Login
Oficialul polonez i-a amintit de cei 44 de militari și angajați polonezi care au murit în timpul misiunii, cerându-i să țină cont de sacrificiul acestora, relatează TVP World.
Controversa a izbucnit după ce Pete Hegseth a vorbit, sâmbătă, în fața unor noi recruți la Universitatea din Tennessee, despre experiența sa militară în Afganistan. Fost căpitan în armata americană, șeful Pentagonului a sugerat că, deși numeroase țări membre NATO au participat la misiunea din această țară, doar o parte dintre ele s-au implicat efectiv în lupte.
Referindu-se la Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF), condusă de NATO, Hegseth a afirmat că prezența steagurilor mai multor state la sediul comandamentului din Kabul nu reflecta neapărat contribuția acestora pe câmpul de luptă.
„Insigna ISAF, glumeam noi, însemna «I Saw Americans Fighting» (Am văzut americani luptând)”, a declarat secretarul american al Apărării.
Reacția ministrului polonez de Externe nu a întârziat. Duminică, Radosław Sikorski a publicat un mesaj pe platforma X, în care i-a cerut oficialului american să țină cont de pierderile suferite de Polonia în timpul misiunii.
„Spuneți asta, domnule @SecWar, familiilor celor 44 de soldați polonezi care au murit asigurând securitatea în provincia dificilă Ghazni”, a scris Sikorski.
Tell that, Mr @SecWar, to the families of 44 Polish soldiers who died securing the tough Ghazni province.
— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) October 18, 2026
Polonia a participat la operațiunile NATO din Afganistan timp de aproape două decenii. Peste 33.000 de militari polonezi și membri ai personalului Ministerului Apărării au fost desfășurați în această țară, iar între 2008 și 2013 forțele poloneze au avut responsabilitatea securității în provincia Ghazni, una dintre regiunile periculoase ale Afganistanului.
Potrivit declarațiilor oficialilor polonezi citate de TVP World, bilanțul pierderilor include 43 de militari și un civil.
Declarațiile lui Pete Hegseth amintesc de afirmațiile făcute la începutul anului de președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării fiabilitatea NATO și a sugerat că trupele aliate desfășurate în Afganistan au evitat linia frontului.
Afirmațiile lui Trump au provocat reacții în mai multe țări europene, unde oficialii au apărat contribuția militarilor trimiși în misiune și au criticat comentariile considerate lipsite de respect față de cei care și-au pierdut viața.
La acel moment, Sikorski a transmis un mesaj similar pe platforma X: „Nimeni nu are dreptul să-și bată joc de serviciul soldaților noștri”.
Și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, aliat politic al lui Donald Trump, a apărat contribuția militarilor polonezi. Acesta a afirmat că soldații care au participat la misiune sunt eroi care merită respect și recunoștință.
„Patruzeci și patru de polonezi curajoși au căzut în Afganistan: 43 de soldați și un civil. Ei vor rămâne pentru totdeauna în memoria noastră!”, a transmis Nawrocki.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele american a criticat în repetate rânduri statele europene membre NATO, susținând că acestea nu contribuie suficient la apărarea colectivă a alianței.
Proiectul a beneficiat de un sprijin politic larg, dar a stârnit nemulțumirea industriei alcoolului, care avertizează asupra efectelor economice ale noilor măsuri, potrivit rapporteur.com.
Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a aprobat proiectul joi seară. Interdicția privind vânzările pe timpul nopții ar urma să se aplice la nivel național, cu excepții pentru baruri, restaurante și aeroporturi.
Legea trebuie să treacă și de Senat pentru a intra în vigoare.
Restricții similare există deja în mai multe dintre cele mai mari orașe ale țării, printre care Varșovia, Cracovia și Gdańsk.
Autoritățile locale susțin că limitarea vânzărilor nocturne a contribuit la reducerea incidentelor asociate consumului de alcool.
Guvernul speră ca noile reguli să ducă la o scădere suplimentară a consumului.
Există deja o tendință descendentă pentru principalele trei categorii de băuturi: bere, vin și băuturi spirtoase.
