Fiul reginei Norvegiei, condamnat pentru viol, ar putea fi eliberat înaintea procesului în apel

O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.

Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.

Instanța a decis ridicarea măsurilor restrictive, dar hotărârea poate fi anulată

Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.

Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.

Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.

Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.

Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.

Condamnat la patru ani de închisoare pentru două violuri și alte infracțiuni

Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.

Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.

Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.

Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.

Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.

Obligații de prezentare la poliție și teste pentru alcool și droguri

Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.

În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.

Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.

Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.

Cine este Marius Borg Høiby și ce legătură are cu familia regală

Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.

În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.

Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.

Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.

Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.

În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.

Oana Țoiu anunță că Polonia condamnă ferm incursiunile ilegale ale dronelor rusești în spațiul aerian al României

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni seara, într-o postare pe Facebook, că a discutat cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, despre situația de securitate generată de recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al României.

„Omologul meu polonez, Radek Sikorski, mi-a transmis poziția clară a Poloniei, de condamnare fermă a recentelor incursiuni ilegale în spațiul aerian al României. Am discutat despre performanța piloților Armatei Române și despre fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru, despre răspunsul diplomatic al țărilor noastre față de Federația Rusă, consolidarea pachetelor de sancțiuni europene, coordonarea strânsă în cadrul NATO și intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic, o prioritate diplomatică și militară comună”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.

Ministra a mai adăugat faptul că la nivelul Uniunii Europene, statele membre au convenit asupra unei coordonări mai strânse în domeniul securității maritime.

„La nivelul Uniunii Europene, am agreat în cadrul celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia joacă un rol esențial”, a scris Țoiu.

În mesajul său, ministra Afacerilor Externe a subliniat relația istorică dintre România și Polonia, evocând alianța defensivă dintre cele două state din 1921.

„România și Polonia au o tradiție de peste un secol de sprijin reciproc, inaugurată prin alianța defensivă interbelică din 1921. Înțelegerea și asumarea istoriei comune ne oferă o viziune clară pentru viitor”, a conchis Țoiu.

Trei drone doborâte în spațiul aerian al României

Săptămâna trecută, Forțele Aeriene ale României au doborât trei drone în trei zile consecutive.

Vineri, 24 iulie, radarele MApN au detectat la ora 9:39 o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aparatul a intrat ulterior în România și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea țintei.

La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 românești a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale. Parchetul General a anunțat ulterior că aparatul era o dronă de tip Shahed.

Sâmbătă, o a doua dronă a fost doborâtă în apropierea graniței, iar duminică, un alt F-16 a doborât o dronă în apropiere de Sulina.