mai mare, alții au comparat aparatul cu un proiect eșuat al armatei americane din anii 50, în timp ce un utilizator a spus că în sfârșit se aplică zicala „când o zbura porcul”.
Forțele israeliene au intrat sâmbătă în orașul Hebron din Cisiordania și au evacuat până la 250 de familii palestiniene, inclusiv noaptea, după ce doi soldați israelieni au fost uciși de militanți la un punct de control, potrivit Euronews.
Prim-ministrul israelian a declarat că pregătește o operațiune fără precedent de la prima ocupare a Cisiordaniei de către Israel, în 1967.
Măsurile au fost luate după atacul de vineri, în care militanți palestinieni au ucis doi soldați israelieni la un punct de control din apropierea orașului Hebron.
Zona este una extrem de problematică, deoarece coloniști israelieni cu vederi radicale trăiesc înconjurați de populația palestiniană locală.
Operațiunea are loc înaintea alegerilor generale de marți, în care Netanyahu se va confrunta, cel mai probabil, cu o competiție strânsă din partea blocului de opoziție condus de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot.
În cartierul Ein Dir Baha, aflat între două dealuri, clădirile au fost marcate cu un „X”, semn că au fost evacuate. Străzile erau complet pustii, iar singurele vehicule din zonă erau cele militare israeliene.
Aproximativ o treime din orașul Hebron a fost vizată de operațiune, a declarat guvernatorul local, Khaled Dudin, pentru agenția de presă AFP.
„Au început în cartierul din care provin autorii atacului, dar nu există nicio garanție că operațiunea nu se va extinde”, a spus acesta. „Aceasta echivalează cu o pedeapsă colectivă impusă unor civili care nu au absolut nicio legătură cu cele întâmplate”, a adăugat guvernatorul.
Potrivit lui Khaled Dudin, 150 de familii au fost afectate. Primarul orașului Hebron, Youssef al-Jaabari, și activistul local Issa Amro estimează că numărul acestora ajunge la 250.
„Le vom găsi un adăpost și le vom oferi acestor oameni tot ajutorul de care au nevoie”, a declarat primarul pentru AFP.
Armata israeliană a anunțat că „desfășoară căutări precise, punctuale și minuțioase” în zona din care au acționat cei doi atacatori înarmați.
Ambii au fost uciși în timpul schimbului de focuri. Potrivit armatei, operațiunea va dura câteva zile, asemănător unor intervenții desfășurate în urma unor atacuri anterioare.
Previziunile apocaliptice despre iminenta catastrofă provocată de inteligența artificială (IA) nu mai sunt doar declarații izolate ale unor miliardari din sectorul tehnologic. În prezent, marile bănci americane care dictează fluxul de capital la nivel global, își fac griji cu privire la o inteligență artificială scăpată de sub control. Experții băncilor elaborează planuri de urgență pentru „ziua de după” o eventuală catastrofă generată de IA.
Informațiile provin dintr-o analiză recentă a publicației Axios, care arată că băncile se pregătesc pentru cel mai negru scenariu.
Principala îngrijorare vizează un val de activități financiare generate de agenți autonomi de IA, cărora utilizatorii umani le-au oferit acces la conturile bancare. În unele cazuri, acești agenți întreprind acțiuni care nu au fost solicitate în mod explicit de către oameni. Unii au mers chiar până la a contacta centrele de relații cu clienții în numele utilizatorilor, fără a primi instrucțiuni în acest sens.
Situația a devenit o vulnerabilitate majoră pentru bănci de top precum Morgan Stanley, Bank of America, JPMorgan și Wells Fargo, care depun eforturi intense pentru a implementa proceduri de securitate și a actualiza politicile interne, încercând să anticipeze și să gestioneze acest „roi” de sisteme IA.
Potrivit unor experți, eșecul în a ține sub control noile riscuri ar putea duce la o catastrofă financiară. Agenții IA, instruiți să „optimizeze randamentul” banilor utilizatorilor, ar putea determina băncile să „piardă o parte semnificativă din depozitele cu costuri reduse pe care se bazează pentru acordarea creditelor, ceea ce ar crea o problemă pentru întregul sistem financiar”.
Alți experți financiari au atras atenția asupra posibilității ca agenții IA să înceapă pur și simplu să funcționeze haotic, indiferent de instrucțiunile primite inițial.
Alte 15 persoane au fost rănite în atacul produs la sud-vest de orașul Harkov, a precizat anterior oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Telegram, scrie Reuters.
Potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ivan Vîhivski, drona a lovit parcul în timp ce familii cu copii se aflau acolo.
Ministrul a publicat o fotografie blurată în care apare trupul unui copil într-un cărucior. Alte imagini distribuite online arată echipe de intervenție care acționează în apropierea unei clădiri avariate.
Atacul are loc în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în care regiunile din apropierea frontului continuă să fie vizate de lovituri aeriene.
Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai dorește să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie, considerând că reacția președintelui în fața violențelor din ultimele zile a fost insuficientă.
„Condamn cu cea mai mare fermitate violențele și distrugerile comise de cei care ne încalcă legile, ne devastează orașele și disprețuiesc valorile Republicii”, a declarat edilul, potrivit publicației locale Saumur Kiosque.
Primarul și-a continuat declarația cu un mesaj referitor la respectarea legilor și integrarea în societatea franceză.
„Franța nu poate accepta ca unii să refuze regulile comune, să respingă cerințele integrării și să conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde că beneficiază de drepturile Republicii, refuzând în același timp să îi respecte îndatoririle”, a transmis Mortier.
În semn de protest, primarul a hotărât să coboare în bernă drapelele arborate pe clădirea administrației locale și să îndepărteze portretul oficial al președintelui Franței.
„În fața acestei crize, am decis, în calitate de primar al orașului Longué-Jumelles, să dau jos portretul președintelui Republicii din primărie. Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat edilul.
„Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta.
Decizia are o puternică încărcătură simbolică în Franța, unde portretul oficial al președintelui Republicii este afișat în mod tradițional în primării.
Gestul primarului vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din sistemul educațional.
La proteste au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și membrii ale unor grupări de extremă stânga. Deși o mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat pașnic, în mai multe orașe au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri.
Potrivit bilanțurilor prezentate de autorități aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în cursul weekendului, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.
Printre cele mai grave incidente s-a numărat incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situației în anumite orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării.
Nuñez și-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o.
Președintele francez a condamnat violențele într-un discurs televizat susținut duminică, 18 octombrie, afirmând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile.
Macron a recunoscut nemulțumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor și a cerut organizarea unor consultări cu reprezentanții elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.
Discursul nu a reușit însă să reducă presiunea politică asupra sa.
Liderii opoziției, de la Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, până la Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, deși din perspective diferite.
Gestul primarului din Longué-Jumelles nu este singura reacție de revoltă venită din partea administrațiilor locale. Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele, determinând guvernul francez să răspundă public acuzațiilor. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului, Maud Bregeon.
În paralel, Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice.
Între timp, premierul Sébastien Lecornu a propus introducerea unor restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.
Criza intervine cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.
În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.
Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.
În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.
Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.
Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.
Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.
Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.
Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.
Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.
Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.
Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.
Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.
Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.
Revista presei 