Proiectul prevede și dublarea taxelor pentru licențele de comercializare a alcoolului, precum și interzicerea publicității și promovării tuturor băuturilor alcoolice. Măsura ar elimina inclusiv posibilitatea de a face reclamă la bere, permisă în prezent în anumite condiții.
Încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi cuprinse între 7.000 și 233.000 de euro sau pedepse neprivative de libertate.
Restricțiile ar viza și variantele fără alcool ale băuturilor comercializate sub aceleași mărci ca produsele alcoolice.
Astfel, interdicția ar include berea 0,0% și băuturile spirtoase fără alcool, dacă acestea folosesc aceleași denumiri și sigle ca variantele lor alcoolice.
Susținătorii proiectului consideră că promovarea acestor produse poate funcționa ca o formă indirectă de publicitate pentru alcool, practică cunoscută drept publicitate prin substituție.
Inițiativa se bucură de un sprijin important în rândul populației. Un sondaj realizat la începutul lunii octombrie de Ogólnopolska Grupa Badawcza pentru Fundația GrowSPACE a arătat că 80,2% dintre respondenți susțin proiectul.
Votul din Seim a confirmat sprijinul politic larg: 400 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, în timp ce 29 s-au opus.
Industria alcoolului contestă însă mai ales restricțiile privind publicitatea.
Bartłomiej Morzycki, directorul general al Asociației Berarilor din Polonia, a avertizat înaintea votului că interzicerea reclamelor la bere ar putea afecta finanțarea sportului și a evenimentelor culturale.
Potrivit acestuia, berăriile ar putea pierde motivația economică de a sponsoriza festivaluri de muzică sau cluburi sportive.
Industria vinului din Polonia a obținut unele concesii în cadrul negocierilor legislative.
Partidul Popular Polonez (PSL) a susținut amendamente care exclud de la restricțiile publicitare anumite evenimente dedicate asocierii vinului cu mâncarea.
Excepțiile vizează manifestări educaționale, de turism viticol și turism culinar, precum târguri, festivaluri și sărbători ale recoltei strugurilor.
Acestea pot include prezentări, prelegeri și degustări de vin, cu plată sau gratuite.
Proiectul urmărește astfel să limiteze promovarea comercială a alcoolului, dar păstrează anumite forme de promovare în contexte educaționale, gastronomice și turistice.
Următorul pas este examinarea legii de către Senatul Poloniei.
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
Demonstrațiile la nivel național au fost inițiate de mișcarea civică Comitetul pentru Apărarea Democrației și s-au desfășurat în 22 de orașe, printre care și mari metropole precum Varșovia, Cracovia și Gdańsk, relatează TVP World.
Organizatorii au transmis că manifestațiile au avut ca scop exprimarea solidarității față de ucraineni și alte minorități care se confruntă cu violență și discriminare.
Participanții la proteste au primit autocolante cu mesajul „Nu fi indiferent”. Aceștia au fost încurajați să le lipească pe ușile magazinelor, la sediile firmelor sau pe mașini, pentru a transmite ucrainenilor că pot găsi sprijin și că se pot simți în siguranță în acele locuri.
Protestele au avut loc și după ce mai multe acte de violență împotriva ucrainenilor s-au petrecut. La Gdynia, un bărbat în vârstă de 76 de ani a lovit o femeie ucraineană cu bastonul în cap, după care a fugit. Acesta a fost reținut ulterior, notează Kyiv Post.
De asemenea, la Wroclaw, trei persoane au bătut o femeie ucraineană în vârstă de 20 de ani și partenerul acesteia, în vârstă de 21 de ani.
Polonia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei după declanșarea invaziei ruse la scară largă în 2022. Varșovia a oferit ajutor militar și umanitar și a găzduit aproape un milion de persoane care au fugit din calea războiului.
Cu toate acestea, în ultimii ani, relația Varșovia – Kiev s-a răcit din cauza interpretărilor diferite asupra privind activitatea Armatei Insurecționale Ucrainene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Organizația ucraineană este responsabilă de Masacrul din Volinia, în urma căruia 100.000 de polonezi au fost uciși.
