Login
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Șeful serviciului german de informații externe a declarat, în timpul unei audieri publice în fața organismului parlamentar de control al serviciilor de informații din Bundestag, că Rusia reprezintă în prezent cea mai directă amenințare la adresa Germaniei, relatează Bild.
Martin Jäger, care înainte de preluarea conducerii BND a fost ambasadorul Germaniei în Ucraina, în perioada 2023-2025, a descris în termeni duri deteriorarea relațiilor cu Moscova.
„Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o calitate nouă și mai periculoasă: Germania este în pericol să ajungă într-un conflict violent cu Rusia”, a declarat șeful BND.
În evaluarea sa, niciun alt stat nu reprezintă în prezent o amenințare comparabilă pentru securitatea germană.
„Din partea niciunei alte țări nu vine în prezent o amenințare atât de directă, cuprinzătoare și concretă împotriva Germaniei”, a afirmat Jäger.
Șeful BND a invocat inclusiv tentative de atac și operațiuni atribuite serviciilor ruse, pe care le-a descris drept „extrem de profesioniste și lipsite de scrupule”. Potrivit acestuia, pericolul unor noi acțiuni pe teritoriul Germaniei nu a dispărut.
Amenințarea nu se limitează însă, în evaluarea serviciului german, la eventuale acte de sabotaj sau atacuri punctuale.
Jäger susține că obiectivul conducerii de la Moscova este influențarea deciziilor politice luate în Germania și în alte capitale europene.
„Germania a devenit unul dintre principalele obstacole în calea proiecției hegemonice a puterii ruse în Europa și, prin urmare, o țintă a acțiunilor Rusiei. Cine nu se conformează devine adversar: aceasta este interpretarea Moscovei”, a declarat președintele BND.
El a mers mai departe, caracterizând confruntarea actuală drept un conflict care nu se încadrează în definițiile clasice ale războiului.
„Rusia duce un război din umbră împotriva noastră. Acest război nedeclarat nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice convenționale. Nu ne aflăm într-o situație de apărare și, cu toate acestea, suntem atacați – tocmai acesta este un război din umbră”, a spus Jäger.
Șeful serviciului german de informații consideră că Berlinul și partenerii săi europeni trebuie să se pregătească pentru continuarea operațiunilor de influență și intimidare.
„Trebuie să ne pregătim pentru tentative de intimidare și pentru alte ingerințe. Probabil vor exista din nou și amenințări nucleare”, a avertizat Jäger.
Declarațiile vin în contextul în care Germania se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
În pofida avertismentelor, serviciul german de informații nu susține că Rusia s-ar pregăti în acest moment pentru o ofensivă militară de amploare împotriva teritoriului NATO.
Potrivit evaluării prezentate de Jäger, nu există în prezent indicii privind iminența unui asemenea atac.
BND avertizează însă asupra posibilității unor „activități militare de intensitate redusă” ale Rusiei, în special în regiunea baltică.
Așadar, serviciul german nu afirmă că un război direct Rusia – NATO este iminent, ci avertizează că operațiunile hibride, tentativele de intimidare, sabotajele și eventualele acțiuni militare limitate pot crește riscul unei escaladări.
Agenții OpenAI au încercat să obțină informații de la „guverne, universități, agenții publice și alte instituții” prin mijloace uneori extreme, a declarat compania.
Deși o parte din activitate s-a datorat pur și simplu instrumentelor care lucrau pentru a găsi „surse autorizate de informații publice”, o parte a mers dincolo de acestea.
Potrivit BBC, o astfel de activitate a dus la cel puțin 53 de incidente în care un agent OpenAI a preluat o imagine din activitatea utilizatorului ChatGPT și a transferat-o în altă parte.
Compania a declarat că, în fiecare caz în care o imagine a utilizatorului a fost utilizată și transferată de un agent de inteligență artificială, utilizatorul a permis companiei să antreneze modele folosind datele sale.
Cu toate acestea, OpenAI a recunoscut că „aceasta nu este o utilizare adecvată a acestor date”.
Compania a adăugat că scurgerea de imagini ale utilizatorilor a avut loc înainte de a fi implementate noi măsuri de siguranță privind antrenamentul inteligenței artificiale. Mai mult, a anunțat că depune eforturi pentru a elimina toate imaginile utilizatorilor transferate către terți.
OpenAI a indicat vineri că software-ul său ar fi putut eluda anumite controale de securitate ale site-urilor afectate. Totuși, acest lucru nu înseamnă neapărat că fiecare incident a dus la o încălcare semnificativă a securității, potrivit sursei citate.
OpenAI a declarat că a descoperit incidentele în timpul unei anchete care a început după ce a aflat că modelele sale de inteligență artificială au piratat platforma de inteligență artificială Hugging Face.
Mai mult, dezvăluirile de vineri vin la doar câteva zile după ce prim-ministrul australian Anthony Albanese a declarat că OpenAI a accesat fișiere private de pe site-ul web al schemei sale de asistență medicală administrate de guvern, Medicare.
O dronă care transporta un dispozitiv exploziv a fost descoperită pe aeroportul Leipzig/Halle din estul Germaniei, potrivit AP.
Incidentul a determinat închiderea temporară a pistelor și devierea mai multor zboruri.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un posibil „scenariu de atac hibrid”.
Incidentul a avut loc marți seară, după ce un obiect zburător a fost observat în apropierea aeroportului, unul dintre cele mai importante hub-uri de transport cargo din Europa.
Ambele piste au fost închise, iar autoritățile au trimis la fața locului un robot specializat în neutralizarea explozibililor.
Ulterior, poliția și procurorii au anunțat că un angajat al aeroportului a găsit o dronă în apropierea pistei sudice, la care era atașat un dispozitiv exploziv de origine necunoscută.
Specialiștii au reușit să dezamorseze încărcătura prin îndepărtarea detonatorului.
„Am mai avut incidente cu drone și amenințări de acest tip, inclusiv în contextul atacurilor hibride. Însă o dronă înarmată cu explozibili pe un aeroport reprezintă un scenariu complet nou”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, care și-a întrerupt concediul pentru a merge la Leipzig.
Dobrindt nu a oferit detalii despre tipul explozibilului sau despre posibilii responsabili, precizând că ancheta este în desfășurare.
Autoritățile iau în calcul existența unei a doua drone.
Potrivit anchetatorilor, un alt obiect zburător ar fi intrat în coliziune cu un avion cargo care renunțase la aterizare din cauza închiderii pistei.
Aeronava a fost redirecționată către aeroportul din Hanovra, unde inspectorii au constatat avarii minore.
Pista nordică a aeroportului a fost redeschisă după aproximativ două ore, iar autoritățile au precizat că pasagerii și angajații aeroportului nu au fost în pericol.
Traficul aerian de miercuri s-a desfășurat fără perturbări majore.
Fotografiile de la fața locului au surprins echipele de intervenție și robotul pirotehnic în apropierea unui avion ucrainean Antonov.
Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre cele mai importante centre logistice din Germania și găzduiește frecvent aeronave cargo ucrainene.
Incidentul are loc la mai puțin de doi ani după un alt caz grav petrecut în același aeroport.
În 2024, un dispozitiv incendiar a luat foc într-un centru logistic și a provocat incendiul unui container de marfă.
Oficiali occidentali au afirmat atunci că există suspiciuni privind implicarea serviciilor de informații ruse.
În ultimii ani, statele occidentale au acuzat Rusia și persoane care acționează în numele acesteia de organizarea unor acte de sabotaj și a altor incidente pe teritoriul Europei, pe fondul războiului declanșat împotriva Ucrainei.
Revista presei 