În plus, numărul infracțiunilor motivate de ură împotriva ucrainenilor este în creștere. Poliția poloneză a primit 180 de sesizări, cu peste 30% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent, notează The Kyiv Independent.
Cea mai înaltă instanță din Polonia, Curtea Constituțională, a anulat, marți, o o lege care ar fi dus la recunoașterea legală a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în alte state membre ale UE și s-au mutat ulterior în Polonia.
Într-un comunicat emis marți și citat de Deutsche Welle, instanța a anunțat că hotărârea a fost unanimă și definitivă, iar căsătoriile între persoane de același sex încheiate în UE nu pot fi înregistrate în registrul civil al țării.
Polonia nu permite căsătoriile între persoanele de același sex pe teritoriul său, iar Constituția țării definește căsătoria drept o uniune dintre un bărbat și o femeie.
Totodată, Curtea a mai menționat că planurile privind „întocmirea și eliberarea de copii certificate referitoare la uniunile încheiate în străinătate care nu constituie o uniune între o femeie și un bărbat” erau „în contradicție cu articolul 92 alineatul (1), coroborat cu articolul 18 din Constituția Republicii Polone”.
Altfel spus, deși Curtea nu a detaliat raționamentul în scurta sa declarație, se sugerează că judecătorii au considerat că hotărârea Curții Europene a încălcat autoritatea Poloniei de a-și stabili propriile politici privind familia și căsătoria.
În luna noiembrie 2025, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statele membre ale UE trebuie să recunoască la rândul lor căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state.
În martie, Curtea Administrativă Supremă a Poloniei a decis că mariajele între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state membre ale UE „nu încalcă identitatea națională” și nici nu interferează cu autoritatea Poloniei de a-și stabili propriile legi privind familia și căsătoria. Prin urmare, instanţa a transpus hotărârea CJUE în legislaţia poloneză.
Guvernul polonez a pus în aplicare legislația respectivă în luna mai, iar aceasta urma să intre în vigoare la sfârșitul lunii august. Totuși, partidul PiS a contestat această măsură la Tribunalul Constituțional.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni seara, într-o postare pe Facebook, că a discutat cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, despre situația de securitate generată de recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al României.
„Omologul meu polonez, Radek Sikorski, mi-a transmis poziția clară a Poloniei, de condamnare fermă a recentelor incursiuni ilegale în spațiul aerian al României. Am discutat despre performanța piloților Armatei Române și despre fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru, despre răspunsul diplomatic al țărilor noastre față de Federația Rusă, consolidarea pachetelor de sancțiuni europene, coordonarea strânsă în cadrul NATO și intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic, o prioritate diplomatică și militară comună”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.
Ministra a mai adăugat faptul că la nivelul Uniunii Europene, statele membre au convenit asupra unei coordonări mai strânse în domeniul securității maritime.
„La nivelul Uniunii Europene, am agreat în cadrul celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia joacă un rol esențial”, a scris Țoiu.
În mesajul său, ministra Afacerilor Externe a subliniat relația istorică dintre România și Polonia, evocând alianța defensivă dintre cele două state din 1921.
„România și Polonia au o tradiție de peste un secol de sprijin reciproc, inaugurată prin alianța defensivă interbelică din 1921. Înțelegerea și asumarea istoriei comune ne oferă o viziune clară pentru viitor”, a conchis Țoiu.
Săptămâna trecută, Forțele Aeriene ale României au doborât trei drone în trei zile consecutive.
Vineri, 24 iulie, radarele MApN au detectat la ora 9:39 o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aparatul a intrat ulterior în România și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea țintei.
La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 românești a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale. Parchetul General a anunțat ulterior că aparatul era o dronă de tip Shahed.
Sâmbătă, o a doua dronă a fost doborâtă în apropierea graniței, iar duminică, un alt F-16 a doborât o dronă în apropiere de Sulina.
Revista presei 